Page 72 - 1957-11
P. 72
Fag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr 913
XtgfXjmXZZSXilCDttXBSl sasKiOTwuurcu:
VIAŢA DE PARTID Un spectacol prom iţător Patru tac
Problema transformării socialiste a agriculturii Nu e prea mult timp de a dat o completare binevenită între cît unul
în discuţia comuniştilor din îeiuş PROBLEME h cînd la Hunedoara a fost gului spectacol. Nu s-ar putea spune că me
D E ECO NO M IE ^Jjjl prezentat în premieră, un canizatorii de ia S.M.T. Alba,
Duminica trecută, a avut fost apreciată ca fiind bună, de către ganizaţiile de bază, pentru ,a convinge y g spectacol de muzică popu A fost evidentă strădania ce s-a
loc adunarea generală a mem adunarea generală a membrilor de pe toţi membrii de partid, că înlr-un AGRARA depus pentru ca programul să fie de care au deservit gospodăriile
brilor de partid din comuna timp scurt să dea dovadă de exemplu lară şi distractivă, spectacol aşa natură alcătuit, îneît să dăru colective din Obreja şi Cistei,
Teiuş. Sala in care s-a ţinut partid. personal în ce priveşte înscrierea în CULEGE. RE dat de către ansamblul muzical al iască spectatorului un buchet de me n-au făcut lucrări de calitate şi
adunarea, devenise La un m o unităţile socialiste din agricultură. Combinatului siderurgic Hunedoara. lodii care, prin natura şl diversita la timp în campania însămîn-
ment dat neincăpătoare. Se Au fo st scoase la iveală tea lor să-l recreeze cu adevărat, să-i ţărilor de toamnă. Cele peste
adunaseră aici aproape toţi şi unele lipsuri O altă cauză care a frînat ritmul Desigur că alcătuirea repertoriului, ofere un incontestabil prilej de re- 1 2 0 ha arate şi însămînţate cu
membrii de partid din comu de cooperativizare în comună, o con conţine şi unele neajunsuri. Mai a- confortare intelectuală. cereale de toamnă la ambele
nă pimtru a ascultă darea de Atît darea de seamă, cît şi discu stituie faptul că gospodăria colectivă Ies se poate discuta despre textul gospodării, sînt o mărturie a
seamă a vechiului Comitet ţiile s-au referit cu tărie şi la lipsurile nu a fost ajutată să se întărească din umoristic, despre valoarea minoră in Merită a fi remarcată iniţiativa a- conştiinciozităţii cu care ău lu
comunal de partid şi pentru care s-au manifestat în activitatea co punct de vedere organizatorico-econo- mare parte despre lipsa de sens a ceasta bună. crat tractoriştii,
a-şi alege noul Comitet co mitetului comunal de partid şi a or mic pentru a deveni exemplu viu în acestuia.
munal şi delegaţii la confe ganizaţiilor de bază din comună. Ca faţa ţăranilor muncitori. Comitetul co Din însufleţirea cu care au fost in
rinţa raională de partid. o lipsă principală a comitetului, a munal de partid putea să studieze
fost aceea că a muncit de multe ori mai aprofundat cauzele care fac ca Cu toate acestea însă, privit în an terpretate, atît melodiile cît şi mo Dar se vede treaba că oame
Unele merite ale vechiului sectar şi că n-a folosit în destulă mă această gospodărie .colectivă să nu ob
Comitet comunal sură ' arma criticii şi autocriticii. Unii ţină rezultatele pe care le-ar putea samblu, spectacolul se bucură de o mentele comice, nu s-ar putea face nii şi-au planificat dinainte să-şi
membri ai comitetului comunal, care obţine şi apoi, pe baza acestui stu
Darea de seamă a fost prezentată nu şi-au îndeplinit sarcinile ce le-au diu să ajute organizaţia de bază din concepţie sănătoasă şi în acelaşi timp, vreo distincţie de laudă separată; încheie activitatea odată cu ter
