Page 74 - 1957-11
P. 74
Pdg. 4 ¦BH a s DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 913
DSdSE - iiViiiiţnţiŞ»
N. S. Hruşciov despre forţa
şi dorinţa de pace a U.R.S.S.
Convorbire cu corespondentul agenţiei americane
United P r e s s H e n r y Shapiro
(Urmare din pag. 3-a) atac împotriva Ţării noastre, pot dis porul urmează partidul. Tocmai în a-
vin la rachete. In afară de rachete truge orice bază din Europa, Asia şi ceasta constă forţa sau, după cum vă Dezvoltarea învăţămîntului Intllnirea dintre Mao Tze-dun şi membrii
intercontinentale, există rachete oare Africa. Chiar la prima lansare, racheta exprimaţi, stabilitatea conducerii par
noastră a atins cu precizie ţinta fixa tidului şi guvernului nostru.
pot fi lansate de la baze.
în Bulgaria în anii puterii populareN. S. HRUŞCIOV: S.U.A. au astfel
tă. Dacă vom ajunge la o înţelegere H, SHAPIRO: Nu au oare unii o- Prezidiului C.C. al P.C.U.S.
cu S.U.A. şl cu celelalte state asupra fiţeri impresia că faţă de Jukov s-a
de rachete, însă nu intercontinentale. dezarmării, s-ar putea să cădem de procedat nedrept? SOFIA 21 (Agerpres). — Un vilor de la 10.118 la 15.269, iar MOSCOVA 21 (Agerpres).— ţii Socialiste din Octombrie, şi
PENTRU NOI, RACHETA INTER acord să scoatem împreună rachetele Nv S. HRUŞCIOV: Aşa cum cei ce articol apărut în ziarul „Rabot- al profesorilor de la 422 la TASS anunţă : La 20 noiembrie
CONTINENTALA ESTE O PROBLE pe un anumit poligon, să ne propunem nicesco Delo" se ocupă de dez 2.979. în sala Ekaterinskaia din Mare membrii Prezidiului Comitetului
MA REZOLVATA. o ţintă şl să ne întrecem în tragerea se îneacă se agaţă de un fir de pai, voltarea îinvătămîntului în anii le Palat al Kremlinului a avut Central al Partidului Comunist
cu rachetele, înainte de a le preda unui tot astfel şi duşmanii noştri se agaţă puterii populare. Puterea populară acordă o de loc o întîlnire între delegaţia al Uniunii Sovietice, conducă
DACA VA FI NECESAR, VOM muzeu sau de a le distruge. de diferite presupuneri ticluite de ei osebită atenţie învăţămîntului R.P. Chineze condusă de Mao torii guvernului. Uniunii So
PUTEA LANSA INCA SATELIŢI AR înşişi. Pe aceia care ar vrea ca elibe Instituţiile de învătămînt — superior. Numărul instituţiilor vietice, activişti de partid, de
TIFICIALI: CIŢI VOR TREBUI, A- O ilustrare a forţei rarea lui Jukov să fi făcut o impresie grădiniţele şi căminele pentru de învătămînt superior a crescut Tze-dun, preşedintele Republi stat şi pe tărîm obştesc, oameni
T1ŢIA VOM LANSA, DEOARECE conducerii colective proastă îi aşteaptă o deziluzie. Parti de la 5, cu 7 facultăţi, la 20, cu de ştiinţă, cultură, artă şi li
PENTRU ACEASTA NU AVEM NE a C. C. al P. C. U. S. dul nostru, poporul sovietic, efectivul copiii de vîrstă preşcolară erau 32 facultăţi. A crescut de ase cii Populare Chineze, care a teratură.
