Page 78 - 1957-11
P. 78
PdC. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 914
Sesiunea Consiliului Maestrul George Georgescu
ştiinţific al institutului a sosit ia Atena
unificat de cercetări
ATENA 22 (Agerpres). — co George Georgescu, directorul
nu cleare respondenţă specială. — M'arţi Filarmonicii din Bucureşti, este
19 noiembrie a sosit la Atena unul dintre cei mai mari dirijori
DUBNA (regiunea Moscova) de orchestră, care are la acti
22 (Agerpreş). La 20 noiembrie venind de la Roma artistul po vul său o carieră muzicală in
porului George Georgescu. ternaţională triumfală.
s-a deschis la Dubna cea de a
Ztarele „Elefteria", „Katime- Concertul dirijat de George
treia'sesiune a Consiliului ştiin rini", „Messager d'Athene" şi Georgescu va avea loc dumini
„Athena News" din 20 noiem că dimineaţa în sala „Orfeu".
ţific al Institutului unificat de brie publică informaţii despre Programul va cuprinde Simfo
sosirea maestrului Georgescu la nia I de Brahms, Rapsodia ro
cercetări nucleare. Colaborarea culturală între U.R.S.S, Programul adoptat la conferinţa Atena, însoţite de fotografii. mîn ă nr. 2 de George Enescu,
Procesiune nocturnă de Rabraud
.Delegaţia Republicii Popu şl R.P. Chineză pe anul 1958 sindicatului muncitorilor din industria Informând despre turneul mu
lare Romîne este condusă de metalurgică din S.U.A. zicantului romîn în capitala şi „Ucenicul vrăjitor" de Dukas.
acad. Horia Hulubei. Sesiunea Greciei, ziarul „Avghi" scrie că
MOSCOVA 22 (Agerpres) Yan-bin ministrul Culturii al R.
a fost deschisă de prof. D. I. TAŞS transmite comunicatul a- P. Chineze. NEW YORK 22 (Agerpres). Taft Harley şi arată că folosi ComHefu! Politic al O.N.U. a continuat
Blohinţev, directorul institutu supra tratativelor cu privire la La elaborarea planului de co — La Chicago a avut loc con rea spărgătorilor de grevă şi dezbaterea problemei Irianului de vest
lui. .colaborarea culturală pe anul ferinţa anuală a sindicatului acţiunile de intimidare a munci
1958. laborare culturală pe anul 1958, muncitorilor din industria me torilor merg mînă în mînă cu NEW YORK 22. — Corespon Laos şi-au exprimat acordul fa
Apoi V. I. Veksler, membru cele două părţi s-au condus du talurgică în cadrul căreia a fost persecutarea populaţiei de cu dentul Agerpres anunţă : Irţ şe ţă de propunerile rezonabile ca
corespondent al Academiei de In vederea aplicării acordului pă năzuinţa spre dezvoltarea şi loare şi încălcarea libertăţilor dinţa din după-amiaza zilei de re invită la tratative directe în
ştiinţe a U.R.S.S., director de de colaborare culturală dintre adîncirea continuă, multilaterală adoptat un program din 1 0 democratice ale acestei popu 21 noiembrie în cadrul Comite tre părţile interesate.