de tov. Traian Fărcaşiu, secretarul Co avut, n-au fost traşi la răspundere cu G.A.C. şi Consiliul de conducere, pen
mitetului comunal de partid. Ea a o- tărie şi Ia momentul oportun. Tovarăşa tru a lua măsuri eficace în vederea Culegerea are 6 articole care de o interpretare ce pe bune merite fiecare membru din ansamblu şl-a a- minarea însămînţărilor. Numai
glindit activitatea vechiului comitet Otilia Sălăjan avea sarcina să ajute întăririi gospodăriei colective din toa se referă l a : creşterea produc a fost cu însufleţire apreciată de că dus o deplină contribuţie. Iar Şte aşa se poate explica faptul că
pe timp de un an, scoţînd în evidehţă organizaţia de bază de la coopera te punctele de vedere. Acest lucru nu ţiei şi productivităţii muncii în tre publicul spectator hunedorean. fan Răduţ, care pe lîngă faptul că deîndată ce tractoarele au tre
succesele obţinute, precum şi unele tiva „9 Mâi", pentru a-şi • îmbunătăţi s-a făcut îilsă. Tovarăşii din comite agricultură; întărirea, economică a fost pe tot parcursul spectacolu cut pe tarlalele întovărăşiţilor
lipsuri oare şi-au făcut loc. In darea activitatea. Dar nu şi-a îndeplinit a- tul comunal s-au mulţumit să dea şi organizatorică a gospodării Punînd în valoare frumoasa noas lui un excelent interpret atît la voce din Obreja, iau început să se
de seamă şi în discuţiile ce s-au pur ceastă sarcină, Nu şi-a îndeplinit-o gospodăriei coleotive un ajutor de lor agricole colective; unele for tră muzică populară, programul, în cît şi la acordeon, a avut şi condu defecteze unul cîte unul, ajun-
tat în jurul ei, s-a apreciat că de la nici tovarăşul Grigore Timiş, care răs suprafaţă, nesubstanţial. me simple de cooperare în pro prima sa parte, a adus pe scenă o cerea muzicală, el a reuşit să ani- gînd ca- din cele patru tractoare
înfiinţarea sa, comitetul comunal de pundea de organizaţia de bază din ducţia agricolă; organizarea pro varietate de cîntece luate din folclor, meze Într-Un chip meritoriu pe fiecare ce aparţin brigăzii conduse de
cadrul întovărăşirii. Tov. Gavrilă Faptul că în comună Teiuş ritmul ducţiei în gospodăriile agricole cîntece care prin ritmul lor săltăreţ, actor amator în parte. Ion Corcheş, să lucreze zilnic
partid a reuşit să obţină succese de Borza, preşedintele gospodăriei colec de cooperativizare a agriculturii este de stai; economia şi organiza sau prin duioşia sentimentelor expri numai cîte unul.. Nu este deci
seamă în ce priveşte îmbunătăţirea tive, a fost mai mult ca figurant în nesatisfăcător se explică şi prin slaba rea producţiei în S. M. T.-uri ; Impresia plăcută pe care acest de mirare că în perioada 28 oc
vieţii interne de partid. Organizaţiile comitet. N-a participat nici măcar la muncă de agitaţie care se desfăşoară. spectacol a făcut-o publicului hunedo
de bază au fost ajutate concret, în şedinţe. Comitetul comunal s-a com S-a văzut că atunci cînd s-a muncit
bună măsură, să-şi planifice munca plăcut într-o asemenea situaţie, fără concret, cînd s-a explicat ţăranilor schimbul dintre oraş şi sat. mate, au revărsat în suflete optimism rean, poate fi considerată drept un tombrie— 1 0 noiembrie a.c., trac
mai bine şi să discute în adunările a căuta să ajute pe aceşti tovarăşi muncitori docutnehtat, şi prin dife şi o înviorătoare prospeţime. bun augur. Mergînd şi în viitor pe toarele au arat numai 2 0 ha.
