Page 73 - 1957-11
P. 73
M 913 D im w i socialism ului Paj?. 3
Convorbire CUcorespondentul agenţiei americane „United Press", Henry Shapiro
MOSCOVĂ (Agerpres). — TASS transmite: bîftdite de noi în acest dbtneniii. In- CULTURA GENERALA UN NUMĂR nia occidentală nu vor să lupte, ei este bine ca un astfel de război să mai dezastruos război pe care nu l-a
I-Ienry Shapiro, corespondentul pHncipal la Moscovă ăl a- tr-adevăr, LA NOI UfclWiÂZA ŞCOLI MÂI MARE DE TINERI DECÎT IN s-au săturat, ei se mai resimt de pe nu fie. tunoscut încă omenirea; acest război
genfiei americane United Press, l-a rugat pe N. S. Hruşciov, SUPERIOARE TEHNICE ŞI DE ŢĂRILE CAPITALISTE. urma celui de-al doilea război mondial. H. SHAPIRO : Dv. aţi vorbit de va cuprinde nu numai Europa şi Asia,
prim-secretar al C.C. al P.C.U.S., să-l primească în vederea Conferinţele şi întîlnirile periodice ale conducăto ACESTEA SINT CONDIŢIILE curînd despre o conferinţă a repre ci cu aceeaşi forţă şi teritoriul S.U.A.
unei convorbiri. La 14 noiembrie N. S. Hruşciov l-a primit pe rilor mişcării comuniste sînt folositoare REALE. DE ACEEA CREDEM CA zentanţilor ţărilor capitaliste şi so Unele personalităţi din S.U.A. ame
corespondentul .american. LA URMA URMEI ŞI CEI MÂI BE- cialiste. Credeţi că aceasta este un
LICOŞI OAMENI VOR PUTEA FI lucru real ? ninţă Uniunea Sovietică declarînd că
Iată întrebările puse de Ii. Shapiro şi răspunsurile primite: ADUŞI LA REALITATE. ORIC1T AR au înconjurat ţara noastră cu baze
ARDE DE POFTA DE A LUPTA, N. S. HRUŞCIOV: Cred că într-un militare. Este adevărat, au înconju
H. SHAPIRO: Permiieţi-mi, d-le proces se desfăşoară deja. In cursul H. SH A PIRO : Participarea condu H. SHAPIRO. Ce preferaţi — în- TOTUŞI ŞI El VOR PUTEA FI viitor apropiat este puţin probabil ca rat-o. DAR TREBUIE AVUT IN VE
Hruşciov, să vă întreb despre per dezvoltării statului sovietic funcţiile cătorilor partidelor comuniste din tîlniri ale reprezentanţilor tuturor ţă PUŞI IN CÂMAŞA DE FORŢĂ. o astfel de întilnire să aibă loc. Se DERE FAPTUL CĂ TEHNICA MILI
spectivele dezvbltării U.R.S.S. în vii administraţiei de stat se modifică, a- străinătate la sărbătorirea la Mos rilor socialiste la un loc sau întîl- pune însă întrebarea de ce am spus TARĂ MODERNA PERMITE CA
torul apropiat în domeniul schimbă numite organe de constrîngere suferă cova a aniversării Revoluţiei din niri bilaterale ? Congresul al XX-led al partidului atunci aceasta în raport, iar acum de PRIN AJUTORUL SUBMARINELOR
rilor în structura politică şi de stat, schimbări. In ceea ce priveşte armata Octombrie a făcut din noii să se nostru a arătat că în prezent s-a clar că în viitorul apropiat s-ar putea ŞI RACHETELOR BALISTICE SA
în domeniul dezvoltării cultufii. noastră ea îndeplineşte funcţia de a- discute despre posibilitatea creării N. S. HRUŞCIOV: Sîntem de pă creat o situaţie în care forţele ţărilor ca această întîinire să nu aibă loc. FIE ATINSE TOATE CENTRELE
părare a stătullii sovietic împotriva linei noi organizaţii cotnuhiste in rere că sînt necesare şi unele şi al socialiste şi neutre şi chiar forţele pro Considerăm că nu există o altă VITALE ALE S.U.A. SA FIE BLO
N. S. HRUŞCIOV: Nu ştiu dacă unui atac din afară. ternaţionale, în gehul unui nou Ko- tele — şi întîlniri ale reprezentanţi gresiste din S.U.A. şi din alte ţări ieşire — o conferinţă trebuie organi CATE PORTURILE STAtELOR U-
ăceasta aşteptaţi de Ia mine, dar pot mintern său Kominform. Corespunde lor tuturor partidelor comuniste şi occidentale pot, dacă vom duce o po zată. Cu cît se va manifesta mai multă NITE ALE AMERICIU AŞADAR,
spune că economia noastră se dez Luaţi organele noastre judiciare. oare aceasta realităţii ? muncitoreşti din ţările frăţeşti, şi în litică justă, să preîntîmpine războiul. încăpăţînare şi lipsă de dorinţă de a IN ACTUALUL STADIU DE DEZ
voltă cu foarte mare succes. Există Numărul delicvenţilor din U.R.S.S. s-a tîlniri pe bază bilaterală. Considerăm că riposta dată agresiilnii accepta o asemenea întîinire (iar noi VOLTARE A TEHNICII MILITARE,
realizări serioase atit în industrie cit redus considerabil. Miliţia şi organele N. S. HRUŞCIOV: Considerăm că în Egipt şl reţitiereă americanilor de avem în vedere o întîinire nu pentru a S.U.A. SINT TOT Â tlT DE VULNE
şi in agricultură. In prezent Ia noi noastre judiciare au in cele mai dese in prezent nu există necesitatea creă Doar participanţii la blocul nord- a înCepe un război împotriva Siriei sta la un pahar de ceai şi a avea dis RABILE CÂ ŞI TOATE ŢĂRILE.