laborator a prezentat raportul a schimbului cultural. Planul pe puncte pentru apărarea dreptu laţii, mai ales în statele sudice. tului Politic al O.N.U. a conti
de activitate al laboratorului U.R.S.S. şi R. P. Chineză din anul 1958 cuprinde un .cerc larg nuat dezbaterea problemei Iria- In continuarea şedinţei au
marilor energii. de măsuri de colaborare în do rilor civile şi împotriva legilor Programul cere de asemenea nului de vest. Delegaţii Nepa vorbit delegaţii din Costa Rica
¦ 1 Sesiunea Consiliului ştiinţi 5 iulie 1956, la Moscova au a- meniul teatrului, muzicii, artei abolirea impozitului electoral şi lului şi Boliviei au subliniat că şi Noua Zeelandă oare au încer
fic' al Institutului unificat de vut loc intre 15 şi 21 noiembrie plastice, cinematografiei, muzee lantimuncitoreşti. a altor restricţii la dreptul de 'argumentele prezentate de de- cat să acopere acţiunile colonia
cercetări nucleare va dura 4 a. c. tratativele sovieto-chineze lor, bibliotecilor, presei şi edi vot. legaţiia Olandei în legătură cu liste ale Olandei sub paravanul
cu privire la planul de colabo turilor, radioului, invăţămîntului Programul cere abolirea fai aşa-zisa diferenţă rasială din aşa-zisei „misiuni civilizatoare"
rare culturală pentru anul 1958. superior, ocrotirii sănătăţii. a Olandei ale cărei rezultate
moasei legi antimumcitoreşti tre populaţia Irianului de vest după 150 clc ani de jug colonial
Delegaţia sovietică la tratati Părţile au căzut de acord să şi restul populaţiei Indoneziei constau în menţinerea într-o
ve a fost condusă de N. A. Mi- stimuleze prin toate mijloacele 136 de nave de război vor fi consfruite stare de aproape totală înapo
hailov, ministrul Culturii al lărgirea unor contacte directe pentru flota marifimă vest-germană încearcă să justifice continuarea iere a populaţiei din Noua Gui
nee.
zile. U.R.S.S., cea chineză de Sen între instituţiile şi organizaţiile BERLIN 22 (Agerpres). — 1 2 contra-torpiloare. 1 2 subma jugului colonial şi că a sosit
corespunzătoare, precum şi în După cum anunţă agenţia ADN, rine, 40 vedete torpiloare etc. demult momentul încetării aces Aii Sastroamidjojo, delegatul
M inistrul O rientării N aţionale tre diferiţi activişti pe tărîm cul un purtător de cuvînt al Minis Indoneziei, şi-a exprimat satis
tural, al invăţămîntului şi al o- terului Apărării de la Bonn, In ultimele luni, se scrie în tei politici anacronice. Incercînd
al E giptului a sosit la M oscova crotirii sănătăţii. Fischer, ,a declarat că în urmă ştirea agenţiei ADN, Germania facţia faţă de faptul că nici un
occidentală îşi transferă un nu să facă mare caz de imparţiali
CAIRO 22 (Agerpres) TASS van a declarat reprezentanţilor Tratativele s-au desfăşurat torii ani vor fi construite pentru viitor nu a putut contesta carac
anurtţă : Răspunzind invitaţiei presei: „Scopul vizitei mele este intr-o atmosferă de unanimitate măr tot mai mare de baze nava tatea pe care şi-o revendică, de
ministrului Culturii al U.R.S.S. întărirea şi mai mare a rela deplină, de prietenie şi cordiali flota navală vest-germană 136 le din Marea Nordică în Marea legatul Belgiei a sprijinit de terul colonialist al ocupaţiei o-
M. A. Mihailov, la 2 1 noiembrie ţiilor de prietenie dintre Egipt tate frăţească. Baltică ceea ce s.tîrneşle neliniş
a plecat 'de la Cairo spre Mos şi Uniunea Sovietică. Uniunea de nave de război printre cave te în ţările baltice. In prezent fapt ocuparea insulei de către o- landeze şi a arătat că poporul
in cele trei porturi militare ale
Ziarul „ Times o f India“ condamnă landezi socotind aceasta ca drept indonezian va continua acţiunile
rezoluţia O. N. U. în problema coreeană Germaniei occidentale situate singura soluţie. Numai în lacest
pe Marea Baltică — KieL Glen- îndreptate spre lichidarea ulti
sburg şi Neustadt, îşi au baza 7 fel a spus el —- ar fi posibilă e-
voluţia şi progresul populaţiei melor vestigii ale. colonialismu
cova pe bordul unui avion „Tu Sovietică ne-a acordat ajutor DELFII 22 (Agerpres). —Co- zoluţia adoplată de Comitetul escadre ale flotei navale vest-
104“, : o delegaţie culturală e- in zilele grele ale agresiunii şi mentînd rezoluţia propusă de Politic urmăreşte tergiversarea germane. din insulă. lui pe întreg teritoriul Indone
gipteană in frunte cu ministrul întotdeauna îi vom fi recunos ţările occidentale în problema reglementării problemei co Delegatul iugoslav şi cel din
Orientării Naţionale,'Fathy Rad- cători pentru aceasta". coreeană, rezoluţie adoptată de reene. Blocul occidental ştie ------- o q o ------- ziei. Lucrările Comitetului Poli
varj.. Pe aeroport Fathy Rad- Comitetul Politic al O.N.U., zia de altfel că nu este in
Iri aceeaşi zi delegaţia a so rul „Times of India" deplînge măsură să dicteze R.P.D. Co Dalsdier ales preşedinte al tic continuă.
