Page 76 - 1957-11

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI mm

KESwSi S5K

îndeplini

(Urmare din pag. I) Aşa se poale explica de ce nu­ producţie. Lucrul acesta îl con­

producţie pe seama maişiriUr mai cîteva brigăzi de mineri din firmă voinţa şi hotărârea mine­
şi prim-maiştrilor mineri. Aceş­ sectorul I, cium sint cele ale lui rilor de a munci mai bine, pen­
tia, la rîndul lor, văzi'nd o slabă Bria Ion, Hriţcan Vasile, Cris- tru a îndeplini ou cinste planul
preocupare din parcea conduce­ anual, îl confirmă situaţia favo­
rii, neglijează brigăzile, creind lea Miron şi alte cîteva, sint cu rabilă ia locurilor de muncă. Tre­
astfel premize pentru neîndepli- planul îndeplinit, multe brigăzi buie însă ca tovarăşii din con­
i.iirea în mod ritndc a planului rămînînd in luna aceasta datoa­ ducerea sectoarelor şi a minei
la cărbune. Aşa sta situaţia în­ re sau avînd posturi lucrate mai să şi îndrepte mai atent privii ea
deosebi la sectorul I unde în mult decît cele planificate. spre această problemă impor-
ultimul timp inginerul Chira nu
a prea vizitat locurile de muncă, Mai multă preocupare se ve­ lantă. Trebuie ca şi din. partea
fapt ce se constată lin producţia de la sectorul II unde în prima combinatului să se vadă o preo­
încă scăzută a sectorului' său. decadă multe brigăzi au depăşit cupare şi un control mai activ
substanţial planul la cărbune, a.'-upra minei Uricani.

Producţia Văii Jiului lasă să

restul fiind la plan sau numai se întrevadă reale posibilităţi

In Edifura de sfat pentru literatură p o litică puţin sub plan. Tovarăşul ingi­ pentru îndeplinirea cu mult îna­
ner Ion Pesitz — şeful sectoru­ inte de termen a sarcinilor ac
AU A P Â R UT: lui, se poate mândri ,cu brigăzi­ pian anuale la toate exploatări­
le. Tocmai pentru aceasta se im­