VOIE DE NIMIC NOU IN TEHNICA. armatei sovietice, au întîmpinat în în 1939—1940 în număr de 254 menea şi numărul studenţilor
Este nevoie numai ca în locul încăr H. SHAPIRO. Ingăduiţi-mi să re mod just această hotărlre, întregul cu 12.859 de copii şi 286 de e- de la 10.169 la 36.705. participat în U.R.S.S. la festi Intîlnirea s-a desfăşurat într-o
căturii, cu hidrogen să se pună apa- vin la problemele situaţiei interne popor sovietic manifestă deplină una ducatori, iar în 1956— 1957 au atmosferă caldă, de cordialitate
ratajul necesar. Noi am construit şi din U.R.S.S. După plenara din iunie nimitate şi coeziune în jurul partidu atins cifra de 6376, adică de 25 In 1939— 1940 cursurile învă- vităţile cu prilejul celei de a deosebită.
racheta balistică cu încărcătură cu a G.O.' al P.G.U.S. şi acum in legă lui comunist şl guvernului sovietic. de ori mai multe, cu respectiv tămîntruiui superior au fost ab
hidrogen. Experienţele cu racheta s-au tură cu eliberarea mareşalului Ju- 277.969 de copii şi 10.129 de e- solvite de 1.223 de specialişti, 40-a aniversări a Marii Revolu
făcut însă cu încărcături oarbe. Am kov, în străinătate a început să se H. SHAPIRO: Oînd vorbiţi des ducatori. iar în 1956— 1957 de 5.860.
dori să nu se ajungă niciodată la vorbească despre lipsa unei stabili pre conducerea colectivă vă referiţi înainte de război nu au fost Partidul social democrat din Germania
lansarea rachetelor' cu hidrogen. tăţi în conducerea sovietică. Ce pu Ia GC.. sau la Prezidiul C.G. ? In aceeaşi perioadă, numărul pregătite cadre de ingineri şi se pronunţă împotriva înarmării atomice
teţi spune în legătură cu această elevilor care învaţă în şcolile tehnicieni, iar în 1956 s-au ca
H. SHAPIRO: Aţi spus mai Îna chestiune ? N. S. HRUŞCIOV: Este vorba de de cultură generală a crescut de lificat în acest domeniu 1247 BONN 21 (Agerpres). — La ne în rezoluţie, permite în pre
inte că odată cu dezvoltarea teh Comitetul Central al partidului nos de persoane. Cel mai mare nu 20 noiembrie a avut loc la Bonn zent mai puţin decit oricînd ca
nicii rachetelor 6-au învechit orice N. S. HRUŞCIOV: La noi există tru. Prezidiul este organul executiv la 1.010.066 la 1.129.129, iar al o şedinţă ,a conducerii Partidu
fel de bombardiere. Conducătorii proverbul : Vrabia mălai visează. Re ai Comitetului Central. profesorilor de la 28.689 la măr de absolvenţi s-au speciali lui social democrat din Germa problema timpurilor noastre să
noştri militari spun însă că această prezentanţii reacţiunii imperialiste ar 47.013. nia în cadrul căreia a fost a- fie rezolvată pe calea armelor.
afirmaţie nu este justa. dori foarte mult ca în conducerea H, SHAPIRO: Dar iniţiativa por zat în ramurile ştiinţelor econo doptată o rezoluţie cu privire la Guvernul federal trebuie să lup
Uniunii Sovietice să nu existe stabi neşte din partea Prezidiului sau a S-au obţinut mari succese şi situaţia internaţională. te împotriva extinderii cursei
N. S. HRUŞCIOV: Ei nici nu pol litate şi ei văd şi în vis această C.G. ? în învătămîntul profesional. Nu mice şi agricole. In afară.de a- înarmărilor atomice şi să re
spune altfel. Căci, dacă vor spune că mărul şcolilor profesionale şi In această rezoluţie conduce nunţe la înzestrarea Bundes-
acest lucru este just, contribuabilii a- uestabilitate. Acest miraj ii urmăreşte N. S. HRUŞCIOV: Prezidiul ridică speciale a crescut în această pe seasta ,in 1956 au studiat în rea Partidului social democrat wehrului cu arme atomice. Gu
problemele care corespund intereselor rioadă de la 36 la 145 şi al ele- cheamă toate puterile care pose vernul federal trebuie să respec
mericani vor z ice: Ne-aţi luat atîtea de 40 de ani şi el nu pot să scape de partidului, iar Comitetul Central le străinătate 1125 de studenţi. dă arma atomică să înceapă tra
examinează. Comitetul Central discută te obligaţiile sale cu privire la
şl atîtea miliarde, aţi construit bom el în nici un fel. înţelegem acest lu problemele şi adoptă hotărîri care co V iz ita m sm istrufui A p ă r ă r ii a l R. F. tative pentru încetarea înarmă
respund intereselor partidului şi po G e rm ane la Paris faptul că pe teritoriul german
bardiere, dar ce veţi face cu ele ? Con cru, ei sînt doar capitalişti. rii atomice.
