Page 77 - 1957-11

Nr. 914
Jw rw cvew M w >.
Multe organizaţii de partid de la sate au reuşit să obţină
în ultimul timp succese de seamă in munca de transformare
socialistă a agriculturii. Desigur, aceste succese au fost rea­
lizate in urma îmbunătăţirii metodelor de muncă, în urma des­
coperirii de noi metode înaintate, în urma faptului că num e­
roase organizaţii de bază din gospodăriile colective, din înto­
vărăşiri şi săteşti au reuşit să cîştige o bogată experienţă
pozitivă în munca de convingerea ţăranilor muncitori să se
înscrie în diferite forme de cooperare in producţia agricolă, în
îndrumarea şi sprfinirea unităţilor socialiste din agricultură
de a se întări din toate punctele ele vedere pentru a deveni e-
xemple vii, demne de urmat de către întreaga masă de ţărani
muncitori.
Cu scopul de a populariza această experienţă şi de a o
generăliza în toate organizaţiile de bază din regiune, în pagi­
na de faţă sînt redate cîteva metode ele muncă ale unor orga­
nizaţii de partid.
Sînt aproape 8 luni de cînd în ga­
ra Bacia coborîse din tren un tînăr
de statură mijlocie, cu faţa îmbujo­
rata, plin de voioşie. Părea că ezită
să pornească spre sat. Dar după cî­
teva clipe a pornit la vale, oprindu-
se la sfatul popular.
— Sînt instructorul teritorial al
Comitetului raional de partid.— se a-
dresă el tovarăşilor de la sfat — şi
vreau să ştiu unde locuieşte secreta­
rul organizaţiei de bază. '
Preşedintele sfatului popular îi dă­
du lămuririle necesare.
...Astfel şi-a făcut apariţia în co­
muna Băcia instructorul Comitetului
raional de partid Hunedoara, tovară­
şul Tovică Meda. Deşi a trecut re­
lativ puţin timp de atunci, totuşi, da­
torită muncii depuse de el, multe s-au
schimbat în viaţa comunei.
încă din primele zile după sosire,
tov. Tovică Meda a depus toată pri­
ceperea şi energia pentru ridicarea ni­
velului muncii politice de masă, scop
pentru care a fost trimis aici. Mun­
ca n-a fost tocmai' uşoară. Insă el
nu s-a descurajat. îşi aducea aminte
deseori de sfaturile date de tovarăşii
de Ia raion.
— Cinstea şi hărnicia caracterizea­
ză pe oamenii din comuna Băcia. Tre­
buie însă să ne apropiem de ei, să-i
lămurim.
Tovică Meda, încă de la bun înce­
put a înţeles acest lucru. De aceea,
în primul rînd a găsit necesar să
muncească pentru întărirea activităţii
celor trei organizaţii de bază P.M.R.
din satele comunei. Şi aceasta mai a-
les că secretarii organizaţiilor de ba­
ză erau dornici de muncă, însă
nu aveau prea multă experienţă şi
astfel nu întotdeauna reuşeau să fie
la înălţimea sarcinilor. Aşa se expli­
că de ce transformarea socialistă a
agriculturii se desfăşura în condiţii
nu tocmiiî satisfăcătoare.
— Mă voi consulta cu comuniştii,
să văd părerea lor — şi-a spus în
ind instructorul.
Şi, intr-un interval relativ scurt, el
a ajutat şi a participat pe rînd, după
un plan. la adunările generale ale
celor trei organizaţii de bază din sa­
tele Tîmpa, Pctreni şi Băcia.
Cu ocazia acestor adunări, fiecare
comunist şi-a spus părerea. In toate
cele trei adunări s-a dovedit că unele
Comuna Mihalţ a obţinut in
ultimul timp succese însemna­
te în munca de cooperativiza­
re a agriculturii. Cu scopul de
a populariza aceste succese şi
de a generaliza metodele prin
care ele au fost realizate, un
redactor al ziarului „Drumul
socialismului“ s-a adresat cu
cîteva întrebări tovarăşului
loan Nicoară, secretarul Co­
m itetului comunal ele partid
M ihalţ.
Redăm mai jos întrebările
si răspunsurile primite.
'ÎN T R E B A R E : Mihalţul este
o comună mare şi importantă.