sit la /Moscova. • tendinţa O.N.U. de a considera reene condiţiile sale chiar dacă partidului radical francez
că interesele Ainericii în Co Imagini din R. P. Ungară
reea sînt identice cu cele ale acestea au fost strecurate intr-o PARIS 21 (Agerpres). — La
Utilaj sovietic pentru laboratorul Organizaţiei Naţiunilor Unite. rezoluţie a O.N.U. 2 1 noiembrie s-a deschis la jjp
de fizică nucleară din Cairo Ziarul arată că rezoluţia va a- Strasbourg cel de-al 54-lea con
grava situaţia in Asia de est. In încheiere ziarul avertizează gres al partidului radical şi ra-
LENINGRAD .22 (Agerpres) masă. Aceste aparate de cea că amînarea unei reglementări dical-socialisl din Franţa, din ¦rnmmm®
ŢASS anunţă : La 21 noiembrie, mai nouă construcţie determi Ziarul „Free Press Journal" politice în Coreea va spori pe care face parte şi actualul prim-
din Leningrad s-a expediat în nă in mod automat, compozi scrie la rîndul său că rezoluţia ricolul torpilării totale al acor ininistru Felix Gaillard. mm
Egipt o mare parte din utilajul ţia izotopică şi chimică a ga „constituie o dezamăgire". Re dului de armistiţiu din Coreea,
industrial pentru laboratorul de zelor, a corpurilor lichide şi încheiat în 1953. Postul de radio Paris anun I ţm
ţă că la propunerea lui Men-
des France, in postul de preşe <
dinte al partidului radical a
La Londra a început procesul persoanelor fost ales Edouard Daladier, fost
fizică nucleară din Cairo. solide. Pentru acelaşi labora implicate în operaţiunile frauduloase de bursă în prim-ministru.
Constructorii de aparate din tor, in uzinele de armatură legătură cu sporirea taxei de scont —o A o —
Leningrad au fabricat şi au „Lepde" şi „Znanie Truda" au După cum s-a mai anunţat, „Din motive de interes pu Noi uneltiri
expediat pe adresa laboratoru confecţionat peste 700 de piese ale participanţilor
lui din Cairo spectrqmetre de din oţel rezistent la acizi. anumite societăţi financiare blic" s-ar putea că audierile să la pactul S.E.Ă.T.b.
fiind înştiinţate dinainte de a- se ţină cu uşile închise.
Grevă generală la Triest ceastă acţiune de unii reprezen Observatorii din Londra su MANILLA 2 2 (Agerpres). —
tanţi ai Partidului conservator, bliniază că acest proces va lua La 27 noiembrie va avea loc la
ROMA 22 (Agerpres). — Oa luptă de aproape cinci luni pen au efectuat o serie de operaţiuni o mare amploare. Anunţarea o- Baguio Filipine, conferinţa ex
menii muncii din întreprinderile tru sporirea salariilor. extrem de avantajoase în ajunul ficiială a acestui fapt a provocat perţilor în problema „securită
oraşului şi teritoriului Triest au sporirii taxei de scont. scăderea generală a- cursului ac ţii" Pactului militar al Asiei de
In semn de solidaritate cu ţiunilor. sud-est (S.E.A.T.O.) Discursul
desfăşurat la 2 1 noiembrie o constructorii de nave, comerci de deschidere va fi rostit de că
anţii şi-au închis magazinele, Cum sînf „g ă z d u iţi" negrii în m arile oraşe
grevă generală în semn de soli cursurile şcolilor a u ' fost sus din A frica de sud tre preşedintele Republicii Fili
daritate cu muncitorii de la şan pendate. Timp de cinci ore tran pine,' Carlos Garcia.