PARIS 21 (Agerpres)'. — La N.A.T.O. care va avea loc în nu vor fi produse arme nuclea
ducătorilor dv. militari le vine greu La ce vă referiţi clnd spuneţi „con 20 noiembrie, ministrul Apărării decembrie la Paris. „Dezvoltarea tehnicii, se spu
al R.F. Germane, Strauss. a so re".
să renunţe la politica pe care au dus-o ducere nestabilă" ? Probabil că aceasta sit la Paris, unde va duce tra Agenţia DPA subliniază că în
cadrul tratativelor se va discu
pînă acum în domeniul înzestrării teh înseamnă o conducere şubredă, insta
nice a armatei.
H. SHAPIRO: Credeţi că,U niunea bilă. Oricărui om fără idei precon porului. Conducerea colectivă o for tative cu ministrul francez al A- ta de asemenea problema înar- In Oman
Sovietică a întrecut S.U.A. nu nu cepute îi este limpede că acest lucru mează nu numai membrii Comitetului părării Chaban-Delmas. Strauss mării atomice a Germaniei oc-
mai în domeniul . rachetelor inter nu poate fi spus despre organele de Central, in partidul nostru, conduce urmează să aibă de asemenea cidentale, ministrul vest-german Trupele brifanice au suferit pierderi sim jitoare
continentale, ci şi în producţia de conducere ale Uniunii Sovietice. In ce rea colectivă se Înfăptuieşte de sus o întrevedere cu reprezentantul al Apărării urmărind să obţină
rachete în general ? priveşte schimbările în componenţa pînă jos. Tocmai aceasta permite par sprijinul francez pentru propu- CAIRO 21 (Agerpres). — Po- ce au suferit pierderi simţitoare.
organelor conducătoare, aceasta ilus tidului să înfăptuiască cu succes con permanent al Germaniei occi- nerea R.F. Germane de a se re pursu^ unpr ciocniri cu gru-
N. S. HRUŞCIOV: Indiscutabil. trează tocmai forţa conducerii colec ducerea în toate sectoarele construc dentale la N.A.T.O. vizui acordurile de la Paris în Irivit ştirilor sosite la Cairo în
Unele personalităţi din S.U.A. spun tive a Comitetului Central al parti ţiei socialiste. aşa fel îneît Germania occiden Pu^ ^ ,Pa/ ^ zani , înarmaţi, au
acum că ne-ar fi ajutat specialiştii dului nostru. Ar fi putut oare o condu In seara zilei de 20 noiem tală să poată participa la pro cursul luptelor care au avut loc rost ucişi într-o. singură zi 38
germani luaţi prizonieri în timpul ce H. SHAPIRO: Permiteţi-mi să vă brie Strauss a avut o primă în ,• ‘ de soldaţi englezi şi numeroşi
trevedere ou ministrul francez ducţia de armament atomic. in regiunile muntoase din Oman alţi răniţi.
al Apărării Chaban-Delmas.
în ultimele zile. trupele britani-
Referindu-se la cercuri bine
lui de-al doilea război''mondial. Acest cere nestabilă, slabă, să adopte hotă- mulţumesc pentru posibilitatea ce mi informate, agenţia DPA subli SCURTE ŞTIRI EXTERNE ® SCURTE ŞTIRI EXTERNE
lucru este, fireşte, o absurditate. Ju rîri, ca, de pildă, excluderea din C.C. s-a oferit de a sta de vorbă cu dv. niază că principala temă a tra
decaţi şl dv. Trupele americane au o- a lui Molotov, care pînă atunci fă
(Text prescurtat. Subtitlurile tativelor dintre cei doi miniştri
ai Apărării este aceea a pregăti
cuse parte zeci de ani din conducere, aparţin redacţiei).
