Page 75 - 1957-11

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA I
-r»is-
Gospodăria colectivă din Oiefdsa
are posibilităţi să se dezvolte
Gospodăria agricolă colectivă „Pe-
tofi Sândor" din satul Oiejdea ce a-
parţine comunei Galda de Jos raionul
Alba, s-a inaugurat la data de 18
decembrie 1953 cu 15 familii şi 61,35
hectare teren. La înscriere, membrii
colectivişti n-au adus nici un animal
de muncă, iar unelte agricole foarte re-1 posedă gospodăria nu are nici o
puţine. După d te se vede, ca oricare vacă de lapte, nici un porc, nici o
familie nou înjghebată şi gospodăria pasăre, şi nici măcar o bovină de
colectivă din Oiejdea avea multe de lucru. Are doar doi cai, trei mînji şi
făcut pentru desfăşurarea în bune 195 de oi. In anii trecuţi s-a încercat
condiţiuni a procesului de producţie
şi pentru a asigura colectiviştilor o
viaţă îmbelşugată.
Ajutaţi fiind de mecanizatorii de la
S.M.T. Alba, colectiviştii au reuşit să
obţină în fiecare an, recolte care au la preţ< scăzut. Aşa de exemplu, în nivers'area a 40 de ani de la după cum afirma tov. inginer îndrepte mai mult atenţia către
întrecut cu mult pe cele ale ţărani­
lor individuali. Acest lucru a făcut
posibil să se repartizeze anual can­
tităţi însemnate de produse agricole.
Pentru a oglindi acest lucru este su­
ficient să amintim că în acest an, co­
lectiviştii au recoltat în medie aproa­
pe 2.000 kg grîu de toamnă, 1.860 kg
secară, 1.700 kg fioarea-soarelul şi
peste 4.200 kg porumb la ha. Ca ur­
mare, la sfîrşitul anului colectiviştii
vor primi pentru o zi muncă circa
6,5 kg grîu, 6,4 kg porumb, 0,9 kg
secară, 0,9 kg cartofi, 1 kg floarea-
soarelui, alte produse agricole, pre­
cum şl 3—4 lei .
Condiţiile naturale cît şi terenurile
pe care le posedă sînt din cele mai
bune şi permit cultivarea în condi­
ţiuni optime a cerealelor, floarei-soa-
relui şi plantelor furajere care dau
posibilitatea să se crească şi diferite
specii de animale şi deci să se în­
tărească din punct de vedere econo­
mic şi chiar organizatoric. Cu toate
acestea trebuie arătat că, gospodăria
colectivă din Oiejdea nu s-a dezvol­
tat în măsura posibilităţilor pe care
Ie are. Deşi este la sfîrşitul celui de-al şi nerentabile. La aceasta se mai a-
patrulea an de activitate, fondul de
bază al gospodăriei a crescut foarte
puţin. Pînă în prezent colectiviştii n-au
făcut nici o construcţie proprietate
obştească. Nici măcar construcţia sai­
vanului pentru oi, nu au început-o
deşi o parte din materiale s-au pro­
curat încă din anul 1955.
Fiind slab îndrumată şi ajutată de
Un petec de hîrtie, scos din
vechi dosare, ne duce în urmă
cu cîţiva ani... Ne duce prin­
tre „scormonitorii, negrului
păm int", printre muncitorii de
la Lupeni, Petrila sau Lonea,
acolo unde au luat fiinţă pri­
mele organizaţii muncitoreşti
hunedorene, sindicate, celule
de partid, organizaţii ale tine­
retului comunist, acolo unde
ideile lui Octombrie, la opt
ani de la triumful lor in ţinu­
turile întinsei Rusii, în oc-
tombrie-noiembrie 1925 răsu­
nau puternic în viaţa mineri­
lor, îi îndemnau la luptă, îi
chemau la viaţă...
Despre astfel de lucruri în­
cearcă să ne vorbească pete­
cul de hîrtie, în faţa căruia
ne-am oprit pentru a face un
popas de cîteva clipe.