tierele- navale „Cantieri Riuniti sportul orăşenesc şi-a întrerupt
activitatea. CAPETOWN 22 (Agerpres). emigraţie din Uniunea sudafri- Vorbind despre ordinea de zi
dell Adriaţice" din Triest, care — Doi ziarişti negri din State oană a declarat că la Johannes a apropiatei conferinţe un pur
le Unite, Era Thomson şi Mars- burg nu există altă posibilitate tător de cuvînt al organizaţiei
hal Wilson de la revista „Ebo- de a găzdui pe negrii veniţi din S.E.A.T.O. a declarat că terna
ny“ din Chicago, au fost siliţi altă parte. Vice-consulul ameri
Autorităţile din Malaya maltratează principală va fi combaterea „aU
studenţii chinezi să petreacă o noapte la închi can, care a vizitat pe cei doi zia ţiunilor subversive". După cum
soarea din Johannesburg, deoa rişti la închisoare, nu a luat se ştie, sub paravanul „acţiuni
PEKIN 22 (Agerpres). — Alţi 24 de studenţi au fost rece hotelurile din. acest oraş lor subversive" pactul S.E.A.T.O j
CHINA NOUĂ anunţă : Potri exmatriculaţi luni, la ordinul s-mt numai pentru albi. Un pur nici o măsură pentru a-i găz şi pactul de la B'agdad urmă
vit unor ştiri din Kuala Lumpur ministrului Invăţămîntului al tător de cuvînt al serviciului de dui în localul consulatului. resc în realitate înăbuşirea miş L Fabrica de nitrogen din ]
autorităţije din Malaya maltra Malayei, care a venit personal cării de eliberare de pe conti
tează studenţii chinezi de la la Penang. nentul asiatic.
şcolile' medii din diferite oraşe
din Malaya. In acelaşi oraş au fost închise La 25 noiembrie l Pet (R . P. Ungară) a împli-1
trei şcoli după ce cu cîteva zile
Macmillan pleacă la Paris Reacţii la declaraţiile lui Dulles cu privire Sa stocarea [• nit 25 de ani de activitate. .
de arme atomice în Europa occidentală
L De unde in anul 1932 ea pro- -j
( ducea cite 8 vagoane de în- 3
Şeful poliţiei din Penang a a- mai înainte poliţia atacase un Răspunzînd joi după amiază rile de arme anglo-americane Cgrăşăminte chimice pe zi, a z i)
nunţat că în dimineaţa zilei de miting studenţesc cu grenade cu în Camera Comunelor unei în către Tunisia, resentimentele
2 0 noiembrie autorităţile poli gaze lacrimogene. trebări puse de deputatul labu provocate în Franţa împotriva BONN 22 (Agerpres). — Co tiunea stocării de arme atomice t fabrica produce 32— 33 va- 1
ţieneşti au arestat 2 0 de stu rist Omrvs Hughes, premierul aliatului britanic, au fost atît de respondentul din Bonn al agen în această ţară, cercurile oficia
La Seremban, 4 studenţi au britanic Macmillan a anunţat ţiei Associated Press transmite, [• goane. Numărul muncitorilor 1
denţi chinezi. El a afirmat că a- fost arestaţi la 2 0 noiembrie. că va pleca la Paris la 25 no puternice îneît ideea părea la un că declaraţiile lui Dulles pri le vest-germane şi-au exprimat
cesfe operaţii au fost efectuate Acţiuni samavolnice similare au iembrie „pentru a discuta cu moment dat cu neputinţă de re vind intenţiile S.U.A. de a sto părerea că în orice caz o ase f' a crescut de Ia 400 la 1.900. 1
mai avut loc şi în alte oraşe ale primul ministru francez ches alizat. ca arme atomice în Europa oc menea hotărîre nu trebuie dată
ou.deplina aprobare a guvernu tiuni interesînd ambele gu l In foto : vedere parfială a ^
Adalayei, inclusiv în capitala ţă verne. După cum reiese din primele publicităţii".