P. ORLOVŢEV : utilizare a venjtului naţional în eco­ le lui Timofte Spiridon, Biidaru pune, este nevoie de uri control

Copii muncitorilor din Hunedoa­ Socialism ul nomia socialistă. Din comparaţiile fă­ Florea, Niţă Burtea sau Uie şi o îndrumare mai atentă a Avocatul către inculpat:
ra, sub conducerea lui T. Burducea, şi personalitatea cute cu situaţia din economia capi­ Gbeorghe. Ca o afirmaţie în minei Uricani, care are posibili­ — Te scot eu de la apă !
în orele lor libere se pregătesc cu talistă se desprind o serie de con­ sprijinul celor relatate mai sus tăţi să-şi îndeplinească în mou
deosebită stăruinţă şi elan, la cluzii cu privire la superioritatea o- putem arăta că numai începând ritmic planul la cărbune.
şcoala de balet a clubului C. S. din 9 noiembrie, mina Uricani
Hunedoara. Lucrarea candidatului sovie­ rînduirii socialiste. de la un plus de producţie de OQOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO<><-OQOOOO
tic în ştiinţe filozofice, P. Or-
In clişeu : Un instantaneu de pe lovţeo analizează cele două as­ 74 pag. 1,50 lei
timpul unei lecţii. pecte ale teoriilor ideologilor
imperialismului despre persona­ Rolul forţelor contra­ 610 tone (ca urmare a unui
in litate : supraestimarea rolului
personalităţii prin negarea rolu­ revoluţionare în eveni- schimb voluntar) a ajuns să (Urmare din pag. l-a ) că neavînd ramuri anexe care să ie prin cultivarea pe mai departe a circa
Recenzie reuşită lui maselor şi apologia „modu­ y scadă la numai plus 2 2 0 tone aducă venituri băneşti, gospodăria n-a 15 ha cu lucernă şi trifoi, colectiviştii
lui de viafă“ capitalist. Autorul m entele din U ngaria cărbune la data de 13 noiem­ liul de conducere care n-a sancţionat repartizat nici un leu la zi muncă în au posibilitate să-şi mărească numă­
Inlr-una din zilele trecute, în dezvăluie minciuna scribilor din luna octom brie brie, cu tendinţa de a pierde şi pe acei colectivişti care nu-şi făceau anii 1954— 1955, iar în anul trecut a rul animalelor, lucru deosebit de ne­
sala de lectura a copiilor de la burghezi şi, cu ajutorul unui (partea Iii-a) acest avans. datoria în mod conştiincios. Desigur dat o singură dată bani la sfîrşitul cesar pentru bunul mers al gospodă­
Biblioteca regională din Deva bogat material documentar ara­ anului. In acest an urmează să se riei. Consiliul de conducere, sprijinit
s-ia organizat recenzia cărţii tă superioritatea democraţiei, a Această a treia parte conţine noi Mina Uricani poate să-şi cre­ dea tot o singură dată cu ocazia îm­ de organizaţia de bază trebuie să ia
„Fecior de suflet" de Nicolae orinduirii socialiste. Concluzia documente, depoziţii şi fotografii ca­ eze condiţii pentru îndeplinirea părţirii veniturilor. măsuri de. sancţionare împotriva ace-v
Jianu, la care au participat 35 care se desprinde este aceea că re aruncă o lumină vie asupra legă­
de pionieri şi şcolari din clasa numai socialismul oferă condi­ turilor care au existat între servicii­ ritmică şi depăşirea planului de