au fost create posibilităţi şi mai mari cazhH de ă face cu acte de huliga rii unei asemenea organizaţii, inter Atlântic se întîlnesc între ei I Este un constituie o confirmare reală a juste cuţii plăcute), cu atît mai rău va fi
pentru dezvoltarea continuă a economiei, nism sau crime de drept cornuii; cri naţionala comunistă şi-a jucat rolul fapt că N.A.T.O. este de asemenea în- ţei hotărîrilor Congresului al XX-lea. pentru cauza păcii. A organiza o în In afară de aceasta, trebuie ţinut
pentru ridicarea nivelului de trai al mele politice au devenit acum feno său istoric pozitiv. Romlnformul şi-a tr-o oareedre niăsiiră o organizaţie po Aceasta nu înseamnă că războiul nu tîinire înseamnă a tinde spre aceea seama de faptul că în ţările europene
oamenilor muncii, pentru îmbunătăţi mene rare Ia noi. jucat ţji el rdliij. Aciifn părtidele co litică care elaborează nu numai pla poate izbucni; am măi spus că hu ca, ţinînd seama de situaţia reală, păr şi asiatice va creşte mişcarea) popoare
rea condiţiilor Imateriale şi culturale ale muniste şl ilttinciioreşti s-au îhtărit nuri rfiiiitare, ci şi planuri de iuţită poţi băga mîna îii foc pentru un ne ţile să realizeze înţelegerea necesară, lor împotriva N.A.T.O., împotriva ba
vieţii oamenilor. Reorganizarea condu O mare parte dintre oamenii care fdarte millt şi nu există necesitatea împotriva mişcării muncitoreşti; îrh- bun. Daf raportul rea! de forţe este ea putînd fi realizată cu o singură con zelor militare situate pe teritoriul ţă
cerii Industriei şi construcţiilor efec au primit în ultimii ani o pedeapsă unui centru care să conducă mişca potriva mişcării ‘de eliberare naţio de asemenea natură îneît militariştii diţie — să se recunoască raportul de rilor lor. S.U.A. caută să 'menţină
tuată anul acesta, extinderea dreptu meritată pentru activitatea lor antiso- rea comunistă. nală. In această acţiune socialiştii de şi monopoliştii, înainte de a dezlăn- forţe creat, adică să se recunoască baze militare pe teritorii străine, con-
rilor republicilor unionale, ale organe vietică o constituie agenţii introduşi dreapta sînt colnplicli capitaliştilor. ţui un război, trebuie să se gîndească, existenţa ţărilor socialiste şi capita siderîndu-le avanposturi aflate la
lor locale vor permite să se folosea în Uniunea Sovietică din afară. In ceea ce priveşte conferinţele şi Luaţi-1 de pildă pe socialistul" Spaak şi încă bine. liste şi nici uiiul să nu intervină în mare depărtare de S.U.A.