Cooperativizarea agricidturii era
mult rămasă în urmă în aceas­
tă comună. In ultimul timp insă
au fost realizate succese care
impresionează pe toţi acei ce
cunosc Mihalţul. Aţi vrea să ne
împărtăşiţi din metodele prin
care aţi reuşit să realizaţi ase­
menea succese ?
RĂSPUNS : fn'ff-ad'feVăr, în
comuna' Mihalţ cooperativizarea
agriculturii a bătut pasul pe
loc. ani la rînd. Cum era şi fi­
resc, această situaţie a dat de
gîndit comitetului comunal de
partid. Intr-una din şedinţele
sale din luna februarie a.c., a
fost analizată această problemă
luindu-se unele măsuri eficace.
Ca o primă măsură a fost
întărirea vieţii interne din
cele două gospodării colec­
tive din comună, care se află
in satele Obreja şi Cistei şi 6 -
treburi puteau fi rezolvate cu succes,
dacă s-ar fi întreprins ceva concret
şi în mod organizat. In fiecare adu­
nare s-au întocmit planuri de muncă
cu obiective precise. Comuniştii au
cerut să se treacă în planurile de
muncă, prelucrarea din nou a unor
documente importante ale partidului
şi hotărîri legate de transformarea so­
cialistă a agriculturii.
Apoi, toţi membrii şi candidaţii de
partid au primit sarcini concrete, du­
pă capacitatea fiecăruia,
încet, încet, organizaţiile de bază
au început să-şi trăiască viaţa. Secre­
tarii şi membrii birourilor organiza­
ţiilor de bază, ajutaţi de instructorul
teritorial, au început să controleze fe­
lul în care se achită comuniştii de
sarcinile primite, să-i ajute la aplica­
rea lor iri viaţă.
Au fost luate măsuri de reactiviza
rea gazetelor de perete, a agitatori­
lor, a activelor fără de partid, a or­
ganizaţiilor U.T.M., iar intelectualii au
fost antrenaţi în munca de cooperati­
vizare a agriculturii.
După exemplul Iui munceau şi cei­
lalţi membri şi candidaţi de partid.
In satul Băcia de pildă, Filimon Mun­
tean u a fost printre primii care a in­
trat în întovărăşire. De asemenea,
printre primii au fost şi Gavrilă To-
rok, Nicolae Ologean, Ludovic Şos şi
candidaţii de partid Iosif Nădăştean,
Petru Nelha, fapt ce a făcut ca in
urma lor să intre în întovărăşire
multe familii de ţărani muncitori. A-
celaşi lucru s-a întîmplat şi în sa­
tul Petreni. Comuniştii Silviu Zele-
noiu, loan Herţ, Viorel Dîncan şi al­
ţii, au fost aceia care au contribuit
din plin la cooperativizarea satului.
Acesta este „secretul" de ce în co­
muna Băcia sectorul socialist cuprin­
de 277 familii cu o suprafaţă totală
de 475 ha. la care se adaugă zilnic
noi şi noi familii. Aceasta arată că
ţăranii muncitori din Băcia au por­
nit, sub îndrumarea organizaţiilor de
partid, pe făgaşul cel bun.
Rezultatele obţinute ne arată că
munca instructorului teritorial Tovică
Meda nu a fost zadarnică. El a ştiut
să ducă cuvîntul partidului în rîndul
ţăranilor muncitori, c«vînt care a fost
ascultat de marea masă a cetăţenilor.
rientarea lor înspre dezvoltarea
ramurilor anexe aducătoare de
venituri. In centrul atenţiei co­
mitetului comunal de partid a
stat şi problema întăririi înto­
vărăşirii agricole din- Mihalţ.
De ce ne-am îndreptat în pri­
mul rînd atenţia înspre întări­
rea unităţilor agricole existente?