cupat bazele proiectilelor germane excluderea lui Kaganovici, Malenkov, rilor în vederea conferinţei BONN : Cancelarul Adenauer s-a deschis la Praga Conferinţa că Consiliul de Miniştri l-a au
„V“, au luat cu ei pe constructorul Şepilov ? Sau să luăm cazul mareşa internaţională în problemele me toriza^ pe primul ministru Fe-
principal, specialiştii şi întregul uti lului Jukov. Jukov s-a dovedit într-a- Llicrarile celei de-a 4-â conferinţe a prezidat-la 19 noiembrie o şe canizării în industria chimică. lix Gaillard să se folosească în
laj. Or, pînă în prezent, nu a fost devăr a fi un admirabil soldat şi co dinţă a comitetului militar al Conferinţa a fost organizată de caz de grevă de dreptul de re
creată în S.U.A. racheta balistică in mandant şi e distins pe merit cu Sâbiifiet’ului său, căreia i se a- Ministerul Industriei Chimice al chiziţionare a salariaţilor servi
tercontinentală.. înalte decoraţii. cordă o importanţă deosebită în Republicii Cehoslovace, la reco ciilor publice. De asemenea,
mandarea Consiliului de ajutor Consiliul de Miniştri l-a autori
CREAREA TEHNICII RACHETE El a făcut însă mari greşeli politi regionale asiatice a Organizatei cercurile politice de la Bonn. Se reciproc. La Conferinţă, care va zat pe primul ministru să pună
LOR IN U.R.S.S. ESTE REZULTA ce şi de aceea Comitetul Central ai consideră;că această şedinţă a dura 4 zile, participă specialişti chestiunea de încredere în ca
TUL DEZVOLTĂRII ŞTIINŢEI Şl partidului l-a scos din Prezidiul C.C. Internationale a Muncii fost consacrată punerii la punct din industria chimică din Uniu drul dezbaterilor asupra legii,—
TEHNICII SOVIETICE, A INDUS şi din rîndui membrilor C.C. Ce arată a planurilor militare vest-ger- nea Sovietică, R.P. Chineză, R.P. cadru pentru Algeria.
TRIEI NOASTRE. ACESTE REALI aceasta ? Aceasta arată că Comitetul DELHI 2 1 (Agerpres). — de membri supleanţi, adică fără mane. Aceste planuri prevăd
ZĂRI SINT O MINDRIE A POPORU Centra! al P.C.U.S. corijează pe ori TASS anunţă: La cea de-a 4-a drept de vot deliberativ. Ungară, R.D. Germană, R.P. ?
LUI NOSTRU SOVIETIC, A STATU cine face greşeli, fără a ţine seama creşterea efectivelor Bundesweh- Polonă, R.P. Română şi R. Ce
LUI NOSTRU SOCIALIST. de meritele din trecut. Comitetul Cen conferinţă regională asiatică a R. P. Morozov, reprezentantul hoslovacă. MOSCOVA. — La 20 noiem
tral exprimă voinţa partidului, iar po Organizaţiei Internationale a guvernului U.R.S.S., a arătat că rului şi dotarea unităţilor vest- brie s-a deschis în oraşul Dub-
Constructorii noştri au realizat de Muncii .a fost discutată proble patronii din tarile colonialiste ? na cea de-a IlI-a sesiune a con
asemenea rachete care, în cazul unui ma dreptului reprezentanţilor au impus conferinţei discutarea germane cu arme teleghidate şi
problemei participării la lucrări PARIS. — In dimineaţa zilei siliului ştiinţific al Institutului
conducătorilor de întreprinderi le comitetelor a reprezentanţilor rachete. de 2 0 noiembrie a avut loc o şe Unificat de cercetări nucleare.
din Uniunea Sovietică de a par conducătorilor de întreprinderi
ticipa la lucrările comitetelor din U.R.S.S. pentru a abate a- •k
conferinţei.