V-a a şcolilor medii nr. 1 şi 2 ţiile necesare dezvoltării tutu-' le de spionaj apusene şi cercurile e-
din Deva. ror posibilităţilor personalităţii migranţilor maghiari în ţările occi­ O propunere care trebuie

Recenzia cărţii, bine prezenta­ dentale. In acest volum se dau noi luata în seama Nefiind ajutaţi în suficientă măsură lor colectivişti care nu participă regu­
tă de bibliotecara Ludmila Herţ, de către organele de partid, sfatul lat Ia lucru. Este adevărat că în a-
a stârnit în sufletele copiilor umane. amănunte cu privire Ia activitatea ceastă problemă sfatul popular .al co­
simpatie şi dragoste pentru mi­ munei Galda de Jos (preşedinte Sigis-
cul orfan. 150 pag. 3,25 lei „comitetelor revoluţionare" din pro­ In dimineaţa zilei de 11 no­ timp nu ştim din ce motive — popular comunal şi tehnicienii agro­ mund Pop) trebuie să ajute mai mult
iembrie a.c. trenul de Hunedoa­ numărul de vagoane. Din aceas­ nomi, la mulţi colectivişti se mani­ gospodăria colectivă în sensul de a
Această reuşită manifestare a vincie, faptele mîrşave pe care le-au ra pleca din staţia C.F.R. Sime- tă cauză, trenul nu mai poate festă tendinţa de a împărţi toate pro­ nu mai admite nici unui ţăran indi­
muncii de masă cu cartea, a ria cu vagoanele, scările şi tam- vidual să dea pămîntul în dijmă —
fost minuţios pregătită, lucru Dan G rind ea: Venitul comis elementele contrarevoluţionare. poanele tixite de călători. Ba face faţă num ărului mare de că­ dusele pentru munca efectuată fără să cazul lui luliu Crişan, care şi-a dat
confirmat prin discuţiile vii pur­ naţional în socialism mai. mult, pe peronul staţiei ră­ pămîntul colectivistului Nicolae Silagy
tate de participanţi. In anexă pot fi găsite o situaţie măseseră cca. 80-100 muncitori lători. De fapt această situaţie a ţ se gîndească să mărească fondul de şă-1 lucreze în dijmă.
de la C.S.H., I.C.S.H., Trustul
(Colecţia „Lecţii şi consultaţii de eco­ a persoanelor căzute în mîinile con­ IV construcţii, etc. Această si­ fost arătată de mai m ulte ori şi bază. Şi acest lucru se poate vedea Faţă de situaţia existentă în gos­
nomie politică — Seria „Socialism") tuaţie se datoreşte faptului că podăria colectivă din Oiejdea este ne­
trarevoluţiei şi un raport al Institu­ trenului Teiuş-Hunedoara şi re­ tovarăşului Mclcncovici, şeful numai din faptul că în acest an au cesar ca Sfatul popular raional Alba
Autorul defineşte esenţa venitului tur, i-au fost reduse în ultimul să trimită un inginer agronom şi un
naţional în socialism şi descrie pro­ tului Central de Statistică privind nu­ staţiei C.F.R. Simeria. contractat numai 2.000 kg grîu, 800 kg inginer zootehnist, care să studieze
cesul de producţie, de repartiţie şi de amănunţit posibilităţile de dezvoltare
mărul răniţilor şi morţilor de pe ur­ In ziua de 11 noiembrie, mai secară, 300 kg porumb şi 500 kg
m ulţi muncitori, printre care se floarea-soatelui, deşi recoltele au fost
ma evenimentelor din octombrie.
găsea şi tov. Ocdtlşanu Ion, au cît se poate de bune.
160 pag. 4 Iei
A arătat biroului de mişcare situa­ Faţă de această situaţie organiza­