Este lesne de înţeles pentru că
ochii tuturor ţăranilor munci­
tori sînt în permanenţă' aţintiţi
cu tovarăşul
io ăn N icoară
secretarul comitetului
comunal de partid
din Mihalţ
înspre acestea. Orice succes a
lor este comentat de ţăranii
muncitori şi, natural, faptele
bune au influenţă pozitivă şi
contribuie în cea mai mare mă­
sură la convingerea lor asupra
superiorităţii agriculturii socia­
liste. Faptele rele, sau mai bine
spus lipsurile din unităţile so­
cialiste, care le împiedică să
realizeze succese de seamă, nu
pot fi ascunse. Ele sînt cunos­
cute şi comentate de asemenea
de ţăranii muncitori. Se înţe­
lege că acestea nu pot avea o
influenţă pozitivă şi nu contri­
buie, ci, dimpotrivă, frîne'ază
drumul soc'iAi.rsMULur Pag.._3
EM M HHM M
X . S.\. ' Cooperativizarea agriculturii să fie în
atenţia învăţămintului ie partid ia sate
'OOGCOCOOOOOOOQOÎ 1COOOOQOOOOQOOG&
Drumul ce şerpuieşte pe lin- tivâ. O parte din ţărani nu. Noi loan Lupeş, Petru Meteş, Va­ Comitetul raional de partid se poate spune şi despre tov.
gă malul sting al Tîrnavei, o- colectiviştii am rîs în sinea sile Lupea şi alţi doi tovarăşi
H'ăţeg, a acordat o importanţă loan Bîra, care de asemeni nu
feră călătorului privelişti inciţi- noastră de şovăiala lor. Ba mai care au fost aleşi în comitetul deosebită învăţământului de par­ s;e ocupă de cercul de istoria
tătoare. De aci vezi pîri'ă de- mult, în tim pul lucrărilor agri- de iniţiativă, au muncit cu
parte. Peste rîul T îrn a vaîţi a- cote aceşti ţărani cereau aju- m ult elan pentru a forma o în- tid din cadrul organizaţiilor de P.M.R. de câre răspunde.
pare ca în palmă Teiuşul, în- torul nostru, ca de la fraţi mai tovărăşire agricolă puternică,
partid- săteşti. Lipsuri serioase în această
sem nat centru feroviar. Sus, la mari. Si noi le-am clat bucuros ca prim pas pe calea gospodă- Astfel, în anul de învăţământ direcţie au şi organizaţiile de
margine de sat, ie salută sprin- ajutorul chiar în muncile agil- riei colective. Unsprezece ţă- 1957— 1958, au fost formate 69 • bază Silvaş, Berthelot, Sarrinzc-
tenă şi voioasă, gospodăria a- cole. In felul acesta i-am făcut răni muncitori care au studiat
gricolă colectivă din Obreja, să vină mai des pe la gospodă- mai bine felul cum muncesc co- de forme de învătămînt din caie getusa, Pui şi altele, care de a-
respirînd a curăţenie, lumină, ria noastră colectivă şi cu aces- lectiviştii, avantajele pe care le 26 de cercuri şi cursuri, au fost semeni neglijează calitatea în­
tihnă Am stat de vorbă cu oa- te ocazii s-au putut convinge au, au făcut cereri de a intra înfiinţate în unităţile socialiste văţământului. Mai mult, nici
menii de aici şi am rămas im- de felul cum muncim noi şi ce direct în gospodăria colectivă,
din agricultură. O atenţie deo­ chiar propagandiştii nu frecven­
sebită s-a acordat încadrării in­ tează cu regularitate pregătirile
telectualilor în aceste forme de ce se fac de către seminarul
presionat de felul cum^ ştiu să mare însemnătate are lucrarea Zilele trecute s-a inaugurat învăţământ, astfel că în prezent permanent de lă Comitetul raio­
explice fiecare lucru in parte, pămîntului in comun. întovărăşirea agricolă „Obreja- 216 cadre didactice frecventea­ nal de partid-.
ln anul luoO, la chemarea par- Qar nu ne-am m ulţum it cu a- na" cu 107 familii, iar în aceste ză cu regularitate formele în ca­ Se impune deci analizarea
laului, ciţwa tarani clin sat Organizaţia noastră de bază zile cererile celor ce au cerut
şi-au unit pam m turile şi atela- a trecuf [a organizarea muncii să fie primiţi în gospodăria re au solicitat să studieze. grabnică a acestei situaţii din
ţeie, fo im m d gospodăria colec- politice în sat, pentru că aici colectivă vor fi discutate de a- Multe comitete comunale de partea organizaţiilor de partid
tva. La început au jost multe erau puţini com unişti şi nu reu- dunarea colectiviştilor din acest partid şi organizaţii de bază do­ săteşti, pentru ca în scurt timp
greutăţi, dar perseverenţa şt şeaa i'n suficientă măsură să sat. vedesc o grijă deosebită faţă de învăţămîntul de partid să fie
ir<.etiiă' comuniştilor au fost îmbunătăţească munca politică, Aşa au desfăşurat comuniştii învăţământul de partid, organi- strîns legat de safci'niîd curente
mai tari. Azi, comuniştii au a- din Obreja munca politică de
tras în sectorul socialist al a- Au fost organizate convorbiri masă pentru cooperativizarea zî-ncl din timp şi în bune c.ondi- ale construcţiei socialiste.