BERLIN. — Recent autorităţi
le vest-germane au arestat la
Rasei 2 0 de muncitori şi acti
Luînd cuvîntul la şedinţa ple tenţia conferinţei de la sarcinile vişti sindicali care întreţineau dinţă a Consiliului de Miniştri La lucrările sesiunii participă
efective care îi stau în faţă. El
La 15 decembrie nară, reprezentantul guvernului a subliniat că. aceasta nu este legături cu organizaţiile sindi francez prezidată de Rene Coty, 29 de savanţi, cunoscuţi prin
Indiei, a declarat că, indepen altceva decît o încercare de a cale din R.D.G. preşedintele Republicii. In co cercetările lor în domeniul fizi
In Venezuela va avea loc un plebiscit împiedica dezvoltarea colaboră municatul dat publicităţii la în cii nucleare.
dent de structura economică a ?
diferitelor ţări, delegaţii tuturor
CARACAS 21 (Agerpres). — nezuela un plebiscit la care po ţărilor trebuie s ă . aibă drepturi rii în cadrul Organizaţiei Inter PRAGA. — La 19 noiembrie cheierea şedinţei se subliniază ?
Agenţiile americane de presă porul este chemat să hotărască egale de a praticipa la lucrările naţionale a Muncii. Reprezen
au anunţat că Congresul din asupra continuării actualului re comitetelor. El a propus inclu tantul sovietic a cerut conferin Noi acţiuni ale Consiliului japonez de luptă PARIS. — Unele agenţii de
Venezuela a hotărît că la 15 gim al generalului Margusi Pe- ţei să respecte statutul O.I.M. Împotriva experienţelor eu arma nucleară presă occidentale subliniază că
decembrie va avea loc in Ve roz Jimenoz, care are un ca derea delegaţiilor conducători şi dreptul tuturor delegaţilor de după toate probabilităţile vizita
racter net dictatorial. a participa în mod egal ia lucră pe care urma să o facă primul
lor de întreprinderi sovietice în rile conferinţei. ministru englez M'acmillan la
25 noiembrie la Paris nu va mai
comitetele conferinţei în calitate Luînd cuvîntul în sprijinul avea loc. Data acestei vizite fu
drepturilor conducătorilor de în sese anunţată imediat după for
Din nou propaganda americană treprinderi sovietice, reprezen TOKIO 21 (Agerpres)". — Po- lansa un apel pentru interzice-
tantul sindicalelor din Ceylon a trivit relatărilor agenţiei Kiodo, rea totală a armelor nucleare cît
Consiliul japonez de luptă îm- şi împotriva introducerii de ar-
potriva experienţelor cu arma me nucleare în ţările din Africa
a dat greş subliniat că atunci cînd o ţară nucleară şi cu hidrogen a dis- şi Asia. Consiliul este de păre- marea noului guvern francez şi
este admisă în O.I.M. toţi re cutat în cadrul unei şedinţe pla- re că conferinţa mondială pen- scopul ei era confruntarea punc
In legătură cu lansarea sateliţilor dimpotrivă, pe baza stagnării celor- monstrîndu-şi tot mai evident ne- prezentanţii ei pot participa în nul său de activitate pe viitor, tru interzicerea armelor nuclea telor de vedere francez si englez
artificiaii ai pămîntului de către U- lălte ramuri ale vieţii ţării şi chiar temeinicia, această propagandă o- toate organele şi grupurile de luînd şi hotărîri corespunză re, din luna august 1958, să ai înaintea conferinţei N.A.T.O. din
toare. bă loc înlr-una din ţările Asiei decembrie >a. c.
lucru ale conferinţei. sau Africii.