Sus, începînd din colţul
sting, scrie cu litere m a ri:
Raport de starea spiritelor, de
la 2 0 octombrie pînă la 2 0 no­
iembrie 1925, Compania jan­
darmi. Petroşani, către prefec­
tura judeţului Hunedoara. Cîter
va rînduri mai. jos, comandan­
tul companiei, după ce răspun­
de la cîteva întrebări introduc­
tive ale formularului tip de
raport, ajungind la paragraful
„F“, „Propagande comuniste,
efectul lor, măsurile luate, re­
zultatul", răspunde că : „cu o-
cazia zilei de 7 Noiembrie, zi
de aniversare a revoluţiei ruse
s-au luai măsuri...", nu arată
f
întrecerea pentru
îndeplinirea îna­
inte de termen a
planului de pro­
ducţie pe anul a-
cesta, se desfă­
şoară cu succes
în majoritatea sec­
ţiilor din Combina­
tul siderurgic hu- Anul [X Nr. 914 Sîmbătă 23 noiembrie 1957 4 pagini 20 bani
nedlonean. Oţelaril
sînt şi de această
dată la înălţime. Propunerile muncitorilor înapoierea în Capitală a delegaţiei
Pînă la data de prind viată ©are a p a rtic ip a t la fu n e ra liile
17 noiembrie, ei
dăduseră peste
planul lunar la zi
1.352 tone de oţel.
IN FOTOGRA­ La depoul de locomotive C.F.R. Te- sare a locomotivelor să fie mecanizată, Joi s-a înapoiat în Capitală, R. P. Romîne, Gh. Vidraşcu, am­
FIE: Aspect de iuş, propunerile tehnico-organizatorice prin perfecţionarea vinciurilor. Aşa venind de la Praga, delegaţia
la elaborarea li­ făcute de către muncitori în vederea s-a ajuns ca în prezent ridicarea şi guvernamentală a R. P. Romîne basadorul extraordinar şi pleni­
nei şarje de oţel aplicării sistemului îmbunătăţit de sa­ lăsarea locomotivelor să se facă în care a participat la funeraliile potenţiar al R. P. Romîne în
la oţelăria Sie- larizare, prind viaţă. Astfel, s-a pro­ 7 ore şi jumătate, în loc de 53 ore, tovarăşului Antonin Zapotocky. Republica Cehoslovacă.
mens Martin. cît se lucra înainte, mărindu-se prin Delegaţia a fost alcătuită din
pus colectivului de tehnicieni din de­ aceasta cu mult productivitatea mun­ tovarăşii : Petre Borilă. membru Lia sosire, delegaţia a fost
Y cii şi uşurînd munca fizică a lăcătu­ al Biroului Politic al C.C. ia! întîmpinată de tovarăşii Gheor-
pou, printre altele, să studieze pro­ şilor. P.M.R., vicepreşedinte al Consi­ ghe Apostol, Emil Bodnăraş, A-
liului de Miniştri, conducătorul lexandru Drăghici, Janoş Faze-
blema ridicării mecanice a locomoti­ La realizarea perfecţionării vinciu­ delegaţiei, general colonel Leon- kaş, Vladimir Gheorghiu, A.
rilor, o contribuţie însemnată au a- tin Sălăjan, membru supleant al Mălnăşan, generalii locotenenţi
velor ce se făcea pînă acum ma­ dus-o strungarul Ioan Ciugudean şi Biroului Politic al C.C. al P.M.R., I. Tutoveanu şi A. Floca, Ion
nual. După un studiu şi calcul amă­ electricianul ioan Simion, cu con­ Raab, director în Ministerul Afa­
nunţit făcut la cabinetul tehnic, s-a cursul dat de maistrul de atelier Si­ ministrul Forţelor Armate, A-
hotărît ca operaţia de ridicare şi lă- mion Rancea. vram Bunaciu, membru al C.C. cerilor Externe şi alţii.
al P.M.R., secretarul Prezidiu­ Au fost de faţă Ivan Rohall
SAt P__T___Ar M'/NNA PRESTAŢIEI De asemenea, tot în vederea apli­ lui Marii Adunări Naţionale a
cării sistemului îmbunătăţit de salari­ Illkiv, ambasadorul R. Ceho­
Din iniţiativa Sfatului popular drumurile în Nădăştie şi Glod zare s-a amenajat un atelier pentru slovace la Bucureşti şi colonel
al comunei Almaşu Mare raio­ pe o lungime de 2 km, a fost echipa Mecanicul şef şi s-au făcut Miloslav Hoppe, ataşat militar.-
organele de partid şi de stat şi în nul Alba, în toate satele comu­ reparat drumul ce leagă satul umile alic lucrări lehnice.