griculturii aproape întregul sat. între colectiviştii noştri şi ţâra- agriculturii. Aşa se face că în
nii muncitori din sat, iar în zile prezent doar numai 5 familii ţiuni pregătirea şi ţinerea lecţii­ In această direcţie este nece­
— Doar 5 fam ilii mai sînt in de sărbătoare îi invităm chiar ide ţărani muncitori mai sînt în lor. sar ca comitetele comunale de
afară — se amestecă in vorbă la sediul nostru. In afară de a- partid şi organizaţiile de bază
un tovarăş, auzind că mă inte­ ceasta, pămînturile ţăranilor a i afara sectorului socialist, Din păcate însă mai sînt co­
resez de această problemă. mitete comunale de partid şi or­ săteşti, să controleze mai bine
gospodării individuale erau în Si nu va trece mult timp, ganizaţii de bază, care mani­ cum funcţionează cercurile şi
jurul perimetrului gospodăriei cind şi aceste familii se vor cursurile în sistemul învăţămîn-
— Dar cine ar putea să-mi festă o lipsă de interes faţă de tului de partid şi să le dea un
spună exact, mai cu răbdare,
cum s-a ajuns la acest lucru — noastre şi în timpul lucrărilor convinge de foloasele lucrării învăţămîntul de partid. Aşa, de ajutor mai concret, pentru ca
îl întrebai eu. agricole el se uitau cu jind cum pămîntului în comun şi vor pă- pildă, Comitetul comunal de par­ ele să-şi trăiască adevărata via­
— Tov. loan Sătcâu, secreta­ duduie tractorul pe tarlaua ş[ a[ăf:Uri de masa covîrşitoare tid Rîul Alb, nu conduce în moc’ ţă. Această muncă de mare răs­
competent formele de învaţă- pundere va duce fără îndoia­
rul organizaţiei de bază. noastră întinsă. a satului. mînt, ba mai mult, chiar propa­ lă la îmbunătăţirea învăţămîn-
gandista Maria Cristian prive­ tului de partid şi la legarea teo­
Ş i aclresîndu-mă acestui to­ ...Şi firul povestirii nu mal ...La plecarea din sat tov.
şte cu multă' indiferentă această riei marxist-lenimiste de sarci­
varăş a început să-mi spună pe contenea, loan Sălcău, m-a petrecut o sarcină, refuzînd de nenumăra­
te ori de a veni la cercul de stu­ nile trasate de cel de-al doilea
îndelete. Am aflat atunci de la tov. bună bucată de loc. Pe drum
Congres al partidului.
— Prima noastră grijă — Sălcău cum în primele seri de mi-a vorbii cu atîta căldură
PETRU INUREAN
îmi spune tov. Sălcău — a fost toamnă ale acestui an, oamenii despre gospodăria colectivă,
întărirea gospodăriei colective, se adunau la şcoală, cum în- despre felul cum ei vor să' ă- dierea istoriei P.M.R., de care de conducător al seminarului
pentru că numai în felul acesta tr-ilna din seri un bătrînel pe ju te întovărăşirea agricolă ca fapt răspunde. Aceeaşi chestiune permanent —• Haţeg
ţăranii cu gospodării individua- nume Nicolae Şerban a făcut să se dezvolte. încîi n-am pu­
ie îşi puteau da seama de avan- prima cerere de a se înscrie în tut rezista de a nu insera aici
tajul lucrării păm întului în co- întovărăşirea agricolă şi cum cele spuse, drept mărturie a narea generală a organizaţiei
întovăWrăsJşi• re
muri. Oamenii s-au convins în aceeaşi seară alţi 12 ţărani faptelor văzute cu ochii şi de
treptat. O parte au făcut cereri cu gospodării individuale i-au necontestat.
de intrare în gospodăria colec- urmat exemplul. C. CHIŢ1GOI
eoooooGooooGoooosooeooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooc'oooobooooc eooosooOoeooooGodcoooooi
Zilele trecute a avut loc a- s-au încadrat în întovărăşirea
agricolă din sat, mărind astfel
dunarea pentru darea de seamă suprafaţa arabilă a acesteia cu
12,30 ha.