Popasuri în Valea Jiului O Pliuri nepotrlfitc ţia celor 80-100 muncitori râ­ ţia de bază (secretar Nagy Sigis-
O? maşi de tren în gara Simeria şi inund I) n-a luat nici o măsură. De
o au făcut o propunere în acest altfel organizaţia de bază din gospo­
<>

(Urmare din pag. l-a) duminică după masă, tot pe * încă de cum mă întîlni, directorul Doştat. Altul, nu-i. Nu seamănă a că­ sens, dar Impiegatul de mişcare dărie nu se ridică la înălţimea rolu­ a gospodăriei. In planul de producţie
căminului cultural din Doştat mi-a m in? Văd că zîmbeşti şi mă priveşti Ispas Cornel nu a ascultat pro­ lui ei de conducător şl îndrumător din anul viitor, să se prevada înfiin­
------------------------------ aceleaşi străzi vom vedea un * făcut următoarea confidenţă: cam mustrător. Ţi-am spus doar de punerea lor, ci i-a poftit afară, politic. Ea se ocupă puţin de munca ţarea şî dezvoltarea acelor ramuri a-
la bun început că aşa ceva nu ai să politică de masă, este indiferentă faţă nexe, care să permită colectiviştilor
plător, după cum nu este in- şir lung de oameni ce pare ¦ — Tovarăşe dragă, bine că ai venit. găseşti prin împrejurimi. N-am avut ot ă de întărirea organizatorico-economică să mărească fondul de bază şi odată
Vei avea ocazia să vezi la noi un dreptate ? Am avut. Fiindcă, tot nedu­ a gospodăriei. Din cauza slabei munci cu aceasta şi veniturile lor. Pentru a-
iimptătoare nici revolta mun- că nu se sţîrşeşte niciodată X cămin cultural cum nu-s multe pe merit te văd, hai să-ţi poveste.:, cum spunindu-le că ei nu se pricep politice şi a faptului că munca cul­ ceasta este necesar ca membrii co­
plaiurile raionului Sebeş. Te rog însă a ajuns căminul nostru, magazie de la problemele de circulaţie pe turală lipseşte aproape complet în ca­ lectivişti să renunţe la practica greşită
citorilor, nici actele de „indis- venind de la o întilnire spor-1 ca să notezi constatările şi, dacă se cereale. C.F.R. drul gospodăriei se manifestă unele de a împărţi toate produsele şi. să
poate, scrie-le apoi la ziar. N-aş vrea frecuşuri şi discuţii neprincipiale, care valorifice cît mai multe produse prin
ciplină“ ale soldaţilor. Ele tivă. Din şirul lung se pierd t ca din experienţa noastră să nu în­ Şi, din relatările directorului, aflai Pentru a se asigura vagoane duc la descurajarea colectiviştilor har­ unităţile cooperatiste de stat.
veţe şi alţii. că preşedintele Sfatului popular din suficiente, muncitorii precum şt nici şi. cinstiţi.
tonte sint forme de luptă im- apoi, rînd pe rind in faţa ci-1 Doştat a scos biblioteca din cămin şi călătorii au propus ca la trenul
Mă aşteptam — după cele spuse a mutât-o în.tr-o sală de clasă a şco­ de Hunedoara să fie folosite va­ ¦ic
potriva unor nedreptăţi sociale nematograţului, a teatrului, a \ — să găsesc într-adevăr la cămin lu­ lii, iar căminul, cu cele două încă­ goanele garniturilor de la Să- Gospodăria colectivă din Oiejdea
cruri demne de relevat. Şi, iată ce-mi peri, a • devenit magazie pentru po­ vîrşin şi Petroşani, deoarece a- are mari posibilităţi de a se dez­
manifestate cu mai multă tă- restaurantelor aceiaşi oameni t văzură o ch ii: rumbul adunat de pe lotul zootehnic. ceste garnituri stau în staţia S i­ volta. Este necesar însă ca în consi­
meria pînă la orele 16,30 sau al­ liul de conducere să fie aleşi oameni
rie. veseli, plini de viată. i La intrarea în cămin, zării două Foarte importantă este înmagazina- te vagoane. gospodari, buni organizatori şi să nu
. *> lozinci scrise de o mînă îndemâna­ rea cerealelor. O ştim asta cu toţii. se mai schimbe preşedinţii aşa de des
. Dacă lăsăm pe aceştia şi 1 tică şi cîteva afişe privind activitatea Dar, s-ar părea că tov. preşedinte din Deoarece propunerea muncito­ (în patru ani s-au schimbat 3 pre­
pompierilor. Intrînd în sediul căminu­ Doştat, care răspunde de toate clădi­ rilor şi a tuturor călătorilor o şedinţi). Cele 45 hectare teren arabil
Şi azi, dacă ar fi să facem ne îndreptăm spre o înălţime, | lui cultural, avui impresia că direc­ rile din comună, administrîndu-le socotim bună, ar fi cazul ca or­ să fie cultivate în mod raţional şi
torul făcuse o glumă proastă, adu- „cum este mai bine“ — aşa cum îi ganele C.F.R. din cadrul com­ cu diferite plante nu numai cu po­
un alt popas numai intr-unui undeva in dreapta oraşului, ? cîndu-mă la această clădire ce arăta plexului Sim eria să ia măsurile
a magazie. place să afirme, de data aceasta a necesare pentru a asigura va­ rumb şi grîu. S-a constatat că floa-
din centrele muncitoreşti de sclipiri, de puternice lumini, t goanele necesare transportului
— Ce te miri aşa tovarăşe ? — luat o măsură complet nepotrivită. muncitorilor pe ruta Teiuş-Hune­ rea-soarelui dă recolte mari de aceea
pe Valea Jiului, de pildă Lu- izvorîte din locuinţele im pună-% mă întrebă directorul, observînd nedu­ doara şi retur.
merirea mea. Acesta-i căminul din N. CALATORU ar trebui să extindă această cultură,
peni, ne va apare in faţă ta- foare ale noului oraş ce se t

blo'ul împrejurimilor, tabloul înalţă la capătul oraşului ve- %

oraşului miner îmbrăcat cu chi, simbol al vieţii noi, vin l

totul in alte haine. De vom să întregească imaginea unui. «

trece intr-o înainte de masă oraş în plină trăire a zilelor t

de-a lungul celor două străzi noi. i

ce taie oraşul în două, din- lată clouă popasuri,' două %

tr-un capăt al lui pină la ce- ta b lo u ri: unul de viaţă amară, L

lălăit ne vor apare nesfirşite altul de viaţă nouă, pe ace- l

vitrine pline cu tot ceea ce do- leaşi locuri şi totuşi cit de

reşti. De ne vom opri intr-o deosebite!