special de organizaţia de bază şi sfa­ nei s-a organizat „Săptămîna Glod de Cib-Chei. In această ac­ Sosirea la Varşovia a delegaţiei
tul popular comunal, gospodăria nu prestaţiei". Cetăţenii au răspuns ţiune s-au evidenţiat cetăţenii VASILE STREMŢAN Marii Adunări Naţionale
a reuşit să înfiinţeze şi să-şi dezvolte favorabil la această chemare, Beca Ştefan şi Jurca Vasile- corespondent
ramuri anexe care să-i aducă, pe lin­ majoritatea pornind cu avînt să Nădăşlie, Mcdrea Paşcu şi Stan-
gă veniturile naturale şl venituriF, bă­ repare drumurile şi podurile. ciu Aurel-Glod, Popovici. Victor
neşti. La cele 61,35 ha de teren, ca- şi ILerţa Silvestru-Cib-Chei şi
Numai în primele zile ale a-
cestei săptămâni au fost pietruite alţii. O- v -
a R. P. Romîne
Mima U rlcani poale înd eplini VARŞOVIA. — De la trimişii lone face o vizită de prietenie în
speciali Agerpres: Joi după a- Polonia. Delegaţia este condusă
să se crească diferite animale, dar n mod ritm ic planul ia cărbune miază a sosit la Varşovia dele­ de tovarăşul Constantin Pîrvu-
din cauză că nu li se asigurau fu­ gaţia Marii Adunări Naţionale a lescu, membru al Biroului Po­
rajele necesare şi nu erau îngrijite Minerii Văii Jiului au întâm­ productive, poate asigura pro­ suficient de lemn. Ar fi timpul R. P. Romîne, oare la invitaţia litic al C.C. al P.M.R., preşe­
cum trebuie, animalele erau într-o pinat cu rezultate deosebite a- ducţia cerută de cifra de plan, ca tovarăşii din combinat să-şi Seimului Republicii Populare Po­ dintele Marii Adunări Naţionale.
stare aşa de proastă îneît se vindeau
anul trecut au cumpărat 4 vaci pe Marele Octombrie. Cele aproape Ion Pesitz, şeful sectorului II. Uricani, pentru a preîntâmpina Succesul expoziţiilor
care nu ie-au ţinut decît foarte pu­ 40.000 tone cărbune extras pes­ Nu s-ar putea spune că nu exis­ surprizele pe care le poate da 40 de sil de piierc sovietică
ţin timp, deoarece (ziceau ei) erau te planul primelor 1 0 luni iale a- tă un plan de măsuri tehnico-
nerentabile. La un moment dat, a a- nului, dovedesc cu prisosinţă e- organizatorice. Există, însă a- mina cînd va fi zăpadă şi trans­
vut înjghebată şi o maternitate cu 8 lanul şi avîntul în muncă al mi­ plicarea acestora nu se face ou portul va merge greu.
Problema principală care se
scroafe, pe care au desfiinţat-o lot pe nerilor noştri. Ele mai dovedesc toată consecvenţa. Sînt conclu­ pune însă pentru mina Uricani Expoziţia „40 de ani de pu­ ţia, pentru măreţele înfăptuiri
motiv că nu a fost rentabilă. Au în­ însă că acolo unde s-au creat şi căreia trebuie să-i acorde o
cercat oamenii să crească viţei, dar condiţii pentru îndeplinirea în dente pentru aceasta, două si­ atenţie mai mare organele com­ tere sovietică" deschisă în Ca­ aie Uniunii Sovietice.