Propunerea cu privire la acor Astfel, Consiliul a luat hotă
niunea Sovietică, cercurile guvernau- pe seama declinului unora dintre ele. giindeşte şubrezenia orînduirii căpi
darea calităţii de membri su rîri în legătură cu extinderea
ţe ale S.U.A. au ajuns într-o situaţie Acum a devenit însă ceva mai greii taliste care a generat-o. Mult lău-
pleanţi ai comitetelor conferin mişcării pentru interzicerea ex
atît de dificilă, îneît campania de is- să-i înşeli pe americani. Oamenii datul capitalism american a rămas ţei a reprezentanţilor conducă perienţelor cu arma nucleară, M AGAZIN
terie nu-i salvează. Porcedeeie vechi din S.U.A. continuă să întrebe de ce în urmă în întrecerea tehnico-ştiin- torilor de întreprinderi sovietice hotărînd să facă apel la toate
ale propagandei imperialiste ameri- sateliţii sovietici se rotesc, în timp ţifică cu socialismul. Reprezentanţii a fost adoptată cu majoritate partidele politice din Japonia SIMBATA 23 NOIEMBRIE 1957
cane, menite să abată atenţia popu- ce confratele lor american nu poa- cercurilor guvernante din S.U.A. ar de voturi. Delegaţii U.R.S.S. au pentru a sprijini necondiţionat
iaţiei de la succesele socialismului, te să învingă de loc gravitaţia ? vrea să convingă poporul american prezentat o contestaţie împotri mişcarea împotriva armelor nu SPECTACOLE n eşti; 15,05 Muzică de estradă; 15,35
care exercită o mare atracţie, au dat Prin urmare ruşii au racheta balisti- şi lumea întreagă că politica agre- va acestei hotărîri. cleare. Consiliul a hotărît de a- CINEMATOGRAFICE Din prelucrările de folclor ale com
greş de data aceasta. Sateliţii au că intercontinentală cu mai multe siunii şi a cursei nestăvilite a înar- ) ----- oOo------ semenea să întărească legături DEVA: Moulin Rouge: ALBA IU- pozitorilor noştri; 17,25 „De la stră
constituit o dovadă materială a suc- trepte, în privinţa căreia propaganda mărilor, politica de aţîţare a psiho- / le sale internaţionale trimiţînd LIA: Fata mexicană; APOLDU DE moşi, pentru nepoţi": „Jertfa lui Că
ceselor uimitoare ale Uniunii Sovie- americană a încercat de curînd să zei războinice şi politica obscuran- F.S.M. sprijină lupta o delegaţie în frunte cu preşe SUS : U raganul; BARU MARE : Mă limări" de V. Stoenescu; 18,00 'Mu
Tice. Ei au obligat pe mulţi ameri- semene îndoială. Construirea unei a- tismului reacţionar nu ar fi incom- poporului indonezian dintele său, Yasui Kaoru, la zică uşoară; 19,55 „Noapte bună, co
câni să-şi revizuiască părerile asupra semenea rachete este de neconceput patibilă cu progresul cultural. Or, v- pentru eliberarea conferinţa de solidaritate a ţă năstirea din Parma; BRAD: Strada Ma pii": „O poveste cu nişte urechi lun
rilor din Africa şi Asia, care are re ; HAŢEG : Dansez cu tine ; ILIA : gite" de G. Gruia; 20,30 Scriitori la
Uniunii Sovietice, asupra socialis- fără o industrie foarte dezvoltată realitatea capitalistă şi, în primul rînd îrianului de vest loc la Cairo la sfîrşitul lunii de Moartea unui ciclist; LONEA : In microfon; 20,45 Interpreţi de muzică
cembrie. Totodată, Consiliul va tr-un ceas bun; ORAŞT1E: Romeo populară romînească, laureaţi ai con
mului şi, in orice caz, să se îndo- şi fără numeroase cadre de lucră- cea americană a spulberat complet PRAGA 21 (Agerpres)'. — şi Julieta ; PETROŞANI: Discordia ; cursurilor internaţionale de tineret i
Federaţia Sindicală Mondială —o'fco— S E B E Ş : Gronioa amanţilor săraci; 21.00 Muzică de dans; 21,30 Muzică
iască de ceea ce le-a fost sugerat tori ştiinţifici, ingineri şi tehnicieni acest mit. America capitalistă, care v> proclamă solidaritatea cu popo SIMERIA: Dragoste de mamă : de dans ; 22,30 Muzică de d a n s; Pro