generale, cele mai esenţiale probleme să-şi înţeleagă menirea. Pentru a- rite mijloace de agitaţie, avantajele Studierea acestei lucrări este linia alcătuirii unor repertorii tot mal Vina principală pentru această
din viaţa comunei. Rezultate mulţumi ceastă vină comitetul comunal a fost muncii în comun, s-au obţinut rezul fn aceeaşi măsură a plăcut şi par rniilt potrivite gustului şi cerinţelor situaţie o poartă conducerea
aspru criticat de către adunarea ge tate însemnate. Din această experien de un real folost tuturor acelora tea a doua a programului şi cu atit maselor de cetăţeni, ansamblul muzi S.M.T.-ului.
toare s-au obţinut şi în ce priveşte nerală. ţă comitetul comunal n-a tras învăţă mai mult cu cît ea a diferit de pri cal al combinatului, va reuşi să ob
propaganda de partid, primirea de mintele necesare. .El n-a luat măsuri care lucrează în domeniul agri ma. Fiind alcătuită din cîntece, luate ţină succese din ce în ce mai fru Desele defecţiuni ivite la trac
candidaţi şi noi membri de partid, Mulţi dintre vorbitori au criticat ca în comună să fie confecţionate şi din Repertoriul muzicii uşoare, atit toare, au fost anunţate conduce
conducerea şi îndrumarea organiza comitetul comunal şi pentru faptul că afişate fotomontaje, lozinci şi panouri culturii, acelora care studiază originale cit şi de Ia alte popoare, rii la vreme. Insă, nu s-a gră
ţiilor de ma'să şi a diferitelor între nu s-a îrigrijit de agitaţia vizuală comparative, oare să ilustreze în mod bit nimeni să trimită atelierul
prinderi şi instituţii din raza comunei. din comună. Tov. Vasile Bucur, care concret şi pe bază de fapte luăte din problemele de economie concre mobil. Şi cînd l-a trimis (ce-i
a răspuns din partea comitetului de unităţile socialiste din comună şi din
Un merit deosebit al comitetului problemele muncii de propagandă şi satele din jur, superioritatea muncii tă.
comunal de partid este şi acela că a agitaţie, nu s-a îngrijit în destulă în comun.
reuşit să ajute în bună măsură unită măsură de îmbunătăţirea activităţii 264 pag. 4,50. lei moase.
ţile agricole socialiste din comună, gazetelor de perete, de confecţionarea Slab s-a muncit şi cu agitatorii. In
de lozinci mobilizatoare, panouri, foto unele organizaţii de bază, colectivele —o? o— V. D.
pentru a se întări. In unele din şe montaje, etc. In unele organizaţii de agitatori sînt formale, mai mult
dinţele sale a analizat activitatea a- de bază, cum sînt cele din gospodă pe hîrtie. In general, activitatea agi John Reed: drept, cu întîrziere), s-:a dus
cestora, scoţîndu-se astfel în relief ria colectivă, din întovărăşirea agri tatorilor este slabă în comună şi a- „Zece zile care
cauzele oare frînează dezvoltarea lor. colă şi din cartierul nr. 1, frecvenţa ceasta din cauză că vechiul comitet au zguduit lum ea“ O întrecere însufleţită fără piesele necesare, fiind ne
la învăţămîntul de partid a fost sla comunal de partid nu s-a preocupat
Odată cunoscute aceste cauze, s-au bă. Comitetul comunal a cunoscut a- cu toată răspunderea de îndrumarea voit să •se reîntoarcă la Alba,
putut lua măsuri pentru a fi înlătu cest lucru dar n-a luat măsuri pen şi ajutarea , organizaţiilor de bază, să
rate. Aşa de pildă, întovărăşirea din tru a ajuta organizaţiile de bază res recruteze agitatori din cei mai buni Semnînd prefaţa la ediţia america Intre brigăzile de bună deser şi Roze Moldovan cît şi gestio fără să repare tractoarele. Că
Teiuş nu reuşea să-şi ţină regulat a- pective să îmbunătăţească atît frec membri de partid, utemişti, deputaţi, nă a acestei lucrări V. I. Lenin scrie : vire de la magazinul 1 şi II din narul Vasile Cojocaru de la ma
dimările generale, să-şi Organizeze venţa, cît şi calitatea studiului, care colectivişti, întovărăşiţi, cadre didacti „Recomand din toată inima această Sebeş s-ia pornit o vie în gazinul nr. II, care şi-au rea atelierul a ajuns la Alba, este