scă mai deplin şi mal raţional uria — ei este o adevărată comoară pen treburile interne âle celuilalt. ŢĂRILE
şele resurse pe care le avem. Ar fi o greşeală grosolană, o ba întîlnirile ţjeriodice ale conducătorilor tru capitalişti. Să ridici în slăvi şi SINTEM CONVINŞI CA DÂCA AR SOCIALISTE SINT DE NECLINTIT, Dar bazele militare nu se află pe
zaconie stîhgistă, dacă am slăbi de mişcării comuniste, noi nu negăm a- să aperi interesele marilor monopoluri ÎNCEPE UN RĂZBOI, ŞI ACEStA CA GRANITUL. RESPINGEM ORICE pămînturi pustii, ci în regiuni cu
In fiecare ah industria noastră pri pe acuiii organele noastre adminis cesfe foriite dedârece ele sînt folosi prin gura unui socialist I Ce poate fi POATE FI ÎNCEPUT NUMAI DE CONDIŢII POLITICE CA, DE PIL populaţia cea mai dfertsă. Ce sînt ba
meşte noi forţe — vin muncitor! ti trative de stat, dacă am dizolva orga toare. mal comod pentru imperialişti ! ŢĂRILE IMPERIALISTE, DEOARE DA, REZOLVAREA PROBLEMEI zele ? Acestea sînt teritoriile Angliei,
neri, mai instruiţi decît înainte. nele de constrîngere care, după cum CE NICI UN STAT SOCIALIST NU GERMANE IN CONDIŢIILE PRO Franţei, Germaniei occidentale, Nor
am mai spus, constituie în prezent, H. SHAPIRO: Vă referiţi la în tîl Burghezia consideră că numai ea ESTE INTERESAT IN RĂZBOI. CA PUSE DE ŢĂRILE OCCIDENTALE vegiei, Danemarcei, Italiei, Spaniei,
H. SHAPIRO : Aş vrea să vă în niri ale fruntaşilor tuturor partide are dreptul să se unească, să-şi creeze PITALISMUL VA FI DISTRUS Şl SAU DISCUTAREA, DUPĂ CUM Turciei şi ale altor ţări. Aceste baze se
treb despre teoria dispariţiei treptate în primul rînd organe de apărare lor comuniste ? organizaţii proprii. Dacă însă clasa ACEÂStA VA Fi ULTIMA SUFE SPUNE DULLES, A PROBLEMEI află aproape de noi pentru a da o lo
a statului. muncitoare îşi creează organizaţii RINŢA A OMENIRII, IMPUSA DE EUROPEI RĂSĂRITENE. O ASEME vitură Uniunii Sovietice şi celorlalte
împotriva uneltirilor duşmanilor ex N. S. HRUŞCIOV: In primul rînd, proprii, dacă partidele comuniste şi LUMEA CAPITALISTA, DEOARECE NEA PROBLEMĂ NU EXISTA. EXI ţări socialiste, dar ele sînt aproape de
N. S. HRUŞCIOV: De fapt, acest mă refer Ia întîlniri periodice ale frun muncitoreşti îşi trimit reprezentanţii CAPITALISMUL VA F! INMOR- STĂ ŢARI OARE AU ORINDUIREA noi şi pentru contralovituri. Trebuie
terni. taşilor partidelor comuniste şi mun la 6 cdnferirtţă, aceasta, vedeţi dv., MINTAT ODATĂ PENTRU TOT LOR SOCIALA Şl RELAŢIILE DIN presupus că germanii din Germarila
citoreşti din ţările socialiste. Trebuie înseamnă că se întrunesc complotişti. DEAUNA. TRE TOATE ŢĂRILE TREBUIE SA occidentală, francezii, italienii; engle
Pentfu omul de artă care îşi iubeşte poporul să coordonăm dezvoltarea economiei Nu, domnilor, acestea sînt întruniri zii, turcii, spaniolii, danezii şi alţii
partinitatea operei sale constituie o necesitate ţărilor noastre, să ne preocupării de ale reprezentanţilor puternicei clase H. SHÂPIRO: bv. credeţi că în vor înţelege în cele din urmă că dacă
cooperarea diferitelor ramuri ale eco muncitoare, întruniri ale reprezentan
firească nomiei care, pe măsură ce va trece ţilor puternicei mişcări comuniste.
timpul, se vor dezvolta mai rapid şi
H. SH A PIRO : Avînd ‘în vedere de răspîndesc aceste posturi de rad io! se vor întări. Fireşte că trebuie să ne
claraţiile dvs. cu privire la problemele Sau luaţi manifestele pe care le lan coordonăm şi. activitatea politică.
literaturii şi artei, aş vrea să întreb sează imperialiştii la noi şi în cele
dacă în Uniunei Sovietică este posi lalte ţări socialiste. Iii momentul de faţă nu există o atmosferă condiţiile războiului atOriiic şi hidro- SE BAZEZE PE CELE CINCI PRIN imperialiştii americani vor folosi te
bilă dezvoltarea a diferite şcoli în Ce credeţi — trebuie oare „să re premergătoare războiului genic poate fi salvată o parte a CIPII ALE COEXISTENŢEI PAŞNI ritoriul lor pentru un atac împotriva
domeniul literaturii şl artei ? lumii ? CE CARE AU FOST BINE FORMU Uniunii Sovietice şi a altor ţări iubi
cunoaştem" astfel de „curente", să H. SHAPIRO: In acest caz este îrttre ţările capitaliste şi cele socia LATE DE CHINA Şl INDIA Şl DEZ toare de pace, aceasta va provoca
N. S. HRUŞCIOV: In primul rînd permitem unui grup restrîns de oa N. S. HRUŞCIOV: Desigur. Vor fi VOLTATE LA CONFERINŢA DE LA contralovituri din partea U.R.S.S. Po
trebuie clarificat ce înţelegeţi prin meni înrăiţi care s-au vîndut capita posibilă oare coexinteriţa paşnică în liste. Imperialiştii âţîţă în mod artifi pierderi foarte mari, omenirea va avea BANDUNG. poarele vor înţelege aceasta şi, făr?