o-c-o-o-o o • *

asigurîndu-şi o bază furajeră puternică L

fiQQOisvo c o 5 o o o o a o o o c o o o s o o o .it
pe necesitatea pregătirii cadre-
lori de viitor destinate teatrelor

amatoriceşti. Contribuţia volun­

tara ,a cadrelor de conducere şi

Importanţa şi rolul teatrului tor formaţii, au luat fiinţă şcoli amatori, îşi pot asigura astrel directori de cămine culturale, faptul că studioului din Simeria
desfăşurarea repetiţiilor şi pro­ case de cultură şi cluburi. Ele­ nu i s-a repartizat nici un fel
'de amatori este de acum cunos­ populare de arlă în centrele un­ gramelor în mod nestingherit, a- mentele mai talentate, vor avea de buget, nu constituie motive
cută cititorilor noştri. înlocuind de se găsCsc teatre de stat. In vînd în acelaşi timp aportul a- drumul deschis şi spre teatrele de întreruperea sau încetarea
— în foarte multe ocazii — tea­ aceste şcoli s-au înscris ele­ celor componenţi ai echipelor, profesioniste. In cazul cîn.d în­ activităţii. Sfatul popular regio­
trul profesionist, teatru de ama­ mente talentate, cu perspective care se pregătesc în studiou. tre cursanţi se găsesc şi ele­ nal, prin Gasa regională de cre­
tori are o sarcină grea, dar mă­ de a-şi dezvolta cunoştinţele în mente mai puţin talentate, con­ aţie, îrtţelegînd şi apreciind
reaţă în educarea maselor, mai arta dramatică, selecţionate din Pe lîrigă acest sprijin concret ducerea studioului îi orientează munca şi rolul studioului, spri­
ales acolp unde profesioniştii nu formaţiile de amatori. F.ievii a- dat teatrelor de amatori, studio­ jină activitatea acestuia, îridru-
au putut ajunge încă. flîridu-se în producţie, progra­ ul din Simeria s-a gîn.dit la or­ pe aceştia, pregătindu-i în pro­ mîndu-1 pe drumul realizărilor
mul şcolilor populare de artă ganizarea aşa ziselor „spectaco­ bleme organizatorice sau chiar de noi succese. Se surite aici şi
In anii puterii populare, atît ia se desfăşoară seara, de trei ori le experimentale". Toate forma­ pe linia de bibliotecari. Cu.alte ajutorul comitetului de întreprin­
noi cît şi în alte ţări democrat pe săptămână. Această situaţie ţiile care au elevii înscrişi la cuvinte, se pun la îndemâna dere al Atelierelor C.F.R. Sime­
populare, extinderea teatrelor de face ca elevii, timp de trei an> acest studiou, au obligaţia ca o- cursanţilor mai multe posibili­ ria, care a pus la dispoziţia stu­
amatori a stat mereu în aten­ — cît durează cursurile — să diată sau de două ori pe an, să tăţi în care ei se pot remarca dioului sediul în care îşi desfă­
ţia organelor politice şi de stat, nu aibă timpul necesar de acti­ prezinte în cadrul studioului un şi-şi pot dezvolta înclinările pe şoară activitatea şi cercul dra­
ceea ce a făcut ca numărul a- vare în formaţiile din care au spectacol dintr-o piesă într-un care le au. matic al clubului C.F.R.
cestora să crească an de an. act şi două recitări din reperto­
fost recrutaţi. .Ţinînd cont de riul ce-1 au în plan pe stagiu­ La 15 decembrie a.c. se va ţi­ Iniţiativa, dragostea de mun­
Dacă numărul teatrelor de a- faptul că .in regiunea noastră e- nea respectivă. După terminarea
matori s-a mărit în mod consi­ xistă la ora actuală o singură spectacolului, elevii, împreună ne la Simeria un examen de că, înţelegerea justă >a sarcini­