munca, cu alte cuvinte nu-şi trăia de asemenea lăsa de dorit. Pe sem ce, etc. şi apoi să se ocupe de in lucrare muncitorilor din toate ţările trecere pentru titlul de fruntaş lizat planul în proporţie de 104
viaţa internă şi ca urmare* nici lu ne, tovarăşii din comitetul comunal struirea lor în mod temeinic. deoarece dă o expunere veridică, ex la sută. sigur. Nu se ştie însă cînd se va
crările agricole nu puteau fi făcute de partid nu s-au gîndit la faptul că traordinar de viu scrisă, a evenimen La aceste două magazine vi
la timp şi în bune condiţiuni agro întărirea propagandei de partid în u- Unii participanţi la discuţii au cri telor atît de importante pentru înţe duce din nou cu toate piesele ne
tehnice. Comitetul comunal de partid nităţile socialiste din agricultură, e- ticat comitetul comnnal pentru faptul legerea a ceea ce este revoluţie pro
a constatat că toate acestea se în- ducarea comunistă a thembrilor aces că nu s-a îngrijit să atragă femeile letară şi dictatura proletariatului". cesare reparării tractoarelor din
tîmplă din cauză că conducerea înto tora, are un mare rol în creşterea şi tineretul în munca de cooperativi
vărăşirii nu are încă experienţa nece prestigiului lor, în întărirea puterii lor zare. Fiind prezent, în calitate de gaze- Obreja. *.
sară şi că s-ar putea obţine rezultate economice şi organizatorice.
mult mai bune dacă această întovă — Femeile şi tineretul — a arătat trinele sînt frumos aranjate,
răşire ar fi defalcată, deocamdată, în Transformarea socialistă a agricul tov. Priplata Rudolf — reprezintă mai
două întovărăşiri mai mici. Propu turii •a fost privită ca o problemă cen mult de jumătate din populaţia co mărfurile întreţinute cu grijă, Un sistem de depuneri
nerea comitetului comunal de partid trală de către adunarea generală. Toţi munei. La un loc, femeile şi tineretul iar cînd e vorba de îndeplinirea pe librete de ecoaiemii C EC
a fost apreciată de adunarea generală participanţii la discuţii au vorbit des constituie o forţă deosebit de capa planului, amîndouă magazinele
a întovărăşiţilor. întovărăşirea a fdst pre această problemă, apreciind că bilă, care ar putea să dea un sprijin
defalcată şi rezultatele n-au întîrziat deşi s-au obţinut unele rezultate, to uriaş în munca de cooperativizare a tăr american la evenimentele din oc stau bine. Pentru respectarea o- Pentru a veni în sprijinul oameni sporesc prin dobîndă sau cîştiguri şi
tuşi ritmul de cooperativizare a a- agriculturii. Comitetul comunal de tombrie 1917 din Rusia, John Reed biectivelor întrecerii, brigada de lor muncii care doresc să-şi depună pot fi retrase oricînd ca şi celelalte
să se arate. Munca a putut fi mai griculfurii în comună este nesatisfă partid nu a ştiut însă ca să folo le-a descris apoi în lucrarea menţio bună deservire de la magazinul în mod consecvent economiile pe li depuneri.
bine organizată după aceea, viaţa in cător. sească această forţă. A lăsat-o la o nată, a făcut, după cum mărturiseş nr. I, gestionar Vasile Opriţa, brete C.E.C., Direcţia generală a Ca
ternă s-a întărit simţitor în ambele parte, ceea ce constituie un lucru rău. te în prefaţă „o naraţiune amănun sei de .Economii şi Consemnaţiuni a Durata valabilităţii consimţămîntu-
întovărăşiri. Ca urmare, ele au reu Analizînd posibilităţile locale, comi Dacă noul comitet va reuşi să antre lui salariatului depunător este stabi
şit ca în acest an să efectueze îri telui comunal de partid a stabilit în- neze femeile şi tineretul în munca de
comun majoritatea lucrărilor agricole, tr-o şedinţă lărgită cu activhl său, un cooperativizare a agriculturii, atunci, ţită a Revoluţiei din noiembrie., o a fost declarată fruntaşă. Mem iniţiat de curînd un nou şislem ; depu lită potrivit dorinţei acestuia şi poate
să execute la timp şi după reguli a- ritm real de cooperativizare. Pentru fără îndoială, ritmul de cooperativi brii săi şi-au depăşit planul pe nerile cu .regularitate pe baza consim- fi revocată oricînd.