termenul „şcoală". Evident, în con liştilor să răspîndească din străină de suferit foarte mult, însă omul nu îndoială, îşi vor ridica glasul.
cepţia dvs. „şcoala" este un anumit tate ticluirile loi murdare şi mîrşa- condiţiile războiului ideologic care cial psihoza războinică. Dl. Dulles de va dispare de pe faţa pămîntului, so DACA ACEST LUCRU NU VA FI
curent în literatură şi artă. Dar ce ve ? Sau să permitem oare acestor cietatea va trăi şi se va dezvolta. RECUNOSCUT ATUNCI ESTE INU Bazele militare
este un curent ? Este oglindirea inte indivizi fără neam şi patrie să-şi or se duce pe scară internaţională ? pune eforturi deosebite în acest sens. TIL SA NE INTILNIM DEOARECE, îşi pierd importanţa
reselor unor pături anumite ale popu ganizeze „curentul" lor murdar în in H. SHAPIRO: Nu ştim aceasta, PE CIT SE PARE, NU ARE ROST
laţiei. Ziariştii burghezi spun de obi teriorul ţării noastre ? Oamenii sovie N. S. HRUŞCIOV: întrebaţi dacă Politica sa »la marginea războiului" doar nu a fost încă un asemenea SA NE TOCMIM LA ÎNTILNIRE, DIN H. SHAPIRO: In legătură cu dez
cei: la noi în S.U.A., la noi în An tici nu vbr tolera aşa ceva. Ei nu vor război. ACEASTA NU VA IEŞI NIMIC. voltarea armei rachetă, îşi pierd
glia, Ia noi în Franţa, există cele mai permite nimănui să ponegrească pu acest lucru este posibil ? Da, este po constă în dorinţa de a aţîţa tot tim oare bazele militare importanţa ?
variate şcoli şi curente în rîndurile terea lor populară, să calomnieze po N. S. HRUŞCIOV: Nu a fost şi
literaţilor, în rîndurile oamenilor de porul nostru, ţara noastră. sibil. După părerea mea nici nu ar pul psihoza războinică, totuşi aceasta N. S. HRUŞCIOV: Indiscutabil. La
artă. Da, la dvs., de exemplu; în timpul lor, bombardierele puteau fi
Anumiţi ziarişti burghezi spun une- trebui să se pună o astfel de între nu-i reuşeşte în întregime deoarece
bare, deoarece viaţa este cea care îi RAPORTUL DE FORŢE ESTE IN
răspunde. Ideologia marxist-leninistă PREZENT DE AŞA NATURA INCIT U. R. S. S. este gata oricînd să semneze un acord
corespunzător în problema dezarmării
a clasei muncitoare şi ideologia bur ÎNSUŞI DL. DULLES SE TEA1E SA
gheză există de mai mult, ele un an, , * T* R<*.E>1A.1.C.JĂ ..Ati C, yEASTA MARGINE.
S.U.A. există burghezie, dar şi ea ,ori că partinitatea în literatură şi artă ele se luptă de miilt şi aceasta nu H. SHAPIRO: Dv. consideraţi că H. SHAPIRO: Oare .aceste proble totul. Uniunea Sovietică a acceptat oprite cu focul artileriei antiaeriene,
este neomogenă — există burghezia ar constitui un fel de constrîngere. numai în limitele unui singur stat. Cu pentfu vi'torul. apropiat, perspecti me nu pot fi discutate pe bale diplo multe propuneri ale S .U .A , Angliei şi cu artileria sau cu arma rachetă anti
monopolistă şi există mica burghezie. Pentru scriitorul, pentru omul de artă toate acestea ţările socialiste şi cele vele păcii sînt destul de bune ? matică sau prin intermediul O.N.U. ? Franţei, dar deîndată ce Uniunea So aeriană. DAR ACUM RACHETA BA
Sau lijaţi intelectualitatea. O parte a sovietic, care îşi iubeşte poporul, par capitaliste există. vietică anunţa acest lucru, americanii, LISTICĂ NU POATE FI OPRITA CU
intelectualităţii aderă mai mult la tinitatea operei sale, dorinţa de a a- N. S. HRUŞCIOV: Se prea poate N. S. HRUŞCIOV: Cîte ceva facem englezii şi francezii renunţau imediat NIMIC.