nici cu aceştia nu au ieşit mai bine. mod ritmic a planului, rezulta­ binatului, este problema folosirii pitală în sala Dalles, precum şi In ţară, expoziţiile cu aceeaşi
I-au îngrijit, i-au hrănit, o vară în­ tele sînt bune. tuaţii : deşi s-a propus repara­ mai raţionale a timpului de lu­ în alte centre de regiune, se
treagă şi toamna i-au vîndut aproape rea în bune condiţii a maşini­ cru de către personalul tehnic şi bucură de o mare afluenţă de v i­ temă sînt vizitate zilnic de un
cu aceiaşi preţ cu care i-an cumpă­ Producţia minei Uricani — lor de pe traseu, totuşi, aşa cum de conducere al minei. Rapoar­ mare număr de muncitori, inte­
rat. mină care deţine drapelul de ex­ se prezintă azi locomotiva cu tele prelungite dimineaţa prea
ploatare fruntaşă pe ramura căr­ troley nr. 5, — cu piese legale mult, discuţiile interminabde sub lectuali, oameni ai artei şi cul­
Oricine citeşte aceste rînduri pe bu­ bunelui brun — lasă sa se între­ cu sîrmă şi în totală contradic­ diferite pretexte, fac ca ingine­
nă dreptate se va întreba: de ce nu vadă că organele tehnice din ţie ou regulile de protecţie elec­ rii din conducerea celor două zitatori. In Capitală au vizitat turii, militari, funcţionari, elevi
s-a putut menţine şi chiar mări nu­ conducerea minei nu se preocu­ trică — ea reprezintă un exem-' sectoare, să nu intre în mină
mărul de animale din gospodăria co­ pă îndeajuns pentru ritmicita­ piu negativ de felul cum sînt schimburi de-a rîndul, lăsînd expoziţia pînă la 2 0 noiembrie . etc. La Galaţi au cercetat pînă
lectivă din Oiejdea? tea producţiei. Situaţiile extrac­ traduse în fapt măsurile preconi­ toată organizarea procesului fie
ţiei de la Uricani pe cîteva luni peste 85.000 de cetăţeni. In car­ acum expoziţia circa 25.000 de
Răspunsul vine de la sine dacă ne în urmă, arată că se practică zate de către inginerul Eugen Ing. GH. DUMITRESCU
gîndim la faptul că pînă în acest an, „asaltul" de sfîrşit de lună, du­ Măntoiu — şeful energetic al tea de impresii sute de oameni persoane. La Cluj, Ploeşli, Iaşi,
colectiviştii n-au avut nutreţuri în pă care urmează o perioadă de minei şi echipa de electricieni (Continuare In pag. 2-a)
afară de finul ce s-a recoltat de pe condusă de Victor Patalita, de ai muncii de toate categoriile Constanţa, Piteşti şi alte oraşe,
cele 16,35 ha fînaţ de baltă şi coce­ acalmie, de scădere a produc­ sub directa sa supraveghere. La
nii de porumb. Hrănind animalele ţiei. Care sînt cauzele acestor a- sectorul I, cu toate că planul de au înscris, în limba romînă şi expoziţia „40 de ani de putere
numai cu furaje fibroase de calitate nomalii în producţia Uricaniu- măsuri prevede instalarea unui
slabă (concentrate: buruieli, boabe, lui ? troliu de manevră în galeria de în limbile minorităţilor naţiona­ sovietică" trezeşte de asemenea
etc., nu s-au dat niciodată), este la orizontul 718, pentru trans­
normal ca animalele să devină slabe Se afirma pînă nu de mult portul lemnului, acesta nu este le, cuvinte de admiraţie pentru interesul viu al oamenilor mun­
că lipsa unei bune aprovizionări încă montat, creînd greutăţi a-
dattgă şi proasta îngrijire pe care o batajelor nr. 8 , 9, 10 din Balo- felul cum este .realizată expozi­ cii.