grotehnice înaintate, însămînţările, în ca în comună să poată fi terminată zare va creşte de cel puţin două ori cronică a evenimentelor fie văzute şi magazin cu 28 la sută. Merită ţămîntului scris. Astfel, pe baza unui
treţinerea culturilor şi recoltările. în complet cooperativizarea agriculturii faţă de cel de pînă acum. să fie evidenţiaţi şi Ioan Mohan consimţămînt scris predat de salaria Noul sistem de depuneri înlesneşte
tărirea întovărăşirilor amintite a creat pînă la sfîrşitul anului 1958, s-a sta trăite, de mine, fie confirmate de măr tul depunător mandatarului C.E.C. din îndeosebi depunerile 'salariaţilor care
condiţii favorabile ca în comuna Te- bilit. că trebuie să se cooperativi.teze Asemenea aprecieri valoroase au fă lucreazădeparte de casieria întreprin
i'uş să poată fi inaugurată în scurt cel puţin 20 ha în fiecare lună. Adu cut şi alţi membri de partid. turii demne de crezare...11;
timp cea de-a treia întovărăşire a- narea generală a apreciat că acest
gricolă. ritm se putea realiza* ,dar nu s-a rea Adunarea generală a scos la iveală 342 pag. 20 lei
lizat pînă acum decît pe jumătate din şi alte lipsuri. Pentru înlăturarea lor
Comitetul comunal de partid ă a- mai multe cauze. Iţi prirnu! rînd ¦pen a elaborat un plan de măsuri. Noului întreprindere sau instituţie, acesta din derii, în locuri unde nu sînt manda
nalizat în şedinţele sale şi activita tru ca unele organizaţii de bază nu comitet comunal de partid, în care au
tea cooperativei din comună, a sfa desfăşoară o muncă concretă şi in fost aleşi cei mai buni membri de Noutăţi tehnice urmă ptimeşte de la întreprindere lu tari C.E.C.
tului popular, a învăţămîntulUi de tensă în această privinţă şi. nici nu partid din comună, îi revine ca o nar sau chenzinal din salariul depu . Imediat după punerea în aplicare
stat, etc1. In urma acestor analize şi pot face acbst lucru, atîta vreme cît sarcină principală să asigure ducerea Fibră ceramică refractară nătorului, suma pe care respectivul şl-a
â aplicării măsurilor luate de comi mai există membri de paftid care ei la îndeplinire a acestui plan de mă propus .s-o economisească. Aceste su- a noului sistem depunerile cu' regula
tetul comunal în urma lor* s-au ob înşişi nu şi-au făcut cereri de în suri. Există toată garanţia că noul ritate pe bază de consimţămînt scris
ţinut rezultate bune. scriere. Adunarea generală a trasat comitet comunal de partid va şti au căpătat numeroşi aderenţi.
ca sarcină noului comitet să ajute or să-şi îmbunătăţească radical munca
Despre realizările comitetului co şi să îndreptăţească încrederea pe care In ultima vreme se fabrică fi strucţia pereţilor cuptoarelor, la ¦md sînt depuse pe librete C.E.C. şi (Agerpres).
munal de partid Teiuş, s-ar mai putea adunarea generală i-a acordat-o.
spune multe. De fapt, activitatea lui a bre minerale din caolin topit, izolarea pieselor din spatele ar
T. MARINESCU care pot fi utilizate la tempera
turi pînă la 1093° C, fără să-şi zătoarelor, la motoarele cu reac Concurs de întrebări şi răspunsuri
piardă rezistenţa. Noua fibră, ţie, la întărirea maselor plasti
denumită Kaowool (Lînă de ce, etc. organizat de CEC
caolin), este superioară lînei de
sticlă obişnuită, care începe să- Un nou tip In cinstea „Săptămînii Economiei", Ur>a bicicletă marca '„Victo
şi piardă proprietăţile la 538° de televizor ria"
C, sau a lînei minerale, care nu care se va desfăşura între 23—30 no
poate fi folosită peste 649° C. Gu prilejul celei de-a 40-a aniversări — Un ceas de mînă „Pobeda".