clasa muncitoare, la poporul munci duce un mare folos poporului consti H. SHAPIRO: După părerea dv. că da. Dacă analizăm situaţia din noi în Organizaţia Naţiunilor Unite. Ia propriile lor propuneri. Din par
tor. Alta — deserveşte marile mono tuie o necesitate firească. Acest lucru este acum necesară solidaritatea ţă preajma celui de-al doilea război mon In justiţia americană există, mi se tea noastră s-a făcut totul pentru a Veţi spune: dar Uniunea Sovietică
poluri. Flecare clasă şi fiecare pătură a fost bine arătat chiar de scriitorii, rilor prietene cu U.R.S.S. ? dial vom vedea că Gerrrtania hitleristă pare, principiul că părţile adverse nu se realiza un acord. In realitate însă nu va avea de suferit ? Fireşte că şi
intermediară a ei au Un ahumit spe de oamenii noştri de artă. Partinita a pregătit atunci totul pentru război, pot propune ca martori persoanele care S.U.A. nu vor pur şi simplu dezar noi vom avea pierderi mari. Dar pri
cific, un curent al lor. Fireşte, că în tea nu este pentru nimeni o povară N. S. HRUŞCIOV: INTERESELE Germania, Italia şi Japonia au înche au obligaţii faţă de una din părţi. mare, iar dacă nu vor, de ce să indu viţi întinderile noastre şi aruncaţi o
toate acestea, există o singură împăr dacă decurge din înseşi convingerile ŢARILOR SOCIALISTE CER ÎN iat aşa-numitul pact anticomintern, au Dacă această regulă ar fi introdusă la cem în eroare opinia publică şi să ne privire asupra Germaniei, Franţei, An
ţire principală a societăţii burgheze — sale. Iată eu sint de aproape 40 de TOTDEAUNA SOLIDARITATE, CO creat axa Berlin-Roma-Tokio. In pre- O.N.U., Organizaţia Naţiunilor Unite prefacem că am duce tratative utile ? gliei. Nu trebuie să fi strateg pentru
împărţirea în exploatatori şi exploa ani în partid şi nu am primit nici EZIUNE Şl COORDONAREA FOR zeht există, fireşte, de asemenea multe şi-ar îndeplini mai bine misiunea. Ştim IN CE PRIVEŞTE UNIUNEA SOVIE â vedea deosebirea esenţială.
o sancţiune, nu am simţit niciodată ŢELOR LOR ŞI IN SPECIAL IN „axe" de acest fel însă nu mai există că unele delegaţii la O.N.U. votează TICA EA ESTE ÎNTOTDEAUNA
taţi. povara obligaţiilor care îmi revin ca FAŢA ACTIVIZĂRII POLITICII A- Germania din trecut, ci există două deseori alături de S.U.A., iar după GATA SA ÎNCHEIE ACORDURI RE H. SHAPIRO: Şi America are în
In Uniunea Sovietică nu există cla membru de partid în baza programu GRESIVE A ŢARILOR OCCIDENTA state germane cu orînduiri diferite. votare vin la delegaţia noastră şi îşi ZONABILE IN PROBLEMELE DE tinderi mari.
lui şi statutului partidului. De ce? LE. Ţările occidentale şi, în primul Nici Franţa nu mai este aceeaşi, acolo cer scuze că nu au votat pentru pro ZARMĂRII.
se şi pături antagoniste, în ţara noas Deoarece aceasta este ideologia mea, rînd S.U.A. au creat N.Â.T.O., pactul există o puternică mişcare muncito punerile sovietice, deşi le , consideră N. S. HRUŞCIOV: Nu chiar aşa
tră există o societate socialistă mono de la Bagdad, S.E.A.T.O., din care de mari, şi totodată trebuie avut
lită; la noi există numai oameni ai în vedere faptul că în S.U.A. există o-
muncii. Prin urmare oamenii sovietici, este felul in care înţeleg eu sarcini fac parte multe ţări capitaliste. rească. Nici Italia nu mai este aceeaşi, juste, n-ai ce-i face, spun ei, 'depin H. SHAPIRO: După părerea dv. raşe cu o mare concentrare industria
oamenii noştri de literatură şi artă le şi obligaţiile de paitid. De aceea, H. SHAPIRO: Aţi vorbit despre aici au crescut forţe importante care dem de creditele americane. Oare în viitorul apropiat nu există pers lă ca New York, Chicago, San Fran
nu au nevoie să creeze diferite curen pentru mine, ca şi pentru toţi mem contradicţiile dintre ţările capitalis se află pe poziţiile luptei pentru pace. multe ţări membre ale O.N.U., care pective de dezarmare ? cisco şi altele. La noi însă, industria
te ostile intre ele, literatura şi arta brii de partid, în îndeplinirea obli te. Există oare astfel de contradic in general situaţia din Europa şi sînt debitoare ale S.U.A., pot acţiona N. S. HRUŞCIOV: Ce înseamnă este mult mai puţin concentrată.