şi alegeri în organizaţia de bază
De asemen'ea, a reieşit că ma­
Berthelot (întovărăşire), unde joritatea membrilor de partid au
s-a analizat activitatea depUsă contractat diferite produse agri­
cole, contribuind din plin la a-
In anii trecuţi, organizaţia noastră a fost ajutată conducerea întovărăşirii noi întovărăşiri, care de altfel a şi de membrii şi candidaţii de par­ sigururea fondului centralizat al
de bază era slab ajutată de către ac­ de către organizaţia de bază să-şi îm­ fost inaugurată duminica trecută cu tid privind punerea în viaţă a statului.
tiviştii Comitetului raional de partid. bunătăţească sistemul de muncă. 74 de familii şi cu o suprafaţă de 43 hotărîrilor partidului şi guver­
Ca o consecinţă a acestui fapt ea hectare de teren. nului pentru transformarea so­ Din discuţiile purtate s-a scos
muncea slab, se orienta slab în rezol­ A fost îmbunătăţită mult activitatea cialistă a agriculturii, munca de la iveală faptul că munca poli­
varea multiplelor probleme cc-i stă­ organizaţiei de bază şi în ce priveşte In urma intensificării muncii poli­ achiziţii şi contractări şi întări­ tică desfăşurată în rîndul ţara;
teau în faţă. atragerea de noi ţărani muncitori în tice, numărul întovărăşiţilor creşte zil­ rea vieţii interne de partid. nilor muncitori în problema
întovărăşire. In urma muncii politice nic. Ba mai mult, frămîntările au în­ transformării socialiste a agri­
Analizînd aceste cauze noi ne-am desfăşurate de către agitatorii organi­ ceput şi în satul vecin — Oarda de Din darea de seamă prezenta­ culturii a fost nesatisfăcătoare.
dat seama că preşedintele întovărăşi­ zaţiei de bază, în întovărăşire au mai Sus. Există acum temei să credem că tă de tov. Constantin Constan­ Tovarăşii Nicolae Pălean, La-
rii, tov. Vasile Sibişan, a început să intrat de la înfiinţare şi pînă în pre­ prin intensificarea şi mai mult a mun­ tin, a reieşit că munca depusă disl'au Bîlea, Samoilă Ungur ş!
se depărteze de oameni, să ia măsuri zent 16 familii cu 15 hectare teren, de organizaţi# de bază a fost în­ alţii, au criticat cu tărie lipsuri­
de unul singur. Toate acestea nemul­ iar în prezent există patru cereri care cii politice vom reuşi ca în scurt timp le ce au existat în activitatea
ţumeau pe întovărăşiţi. Pentru a-1 a- urmează a fi aprobate de adunarea cununată de succese. Astfel, co organizaţiei de partid, făcând
juta, biroul organizaţiei de bază i-a generală. să atragem pe toţi ţăranii muncitori munişti oa Samoil Ungur şi al­ propuneri menite să ducă lă îm­
cerut să prezinte o informare asupra
activităţii sale în faţa organizaţiei de Agitatorii organizaţiei noastre de în sectorul cooperatist din agricul­ ţii au reuşit să mobilizeze mulţi bunătăţirea muncii în această
bază. Adunarea generală a avut ast­ bază nu s-au mărginit să ducă muncă direcţie.