rul indonezian care cerc retrage Amiralul vest-german TE IU Ş: In toiul luptei. gramul II: 14,03 Concert de prînz:
pînă în prezent de persoane cu au- cu o înaltă calificare. Cum au de- a reînviat în mod oficial lozinca hi- L rea trupelor olandeze din Iria- Gerlach a sosit 14,40 Program de melodii populare:
nul de v est.. La 16 noiembrie, în Danemarca SELECŢIUNI DIN 16,20 Muzică uşoară; 17,30 Muzică
toritate din Washington. venit posibile toate acestea într-o tieristă „mai multe tunuri şi mai V secretarul F.S.M. a trimis pre PROGRAMUL DE RADIO de estradă; 18,05 Din cele mai cu
şedintelui Adunării Generale ® COPENHAGA 21 (Agerpres). noscute melodii populare rom îneşti:
Cercurile guvernante americane au ţară care acum 40 de ani nici nu puţin ,unt“, demonstrează cît se poate L O.N.U. o telegramă prin oare — Potrivit relatărilor presei, în Programul 1: 6,15 Jocuri populare
cere ca, în conformitate cu prin Danemarca a sosit amiralul romîneşti} 6,30 Muzică uşoară; 7,10 19,30 Muzică de dans: 21,15 Con
hotărit să-şi reorganizeze propagan- se putea compara cu Statele Unite de elocvent că capitalismul cu po- V cipiile Cartei Organizaţiei N a •vest-german Gerlach. Ziarul
cursul „Cine ştie, cîştigă"; 22,00 Q-
da. Ele nu mai contestă succesele ale Americil în privinţa nivelului e- litica sa, a războaielor şi a jefui- )
Uniunii Sovietice, întrucît aceasta a conomiei ? ril oamenilor muncii în interesul u- \
devenit cu totul imposibil. Dar, re- Cînd unamerican îşi pune aceste nui pumn de bogătaşi, este duşmanul )
cunoscînd realizările Uniunii Sovie- întrebări el începe fără să vrea să înverşunat al culturii şi progresului
tice, reprezentanţii cercurilor guver- se gîndească la socialism — noua 0- social.
nante ale S.U.A. au început imediat rînduire socială care a asigurat toa- Oricît ar turbă propaganda ame-
să interpreteze în mod calomnios cau- te realizările măreţe ale statului so- ricană — ea nu este în stare să ţiunilor Unite, cea' de-a, 12-a se „Berlineske Aftenaris“ scrie că Muzică distractivă; 7,30 Melodii popu pera „Aurul Rinului" de R. Wagner.
zele acestor succese, căutînd să-i vietic. Şi nici cea mai rafinată şi ascundă aceste fapte popoarelor, ea siune a O.N.U. să recunoască Gerlach va duce tratative la lare romîneşti; 8,50 Muzică simfonică: Buletine de ştiri: 5,00 ; 6,00 ; 7.00 ţ
convingă pe americani că lansarea monstruoasă propagandă a imperia- nu este în stare să slăbească forţa cererile legitime ale poporului Copenhaga cu privire la cola 9,30 „Cutezătorii"; 10,00 Muzică de 11,00; 13,00; 15,00: 17.00; 19.00;
sateliţilor în U:R.S.S. a devenit cu liştilor americani nu este în stare să de atracţie a socialismului, ale că- indonezian .de a se elibera teri estradă; 12,15 Concert de estradă; 20.00 ; 22,00; 23,52 (programul 1) ;
putinţă nu pe baza avîntului general minimalizeze superioritatea orînduirii rui victorii le simbolizează sateliţii toriul îrianului de vest, ocupat borarea- m«a»ritimă militară în- 13,05 Concert simfonic; 14,00 Gîntece 14.00 16,00: 18,00 ; 21,00; 23,00 (pro
ai economiei, culturii, ştiinţei, ci socialiste. Mai mult decît atît, de- artificiali sovietici ai pămîntului. tre Danemarca şi R. F. Ger haiduceşti şi jocuri populare romî gramul II).
Va. de imperialiştii olandezi şi de
a-i înapoia Republicii Indonezia. mană.
Redacţia şi administraţia zjarului str. 6 Mariie ur. 9, Telefon: 188-189. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 236.320 din 0 luLniţirig 1019. j r Tiparul întreprinderea poligrafică J Mai - DEVA.
I