noastră sînt indisolubil legate de via gaţiilor de partid nu există nimic ca ţii în prezent ? Asia s-a schimbat în mod serios. Dacă independent ? viitor apropiat — nu ştiu, această no In afară de aceasta reorganizarea
ţa poporului şi trăiesc viaţa lui, inte re să-mi încătuşeze iniţiativa, voinţa, N. S. HRUŞCIOV: Desigur că e- în trecut exista un singur stat socia S.U.A. au impus acum Organizaţiei ţiune este destul de neprecisă. SIN conducerii industriei pe care am în
resele lui. înţelegerea evenimentelor care au loc xistă şi de altfel nici nu pot să nu list în prezent există un sistem socia Naţiunilor Unite propunerile lor în TEM GATA SA SEMNAM OR1CIND făptuit-o asigură de asemenea o con
şi, aşa dar, a sarcinilor legate de existe. Aceasta este natura capitalis list mondial. problemele dezarmării şi vor ca Sub UN ACORD CORESPUNZĂTOR DA ducere mai autonomă a industriei. A-
Aţi putea să ne întrebaţi: atunci slujirea partidului şi poporului. mului. NU NUMAI CA NU ESTE comitetul să examineze problema CĂ CEALALTĂ PARTE VA MANI ceasta îmbunătăţeşte de asemenea si
împotriva cui luptăm pe frontul ideo POSIBIL SA SE NEGE CONTRA In afară de aceasta Uniunea So dezarmării în conformitate cu propu FESTA ACEEAŞI DORINŢĂ. tuaţia noastră strategică.
logic ? Procesul educaţiei comuniste H. SHAPIRO: Aceasta se referă şi DICŢIILE DINTRE ŢĂRILE CAPI vietică este total diferită de cum a nerile ţărilor occidentale, adică vor să
a omului nu are loc la semnul unei la artă ? TALISTE, CI TREBUIE CONSIDE fost în 1941. Economia ei, cultura ei, impună Uniunii Sovietice condiţiile H. SHAPIRO : Se ştie doar că n-a H. SHAPIRO: Dar nu acesta este
baghete magice. El este procesul unei RAT CA ACESTE CONTRADICŢII tehnica şi ştiinţa ei s-au ridicat la un avantajoase pentru S.U.A. şl pentru avut loc nici o apropiere a punctelor ţelul principal al reorganizării.
lupte în dezvoltarea culturii, în for N. S. HRUŞCIOV : La toate dome SE VOR AGRAVA. Nu vă voi vorbi nivel înalt şi ne este plăcut să cons celelalte puteri occidentale. Aceasta de vedere.
marea concepţiei despre lume a omu niile creaţiei. Vom stimula şi vom despre contradicţiile care există, de tatăm că acea Americă care obişnuia este însă o naivitate. Mă rog, noi ofe N. S. HRUŞCIOV: Nu, acesta nu
lui sovietic. Orientarea sănătoasă sprijini tot ce este sănătos in litera pildă, între S.U.A., Anglia şi Franţa mereu să spună că nivelul american rim S.U.A. posibilitatea să ducă în N. S. HRUŞCIOV: Noi am expus este ţelul principal, ci secundar, dar
luptă împotriva manifestărilor negati tura şi arfa noastră. Nu de mult la în lupta lor pentru „influenţa domi de dezvoltare a ştiinţei şi tehnicii nu lipsa noastră tratative în Subcomitet. punctul nostru de vedere suficient de foarte important.
ve, împotriva rămăşiţelor burgheze, noi a apărut o carte tendenţioasă a nantă" în diferite regiuni din Asia este accesibil Uniunii Sovietice se pre Noi am făcut cunoscut acest lucru şi amănunţit şi el este bine cunoscut.
scriitorului Dudinţev. El a fost criti şi Africa. In momentul de faţă econo găteşte acum să ajungă din urmă Uni aceasta este poziţia noastră fermă. Acum este rîndul puterilor occiden H. SHAPIRO: Credeţi că S.U.A.
împotriva influenţei burgheze. Şi a- cat pentru această carte, deşi ea con mia Germaniei occidentale şi Japoniei unea Sovietică în dezvoltarea ştiinţei tale. nu au rachete intercontinentale ?