fel prilejul să-i arate deschis lipsurile. numai pentru lărgirea întovărăşirii e» tură. cetăţeni din comună, convingin-
Tovarăşul Sibişan a dovedit prin fapte xistente, ei au fost îndrumaţi de că­ du-i1 să păşească cu încredere în ALEXANDRU MAGUREANU
că şi-a însuşit critica. In felul acesta tre organizaţia de bază să muncească NICOLAE CIUGUDEANU sectorul socialist al agriculturii,
în permanenţă pentru înfiinţarea unei secretarul organizaţiei de bază corespondent voluntar
din întovărăşirea agricolă „Cel j Ca urmare tov. Adaria Kendereş,
de-al II-lea Congres a! P.M.R." Ana Mureşan, Vasile Păleau,
din Oarda de Jos Ionel Florincaş şi alţi tovarăşi,
convingerea ţăranilor muncitori una de scroafe de producţie, pe laltă latură principală este des­ In aceste consfătuiri se nasc Organizaţia U.T.M. precum
despre avantajele muncii în co­ care c va înfiinţa în curînd. făşurarea unei intense munci discuţii foarte aprinse, se pun şi alte organizaţii de masă au
mun. tocm ai de aceea, comi­ politice prin toate formele de a- numeroase întrebări', lămurin- fost îndrumate şi ajutate să facă
tetul comunal de partid s-a stră­ In întovărăşirea din Mihalţ gitaţie şi mai ales de la om la du-se,astfel în mod temeinic o acelaşi lucru cu membrii lor.
duit să ajute unităţile socialiste, îşi făcuseră loc unele nemulţu­ om. In munca de agitaţie, fie serie de probleme neclare în Utemiştii loan Ordeanu, loan
existente, să-şi înlăture lipsuri­ miri care făceau ca ea să nu ea scrisă sau verbală, folosim legătură cu munca în comun. Stînea, Nicolae Sălcău, loan
le şi să se întărească din toate crească. Comitetul comunal de rezultatele obţinute de unităţile Consfătuirile au devenit foarte Ştef şi alţii şi-au lămurit părin­
punctele de vedere. partid a constatat că aceste ne­ socialiste din agricultură pe ca­ atractive. Dacă la început, cu ţii pentru a se înscrie în înto­
mulţumiri pleacă de la faptul că re le comparăm cu cele obţinute greu puteam atrage ciţiva ţă­ vărăşirea agricolă.
ÎN T R E B A R E : Aţi putea spu­ nu se lucrează in comun şi că de ţăranii individuali. rani muncitori, acum, cînd aud
ne, cum le-aţi ajutat să se în­ unii întovărăşiţi au în întovă­ de consfătuire participă în nu­ ÎN T R E B A R E : Aşa după cum
tărească ? răşire suprafeţe neînsemnate, Pentru lămurirea ţăranilor măr mare şi niciodată nu termi­ aţi arătat, comitetul comunal de
pe cîtă vreme în afara întovă­ muncitori să-şi facă cereri de nă discuţiile mai repede de ora partid, se ocupă în mod siste-'
RĂSF’UNS : Faţă de această răşirii lucrează suprafeţe mari. înscriere in întovărăşiri sau 1 2 noaptea. matic de cooperativizarea agri­
situaţie, comitetul comunal de gospodării colective, muncesc culturii în comună. Vreţi să ne
partid, a trasat sarcină organi­ Cu ajutorul agitatorilor, a în­ colective de agitatori recrutaţi Pot aprecia că aceste consfă­ spuneţi ce rezultate practice aţi
zaţiilor de bază din G.A.C. să tovărăşiţilor care aveau toată, din cei mai buni membri- de tuiri, dau rezultatele cefe mai obţinut în urma acestei munci ?
convoace adunări generale în sau aproape toată suprafaţa în partid, deputaţi, colectivişti, în­ bune în comuna noastră.