acordă îngrijitorii animalelor. cu „goale" şi lemn, stă la baza mir în aprovizionarea cu goale
neîndeplinirii ritmice ia planului. şi lemn. '000<a>0^00000000<000000000000000000000000000c oooooooo<xxxx><xx>o<xx><x>ooooo< o o o o o o
Acum însă, odată cu intrarea în
funcţie a staţiei de încărcare din O altă cauză a neîndeplinirii D IN ŢARĂ
Succese ale muncii de transformare
socialista a agriculturii
îngrijitorii de animale, fiind retri­ Bărbăteni, se poate spune că mi­ ritmice a pianului la cărbune o Oradea concrete foloasele colectivizării. cău au făcut şi fac cereri de in­
buiţi cu zile muncă fixe, nu au fost nerii Uricaniului au lichidat cu constituie slaba aprovizionare cu In patru zile, un număr de 1.501 trare în întovărăşirile şi gospo­
cointeresaţi să caute pe toate căile să lipsa de „goale" a locurilor de lemn de mină şi cu scîinduri. Cu Cooperativizarea agriculturii familii cu 3.637 hectare teren dăriile colective existente, sau
obţină producţii sporite de cam e şi muncă. „Goale" sînt peste tot, toate că situaţia lemnului la a luat un mare avînt în regiu­ au intrat în gospodăriile colecti­ înfiinţarea de noi unităţi. Ast­
lapte de ia animale. De acest lucru Uricani este de mult cunoscută nea Oradea. De la 1 octombrie ve existente şi au făcut cereri fel, în cuprinsul regiunii Bacău
se face vinovat în primul rînd consi- însă mai puţin poţi vedea căr­ organelor competente din combi­ la 1 0 noiembrie în gospodăriile pentru noi gospodării colective. au fost cooperativizate complet
bune. De ce ? agricole colecl've şi în întovă­ 32 de sate şi două comune, din
( Continuare In pag. 2-a) nat, nici azi — în pragul iernii răşirile agricole existente cît şi Suceava care 31 sate în raionul Zeletin,
Linia de fronturi de care dis­ — mina nu dispune de un stoc în cele nou create au intrat pes­ unul dintre raioanele agricole
pun acum cele două sectoare te 8.800 familii de ţărani mun­ MnBBqaBMBBDll
citori cu aproape 16.000 hectare. mari ale regiunii. Comunele FIo-
i In acest timp în regiunea Ora­ Gospodăriile agricole colecti­ mocea, raionul Adjud şi Căbeşti,
4 dea au luat fiinţă 61 de întovă­ ve şi întovărăşirile agricole din raionul Zeletin au fost complet
în continuare care sînt m ăsu­ pe petecul de hîrtie nu se o- sînt silite să strige ajutor ce­ răşiri agricole. raionul Săveni au obţinut anul cooperativizate. Zilele acestea se
4 acesta recolte cu 500-800 kg mai apropie de sfîrşit cooperativiza­
4 Succesele obţinute se datoresc mari decît ţăranii muncitori cu rea unei alte comune mari din
rile luate, acestea, de altfel, presc aci. Vorbesc şi. despre lor de la centru. Sînt nemul­ dezvoltării şi întăririi economi­ gospodării individuale. Folosind
o ce a unităţilor agricole coope­ aceste exemple, zeci şi zeci de raionul Adj’ud, Huruieşti. In lu­
s ratiste existente. In anul aceştia, agitatori şi activişti de partid
sînt bine cunoscute, ele avînd alte lucruri a căror greutate şi ţumiţi pentru că negrul cărbu­ 4 colectiviştii şi îniovărăşiţii au şi de stat îndeamnă pe ţăranii na octombrie în regiunea Ba­
4 obţinut cu 500-600 kg mai mul­ muncitori cu gospodării indivi­ cău au luat fiinfă 29 noi uni­
doar trăsături comune şi o valoare documentară nu poate ne, scos cu trudă de ei, din a- 4 te cereale păioase şi cu 800— duale să se înscrie în gospodă­ tăţi cooperatiste în care au in­
1.300 kg m'ai mult porumb boa­ riile agricole colective şi întovă­ trat 792 familii iar alte 2.651
răspîndire generală pentru în­ fi trecută nici ea cu vederea. dincul pământului, în loc să le 4 be Ia hectar decît ţăranii mun­ răşirile agricole.