ceastă influenţă este nu numai posi ţine pagini interesante şi impresio se dezvoltă puternic ceea ce nu poa în doi ani, iar unele personalităţi ame H. SHAPIRO: Dv. aţi propus ca
bilă, ci şl inevitabilă, deoarece pe o nante. Considerăm că el trebuie în te să nu neliniştească pe monopoliştii ricane consideră că pentru aceasta vor din Comisie să facă parte toate ţă H. SHAPIRO: Ce credeţi despre N. S. HRUŞCIOV: Sînt absolut
parte însemnată a globului există în dreptat, iar ceilalţi trebuie puşi in englezi. Este puţin probabil ca ocu fi necesari zece ani. Mă rog, nu ne rile care sînt membre ale O.N.U. posibilitatea unor tratative pe baze convins de aceasta. DACĂ S.U.A. AR
că state capitaliste. gardă împotriva unor eventuale gre parea unor poziţii înaintate de către vom certa — ajungeţi-ne din urmă în Dar se poate oare ajunge la o în bilaterale cu Statele Unite? AVEA ACEASTĂ RACHETA, ELE
şeli. Sînt convins că Dudinţev va mai Germania occidentală să corespundă doi ani sau în zece — nu ne vom ţelegere în problemele dezarmării AR FI LANSAT UN SATELIT AR
Luaţi, de pildă, posturile de radio scrie cărţi pentru care lumea capita intereselor monopolurilor din S.U.A., supăra. cu toate cele 82 de ţări ? N. S. HRUŞCIOV : Noi am mai TIFICIAL AL PĂMÎNTULUI, AŞA
americane care ne încercuiesc. Cîte listă nu-l va lăuda, ci îl va ocări. deoarece monopoliştii vest-germani făcut declaraţii în această problemă, CUM AM FACUT-0 NOI. Noi am
bîrfeli murdare, scorniri duşmănoase trebuie să caute pieţe, iar în momen Uitaţi-vă acum ce procese au loc N. S. HRUŞCIOV: Toate statele dar punctul nostru de vedere este lansat doar satelitul artificial pe baza
tul de faţă pieţele sînt în cea mai in ţările Asiei şi Africii, în toate ţările sînt interesate în asigurarea păcii — prezentat denaturat deoarece unele rachetei balistice intercontinentale.
Nu pereţii fac frumoasă izba, ci plăcintele mare măsură ocupate de monopolurile care duc luptă pentru libertatea şi in atît cele mari cît şi cele mici. personalităţi din Statele Unite se tem S.U.A. intenţionează să lanseze un
americane. dependenţa lor. Totul clocoteşte acolo, că îmbunătăţirea relaţiilor între ţările satelit de 11 kg. Este oare aceasta o
H. SHAPIRO : In raportul prezen H. SH A PIRO : Dv. vorbiţi despre popoarele se eliberează de sub domi H. SHAPIRO: O ţară mică nu are noastre va duce Ia slăbirea încordă rachetă balistică ? Şi nici nu se ştie
tat la recenta sesiune a Sovietului mîncare. Dar cum stau lucrurile cu In această chestiune este greu să naţia colonialiştilor, ele vor să tră •însă armament. rii iniernaţionale. Noi nu credem că încă data cînd în S.U.A. se va lansa
Suprem aţi spus că în următorii 15 celelalte produse de larg consum ? rezolvi lucrurile în mod amiabil. Cîte iască o viaţă omenească, liberă. Ce a dacă se va realiza un acord bilateral un astfel de satelit. NOI INSA AM
ani Uniunea Sovietică va ajunge din asemnea „noduri de contradicţii" aş obţinut Anglia de pe urma aventurii N. S. HRUŞCIOV: Şi popoarele între U.R.S.S. şi S.U.A. el va dăuna LANSAT PRIMUL SATELIT CU O
urmă şi va întrece S.U.A. în ceea N. S. HRUŞCIOV : Vorbesc in pri mai putea c ita ! Numai teama de co sale în Egipt? Nimic! In prezent im ţărilor mici au un cuvînt de spus. altor ţări. GREUTATE DE 83,6 kg., AL DOILEA
ce priveşte producţia. Apoi aţi citat mul rînd despre mîncare deoarece noi, munism, de mişcarea popoarelor pen perialiştii din S.U.A. vor să ia în Dacă va începe un război între statele - CU O GREUTATE UTILA DE 563
o cifră privitoare la industria grea. ruşii, avem un proverb: nu pereţii fac tru libertatea şi independenţa lor înă Orientul apropiat şi mijlociu locul im mari el nu va trece pe lîngă ele. Dezarmarea este de conceput nu kg., IAR DACA VA FI NECESAR
Se referă oare aceasta şi la nivelul frumoasă izba, ci plăcintele 1 buşă şi disimulează în oarecare măsură perialiştilor englezi şi francezi; aceasta mai atunci cînd nu numai două state, PUTEM DUBLA GREUTATEA SA
de trai al poporului sovietic ? aceste contradicţii dintre imperialişti însă nu Ie va reuşi. Aventura pe care H. SHAPIRO: Ele nu au forţa fie ele chiar cele mai puternice cum TELITULUI ARTIFICIAL.
Acum despre problema locuinţelor. şi, deocamdată, ele nu se manifestă a urzit-o Dulles încercînd să organi reală de a rezolva problemele. sînt Uniunea Sovietică şi S.U.A., ci
N. S. HRUŞCIOV: Da, fără îndo Dv. cunoaşteţi probabil hotărîrea a sub forma unor ciocniri armate. zeze o agresiune din partea Turciei toate statele vor sprijini ideea dezar 11. SHAPIRO: Intenţionaţi să lan
ială. doptată nu de mult de partid şi gu împotriva Siriei eşuează pe plan mi N. S. HRUŞCIOV : Ele pot exercita mării. Dacă ţările noastre ar pune ba saţi în curînd un nou satelit?