derabil, s-a simţit şi nevoia ca şcoală populară de artă, — la cu profesorii, fac prin discuţii
sub aspectul calităţii artistice, Petroşani — şi că cerinţele de analizarea spectacolului’. Ca control asupra materialului pre­ lor ce şi le-au asumat tovarăşii
aceste formaţii să ia aceeaşi pregătire a artiştilor amatori
dezvoltare. Nu s-ar putea afirma sint din ce în ce crescânde, în principale probleme luate în dis­ dat pe o perioadă de trei luni, din conducerea studioului acto­
că actualele teatre de amatori scopul de a crea' posibilităţi şi cuţie, sânt de obicei: interpre­
n-au săltat calitativ. Din cele altor elemente talentate, s-a în­ tarea, regia, machiajul şi sceno­ pentru a se constata nivelul a- rului amator din Simeria, nu
patru concursuri organizate pe fiinţat la Simeria studioul ac­ grafia.
ţară, s-a constatat că foarte torului amator. tins de cursanţi cît şi direcţia poate decît să atragă mulţumi­
multe formaţii au atins un Studioul din Simeria, işi obli­
nivel artistic superior. In sco­ Spre deosebire de şcoala popu­ gă elevii la o practică intensă înspre care este înclinată capa­ rile şi recunoştinţa acelora care
pul ridicării calităţii artistice lară de artă, la studioul actoru­ în cadrul formaţiilor artistice că­
lui amator nu se pot în­ citatea şi talentul fiecăruia. aşteaptă rezultate din ce în ce
la majoritatea formaţiunilor de rora le aparţin, cerîndu-ie anual
amatori şi implicit al nivelului scrie decît elementele care acti un număr de repetiţii şi de spec­ Elevii acestui studiou au dife­ mai rodnice în activitatea tea­
vează îritr-o formaţie de amatori, tacole. Cursurile studioului du­ rite vîrste, pregătiri şi profesi­ trelor de amatori.
elementelor componente ale aces­ în care îşi desfăşoară şi aplică rează trei ani. Aceasta, pentru a M. A.
materialul însuşit în studiou. In fi create posibilităţile prielnice uni. Găseşti aici absolvenţi ai
scopul acesta, cursurile s-au or­ unei instruiri temeinice, fără a- şcolilor medii, ai şcolilor de uce­ o d o o o o î t c c x x x x x î o o o c o o o c ' j ' ;;
ganizat în aşa fel îneît să nu glomerarea- materialului de pre­
stingherească elevii din produc­ dare şi a timpului de care dis­ nici şi chiar elementare, înce-
ţie şi activitatea acestora în ca­ pun elevii.
drul formaţiilor artistice din ca­ pînd cu vîrsta de 17 pînă la 49 \
re fac parte. De aceea, cursuri Potrivit programe! analitice şi ani. Marea majoritate din ei CC00OPP66RR/At IVELOR</eCONSUM
le se ţin bilunar — duminica, formei de învăţămînt, studioul fiind muncitori, colectivul de ştigiXi /*, fieAutiafce-n.ro.
între orele 8-13. Programul ast­ actorului amator din Simeria, conducere al studioului se stră­
fel stabilit a atras în studioul are certitudinea că va da un în­ duieşte ca fiecare elev să simtă BR«
din Simeria şi elevi din alie io- semnat număr de cadre cores­ şi să găsească posibilitatea de .1 /oeoLoo/ce.
punzătoare funcţiunilor de in­ â-şi dezvolta cunoştinţele, pen­
ţi apropiate. Formaţiile de structori a echipelor de teatru, ¦‘ ¦fiOROTEHNIcet

tru a deveni util în munca de
culturalizare a maselor.

Pornit din iniţiativa unor to­

varăşi inimoşi ca Aurel Mari-
nescu, Ştefan Nusbaum, Floriari

Cioară, Silvia Lucaci şi Aurelia
Zsigmond, azi cu toţi profesori

ai studioului, se desfăşoară aici W mm
o activitate însufleţită, bazată