care să se dezbată două proble­ întovărăşire, prin participarea tovărăşiţi, utemfşti, învăţători RĂSPUNS : Rezultatele sînt
me principale şi anum e: întă­ membrilor comitetului comunal etc. In Mihalţ muncesc patru ÎN TR E B A R E : Am vrea să însemnate. In Mihalţ a luat
rirea vieţii interne de partid şi de partid la adunările generale asemenea colective. Ele se lăr­ cunoaştem cum sprijină orga­ fiinţă de curînd a doua înto­
creşterea puterii economice a ale întovărăşiţilor, s-a reuşit să gesc mereu, antrenînd în muncă nizaţiile de masă munca de coo­ vărăşire agricolă cu 1 2 2 familii
gospodăriilor colective. se convingă majoritatea dintre şi pe ţăranii muncitori care îşi perativizare a agriculturii ? şi 103 lfa pămînt. De la înfiin­
ei să-şi aducă suprafaţa în în­ depun cereri de înscriere. Co­ ţare şi pînă în prezent această
Rezultatele s-au văzut. S-a tovărăşire. Intovărăşiţii au fost lectivele nu muncesc la întîm- RĂSPUNS : Comitetul comu­ întovărăşire a crescut cu încă
îmbunătăţit mult viaţa internă convinşi de asemenea să ia ho- plare. Au fost fixate de pildă nal de partid a reuşit să antre­ 6 familii şi 15 ha teren. Para­
a gospodăriilor colective, adu­ tărîrea, ca începînd dfn acest' an cîteva tarlale care s-au reparti­ neze în muncă toate organiza­ lel cu munca de creare a noii
nările generale se ţin acum la să introducă sistemul muncii în zat pe colective. Fiecare colec­ ţiile de masă, toţi factorii care întovărăşiri am muncit şi pentru
timp şi se discută problemele comun la principalele lucrări. tiv duce astfel muncă de lămu­ pot contribui la cooperativiza­ lărgirea celei vechi. Astfel, în
cele mai arzătoare. Au fost lua­ Lucrînd în comUn, intovărăşiţii rire cu ţăranii muncitori care rea agriculturii. Pentru a an­ vechea întovărăşire au mai in­
te măsuri pentru a se înfiinţa au reuşit să execute la timp lu­ au pămînt în tarlaua respectivă. trena cu succes membrii orga­
o fermă de porci pe.lingă stîria crările, ceea ce i-a ajutat să nizaţiilor de masă în această trat în această toamnă 32 fami­
de oi din Obreja, lucru cu care realizeze o producţie de gnu Mai folosim şi o altă metodă. muncă, comitetul comunal de
vechilii consiliu nu a fost de mai mare cu 420 kg la fîă. de- Orga’nizăm seara consfătuiri cu partid a indicat organizaţiilor lii cu 28 hectare.
acord. S-a stabilit de asemenea cît cea a individualilor. grupuri de ţărani muncitori, la de bază să analizeze poziţia
să se mărească simţitor ferme­ sfatul popular, la şcoală sau în membrilor de partid care nu şi- In sătul Obreja a luat de a'-'
le de vaci, şi de scroafe. Aşa am muncit şi acum putem au depus cereri de înscrieri în semenea fiinţă în lună ăceăsta
altă parte. In aceste consfătuiri
In felul acesta, dar bineînţe­ spune că unităţile agricole so­ una din formele de cooperare o întovărăşire agricolă cu 107
les ţin'îndu-se seama de situa­ agitatorii vorbesc ţăranilor mun­
ţia specifică ei, a fost ajutată cialiste dirt comună noastră în producţia agricolă. In urma familii şi 93 ha teren, iar pentrţ'i
şi gospodăria colectivă din Cis­ citori despre avantajele muncii
tei. Aceasta a fost îndrumată merg pe drumul cel bun. acestui fapt, majoritaiea mem­ gospodăria colectivă au făcut
să-şi înfiinţeze fermă de gîşte în comfirr, fac calcule luînd ca
— pe care a şi înfiinţat o — şi ÎN T R E B Â R E : Cum se ocupă brilor de partid şi-au depus ce­ cereri 1 1 familii.
exemple unul dintre ţăranii
comitetul comunal de partid de reri de înscriere. Rezultatul a Acestea ne sînt rezultatele.
muncitori prezenţi, prin care
lărgirea sectorului cooperatist fost că după ce s-au înscris u- Ele au fost obţinute îritr-o pe­
arată cit poate cîştiga acesta
din comună ? nii comunişti cu influenţă în rioadă destul de scuftă — ceva
dacă se înscrie în întovărăşire
RĂSPUNS: DPspie o latură sat, cum sînt Bafna Octavian, mai bîne de o lună. Ele nU ne
sau în gospodăria colectivă. La
a muncii noastre pentrP lărgi­ Szabo Florian, Decan Mihail, mulţumesc însă. Avem planul
baza calculului stă producţia
rea sectorului socialist am vor­ s au înscris un însemnat nu­ să nu ne oprim aici şi prîntr-o
medie din G.A.C. sau întovără­
bit — este consolidarea unităţi­ măr de ţărani mijlocaşi, care, muncă politică persistentă să
şire, comparată cu cea a indi­
lor existente pentru a deveni la rîndul lob, au atras şi pe mergem înainte pentru coope­
vidualului respectiv.
exemple demne de urmat. Cea­ alţii. rativizarea completă a comunei
într un timp cit mai scurt.