vernul sovietic. A FOST TRASATA H. SHAPIRO: Există, după păre litar. Dulles însă nu a renunţat încă o presiune morală. zele dezarmării pe care o aşteaptă
H. SHAPIRO: înseamnă aceasta SARCINA CA, IN DECURS DE 1 0 - rea dv., în momentul de faţă simp- la proiectele saie şi caută în prezent efectiv întreaga omenire aceasta ar fi N. S. HRUŞCIOV: Deocamdată a-
că peste 15 ani Uniunea Sovietică va 12 ANI, SĂ SE SATISFACĂ CERIN tome ale unei atmosfere premergă mercenari care să asigure o lovitură H. SHAPIRO: Se poate înfăptui un pas hotărîtor. Dar cercurile guver cest lucru nu este necesar. Trebuie
avea acelaşi nivel ca şi S.U.A ? ŢELE POPORULUI IN CEEA CE toare războiului ? internă în Siria şi să aducă la putere oare dezarmarea ou ajutorul ţărilor nante din S.U.A., care exprimă inte studiate ţoale datele ştiinţifice obţi
PRIVEŞTE LOCUINŢELE. VREM SA un guvern pe placul monopoliştilor. mici fără un acord fundamental resele monopolurilor, nu vor deocam nute în urma lansării primilor doi sa
N. S. HRUŞCIOV: IN CEEA CE N .S. HRUŞCIOV: CRED CA IN între U.R.S.S., S.U.A., Anglia şi ce dată să facă aceasta, deoarece în teliţi.
PRIVEŞTE PRODUCŢIA DE ALI ASIGURAM FIECĂREI FAMILII UN MOMENTUL DE FAŢA NU EXISTA Luaţi India, Birmania, Indonezia. lelalte mari puteri ? cursa înarmărilor sînt interesaţi mo
MENTE, ACEASTA SE VA INTIM- APARTAMENT, NU O CAMERA, CI O ASTFEL DE ATMOSFERA PRE Glasul lor răsună tare şi puternic în nopoliştii. Poporul american însă nu H. SHAPIRO: Acum se vorbeşte
PLA MULT MAI ÎNAINTE. MERGĂTOARE RĂZBOIULUI. lupta pentru pace. N. S. HRUŞCIOV: Desigur că nu, vrea război, se teme de el. Cred că mult despre zborul spre lună.
IJN APARTAMENT. noi ştim acest lucru. Propunerea acest lucru nu-i lipsit de temei, pen
Am realizat pînă acum o creştere H. SHAPIRO: Această atmosferă La urma urmei cine poate lupta în noastră însă cu prîvire la crearea tru că un război în condiţiile actuale N. S. HRUŞCIOV: Noi nu căutăm
simţitoare a nivelului de trai al oame H. SHAPIRO: Dar cum stau lu nu există în relaţiile dintre ţările prezent, ţinînd seama de forţele care unei comisii alcătuite din toate sta este un război groaznic iar S.U.A. în loc în Lună pentru a ne muta acolo.
nilor sovietici. Ne dăm seama însă că capitaliste, sau în ansamblu ? s-au grupat Ia cei doi poli — cel ca tele membre ale O.N.U. nu exclude şi tot timpul existenţei lor, exceptînd Ne este bine şi aici. Vorbind însă se
in U.R.S.S. se produc mai puţine pro crurile în domeniul învăţăruintului r pitalist şi cel socialist ? Cea mai alte forme şi metode de tratative — războiul civil şi un scurt război cu rios, LANSAREA SATELIŢILOR AR
N. S. HRUŞCIOV: Nu numai între reală forţă o reprezintă germanii din bilaterale, tripartite etc. De ce ne-am Mexicul, nu ştiu încă ce înseamnă răz TIFICIALI IN U.R.S.S. REPREZINTĂ
duse pe cap de locuitor decît în S.U.A. N. S. HRUŞCIOV: Acum în S.U.A. vest. Dar înşişi germanii din Germa retras din Subcomitet ? Acolo Uniu boiul. Dacă războiul nu va fi preîn- UN MARE PAS PF. CALEA REALI
ţările capitaliste, ci şi în ansamblu nea Sovietică era singură, iar cele tîmpinat, americanii vor cunoaşte cel ZĂRII ZBORURILOR INTERPLANE
Dar decalajul existent între S.U.A. şi unii sint neliniştiţi din cauză că la lalte patru state — membre ale TARE.
N.A.T.O. Am participat la şedinţele
U.R.S.S. în ceea ce priveşte consumul noi se pregătesc mulţi specialişti, că Subcomitetului irei ani şi am încercat H. SHAPIRO: Ingăduiţi-mi să re-
în anii puterii sovietice am obţinut
acestor produse este mai mic decît în (Continuare în pag. 4-a)
succese uriaşe in dezvoltarea învăţă-
ceea ce priveşte producţia, deoarece
mintului superior. Aruin nu noi, ci a-
S.U.A. exportă multe produse.
mericanii popularizează succesele do-