4 citori care şi-au lucrat pămîn- familii au intrat în unităţile .e-
asigure un trai îmbelşugat, 4 tul individual. In 4 zile, de pildă, s-au coo­ xistente, cooperativizîndu - se
treg sistem ul de orînduire Dimpotrivă, ele vin să ne a- perativizat în raionul Săveni 4.667 hectare. Aceasta reprezin­
4 Iaşi 2.250 hectare. Ţăranii muncitori tă cea mai mare suprafaţă coo-
4 din 2 comune şi 14 sate şi-au perativizată într-o lună în. ulti­
burghez. Deosebirea constă jute, in parte să vedem sta­ aşa cum ar fi fost firesc, le 4 In raionul Murgeni, complet unit cu toţii pămîntui în gos­ mii 2 ani.
cooperativizat, sute de agitatori podăriile colective şi întovără­
numai în intensitatea aplică­ rea economico-socială a mun­ aducea o viaţă tot atît de nea­ 4 şirile agricole. In regiunea Bacău există în
4 desfăşoară în sate o intensă prezent 656 unităţi cooperatiste
rii lor. In ce puteau consta citorilor mineri din Valea Jiu­ gră ca şi culoarea cărbunelui 4 Bacău agricole cu aproape 50.000 hec­
scos de ei. muncă de lămurire, arătând ţă­ tare de teren, din care fac. parte
aceste măsuri dacă nu în lui, pentru a putea înţelege 44 In ultimul timp numeroşi ţă­ 42.930 familii de ţărani munci­
rănimii muncitoare cu. exemple rani muncitori dm regiunea Ba­
4 tori. (Agerpres).
schingiuiri. apoi caracterul manifestărilor 4
Cum se face că despre toa­
Dacă raportorul nu vor- lor, scopul şi în sfîrşit, con- te acestea vorbeşte direct sau 44
4
4
lasă să se înţeleagă, chiar un
4
PO PA SU R I reprezentant al severului bici. 4
burghez, chemat să lovească
o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o oo<xxx>o< fără milă în clasa muncitoare, 4O
44
In valea jiu lu i
4
şi care, acum, in zilele lui 4
octombrie-noiembrie 1925 re­ 44/
cunoaşte şi trimite în scris, 4
4
scris poate cu propria mină 4
stăpînilor săi ? Se vede că lu­ 4
4
crurile luaseră prea mari pro­ 4
4
porţii pentru ca ele să mai poa­ 4
beşte de măsurile luate, lasă cepţia lor p o litică : „... sînt ne­ tă fi tăinuite. ¦¦ [ Noul sistem de salarizare coutri-
să se înţeleagă, numai cu o mulţumiţi in privinţa lefurilor“ Şi atunci, mai poate fi so­ L buie ia creşterea nivelului de trai al
pagină în urmă, care este e- — spune comandantul de jan­ 4 t minerilor. Noi blocuri cu apartamente
fectul măsurilor sale. O face darmi vorbind de starea spiri­ cotit ca ceva intimplător că j- spaţioase şi case individuale, au luai
bineînţeles indirect, prin răs­ telor în rîndul populaţiei. „Es­ această inimă a cărbunelui ro- 4
punsul pe care-l dă la o altă te cazul să ni se comunice minesc, că această „vale a locul maidanelor din regiunea Baia
plingerii", înnegrită de negrul 4 f Mare. ’
întrebare a raportului şi anu­ spiritul in care înţeleg autori­ cărbune, in zilele lui octom­ 4
me : „Propagande care au mai tăţile superioare să rezolve brie-noiembrie în urmă cu 32 L IN FOTO: Noi locuinţe cu 2 apar-
multe succese ?" unde el scrie : chestiunea plăţii... fiindcă sini de ani. era şi una din văile pe 4 ţ tamenle construite pentru minerii din
„Propaganda comunistă...". Ia­ mari nemulţumiri şi nu avem a cărei unde au străbătut şi [ Cavnic, regiunea Baia Mare.’
ideile lui Octombrie roşu, că 4
tă dar că ideile comuniste, în indicaţiuni de combatere" ... muncitorii de aci. erau animaţi, L' •- .............. :
ciuda măsurilor luate se bucu­ „In riadul jandarmilor s-au de ideile comuniste ? 4
ră aci, printre muncitorii Văii semnalat cazuri de indisci­ L
Jiului de deplin succes. O re­ plină". Nu. Nu a fost ceva tniîm- 44
cunosc autorităţile, o consem­ [ Lv
nează scribii lor. Muncitorii nemulţumiţi pen­ M. S. 4 L
tru salariul primit, pun pe L.
Dar, şirul informaţiilor de gînduri autorităţile si acestea (Continuare în pag. 11 a ) 4
4
4
4
4
4
4
4
4
4
4
4
4
4
4
4
4
4
4
4
4
4
44