Acest material se obţine suflînd a Marelui Octombrie, industria radio- iembrie, Direcţia Generală C.E.C., or — 60 de librete de economii şi
aer comprimat printr-un ajutaj tehnică a oferit un dar frumos clu obligaţiuni C.E.C. cu depuneri de
burilor, colţurilor roşii, sanatoriilor, ganizează un concurs ’ de întrebări şi 300, 200 şi 100 lei.
într-o masă de caolin topit. Se caselor de odihnă şi şcolilor; In ca Poate participa orice cetăţean care
pot obţine astfel de fibre cu lun pitala sovietică a fost pus în vînzare răspunsuri.
gime de peste 2 0 0 mm. De ase noul televizor de proiecţie „Moskva". are economii pe libret sau pe obliga
menea, se pot confecţiona din In acest aparat imaginea este proiec Participanţii la concurs pot cîştig a : ţiuni G.E.C. minimum de 25 lei la
această fibră pături refractare, tată de pe ecranul unui mic Kine- predarea prospectului de participare.
fără a fi necesar nici un adaos scop pe un ecran distanţat avînd di — Un libret de economii cu o de
de liant organic, fibra menţi- mensiunile 900x1.200 mm. Acei care nu au soldul pe libret
nîndu-şi integral coeziunea şi punere de 5.000 lei. sau pe obligaţiuni C.E.C. de 25 Iei,
rezistenţa la temperaturi înalte. Ecranul televizorului „Moskva11 este pot să-şi completeze acest sold pînă
Materialul poate fi agăţat sau executat din tablă de aluminiu ; pen — Una excursie în U.R.S.S. în 30 nov. ultima zi de predare a'
suspendat, fără să sufere defor prospectului la C.E.G.
mare la tracţiunea provocată de — Una excursie în R. Cehoslo
propria sa greutate. <L><J><$>¦*<S>
vacă.
Panourile din această fibră se
folosesc ca izolatori termici şi — Un aparat de radio marca
fonici, care asigură totodată şi „Lux".
protecţia contra incendiilor. Fi
bra mai poate fi folosită la con — Un aragaz cu 3 ochiuri şi bu
telie.
— Una maşină electrică de spălat
rufe.
<^><ş><2î>» <?L>•<$><?’!><S> 0
tru repartiţia mai uniformă a luminii
reflectate i s-a dat forma unei supra
feţe cilindrice concave. Ecranul se in
stalează la o distanţă de 2,5 metri de
televizor. Telecomanda este realizată
cu ajutorul unui mic pupitru unde se
află regulatoarele de claritate, focali- ţ)
zare şi volum acustic.
i n posibilitatea si marii numărul animalelor ii regiune
(Urmare din pag. l-a) Gospodăriile colective din Gîr- acestea sînt producătoare de ţie şi în mediul sătesc. Pentru O noua tragere Loto Central cu ,!!! s if lK ?
bova, Boz, Cistei şi Dobîrca, au mari venituri. In unele gospo aceasta este necesar să se reor premii suplimentare de 50.000 lei,
din regiune, numărul porcilor lichidat fermele de porci, deşi au dării colective ca cele din : Os ganizeze acţiunea de incubare $ 10.000 lei şi 3.000 Iei va avea loc liA n K ll
trebuie în mod evident sporit. adăposturi corespunzătoare şi trov, Apoldu de Sus, Pianu de în sensul ca toate incubatoarele 0
toate condiţiile pentru a creşte Jos, Leşnic şi altele, s-au creat existente să funcţioneze la tim vineri 29 noiembrie.
Creşterea numărului de porci această specie de animale. Ma pul potrivit cu întreaga capaci La aceasta tragere, ca şi la cele
atît în gospodăriile colective cît joritatea gospodăriilor colective ferme de păsări care în. scurt' tate de lucru. lalte trageri excepjionaie Loto Cen-
şi in sectorul individual, nu s-a au posibilitate de a creşte un timp au fost lichidate fără o Iral, cu' acelaşi bilet, fără a se plăti
făcut în măsura posibilităţilor. mare număr de porci. Este ne justificare bine întemeiată. Sec Pe lingă munca ce trebuie să ceva în plus se participă atit Ia tra
Aceasta se datoreşte în mare cesar însă ca ele să fie îndruma torul avicol poate deveni una din se ducă de către inginerii şi teh gerea piemiiior obişnuite, cit şi Ia
parte şi faptului că organele de te, să-şi dezvolte această ramu ramurile cele mai rentabile din nicienii zootehnişt'i pentru mări tragerea premiilor suplimentare.
specialitate nu au reuşit să con ră care aduce mari venituri bă gospodăriile colective, dacă or rea numărului de animale din Detalii găsiţi in prospectul ce se
vingă crescătorii, de rentabilita neşti colectiviştilor. ganele de îndrumare şi consilii regiunea noastră, ei vor trebui împarte gratuit la toate unităţile de
tea înmulţirii şi îngrăşării por le de conducere i-ar acorda im se desfăşoare o activitate in vînzare a biletelor Loto Central.
cilor. înmulţirea porcilor sc poa P ă să r ile —aduc m ari portanţa cuvenită. tensă pentru îmbunătăţirea ra- |
te realiza uşor şi într-un ter selor de animale. In acest sens, a
men relativ scurt prin obţinerea venituri crescătorilor Pe lingă numărul scăzut de paralel cu îmbunătăţirea condi- a
a două fătări pe an de la fiecare păsări care există, în sectorul in ţiilor de mediu, trebuie să se ^
scroafă de prăsilă. In ce priveşte creşterea păsă dividual se cresc, pasări de rase facă o alegere judicioasă a ani- §
rilor, regiunea noastră a rămas comune, slab productive. matelor de producţie, după pro- A
O atenţie deosebită va trebui în urmă faţă de posibilităţile e- ductiviiate, origine, descendenţi, A
acordată sporirii numărului de xistente. Astfel, la 100 ha teren In ultimii ani, s-a pornit la constituţie şi conformaţie cor- ^
porci în gospodăriile colective. cerealier, revin 46 păsări, faţă răspîndirea găinilor de rasă prin porală. Lor le revine sarcina de ^
Situaţia care există azi în gos de 1 0 0 păsări cît ar trebui să difuzarea puilor de o zi de la
podăriile colective este cît se fie. In gospodăriile colective, si staţiunile de incubaţie, mai ales a dovedi mai mult interes pen- $
poate de nesatisfăcătoare. Deşi tuaţia creşterii păsărilor este cît în oraşe şi centrele muncitoreşti. tru asigurarea balanţei furaje- A
legea nr. 6 prevede să se creas Răspîndirea puitor de o zi în re în gospodăriile colective şi f
că 20 de porci din oare 4 scroa se poate de nesatisfăcătoare, re mediul sătesc s-a făcut însă în-
fe la 1 0 0 ha teren arabil, în gos tr-o măsură redusă, ceea ce a pentru răspîndirea acţiunii de a
podăriile colective din regiunea venind numai 15 păsări la 100 insilozare a nutreţurilor sucu- |
noastră sînt numai 7-8 porci, din frînat înmulţirea păsărilor de
ha cerealiere. Faţă de posibilită rase la sate, unde.se găseşte lente, care contribuie în special $
care numai 2 scroafe la 1 0 0 ha.
ţile lor, gospodăriile colective marea masă a crescătorilor. Ră- la mărirea producţiei de lapte. A
din regiunea noastră, nu cresc mîne ca o sarcină de viitor, răs
păsări într-un număr corespun pîndirea puilor de rasă, rezul
zător şi nu apreciază faptul că taţi de la staţiunile de incuba