lui. rii — Kuala Lumpur. comentarii ale agenţiilor de pre t fabricii. - ¦>
Se ştie că această întrevedere să americane, M'acmillan va ple
fusese proiectată încă din pri ca totuşi la Paris pentru >a în cidentală au provocat „surprin
cerca să aplaneze actualele di
vergenţe grave dintre Franţa şi derea cercurilor oficiale vest- m ag azin
aliaţii săi anglo-americani. germane". După cum reiese din
Săptămînalul laburist ..Trib un e " condamnă politica
de persecuţii dusă de guyernul francez din Algeria relatarea corespondentului, nu DUMINICĂ 24 NOIEMBRIE 1957
LONDRA . 22 (Agerpres). — să protesteze categoric împotri- mele zile de existentă ale gu Agenţia United Press subli este vorba de o opoziţie de prin SPECTACOLE 19,05 Teatru la microfon: „Paharul
Săptămînalul laburist „Tribune' 1 pa politicii guvernului francez vernului Gaillard. dar imediat niază că aceste neînţelegeri nu cipiu faţă de această hotărîre, CINEMATOGRAFICE cu apă" — comedie de Eugen Scri-
a publicat un articol în care în Algeria. după ce au fost anunţate livră- se referă numai la chestiunea ci doar de faptul că ea „consti b e ; 20,50 Muzică de d a n s; 22,30 Me
condamnă cu asprime politica livrărilor de armament anglo- tuie o nouă ilustrare în ultimele DEVA: Moulin R ougc; ALBA 1U- lodii populare rom îneşti; 23,00 Mu
de persecuţii ş i . represiuni dusă ( 9 m ă s u r ă n e c F ii6 z u ită a g u v e r n u lu i american pentru Tunisia, ci şi luni a faptului că unele ţări zică de dans. Programul I I : 7,00 Con
de guvernul francez împotriva ia tendinţa Statelor Unite şi membre, ale N.A.T.O. nu înţeleg LIA : In zori de z i ; APOLDU DE cert de dim ineaţă; 8,00 Cîntece şi
mişcării de eliberare naţională 3 u n is ie i Angliei ca prin planurile de re să informeze pe aliaţii lor în le S U S : Uraganul; BARU MARE: Mă jocuri populare rom îneşti; 8,30 Emi
din Algeria. organizare a N.A.T.O. să-şi asi gătură cu unele hotărîri impor năstirea din Parma; BRAD: Strada Ma siune pentru studenţi; 9,45 Revista
DAMASC 22 (Agerpres). — cident. Este posibil ca Statele gure conducerea exclusivă a blo tante şi amintesc cazul _invaziei re ; HAŢEG: Dansez cu tin e ; ILIA : presei străine; 10,20 Cu muzica odih
Liderii Partidului socialist ca Guvernul Tunisiei a rechemat pe Unite, temîndu-se de întărirea cului Atlantic, rezervînd Franţei în Suez şi hotărîrea anglo-ame- Moartea unui ciclist; LO NEA : in na este mai plăcută; 13,00 Muzică
Guy Mollet, Pineau şi I.acoste, ambasadorul său din Siria în colaborării dintre ţările arabe, un loc secundar. ricană de a livra armament Tu tr-un ceas b u n ; ORAŞT1E: Romeo populară romînească ; 14,15 Muzică
semn de protest împotriva pri au forţat pe conducătorii Tuni nisiei". şi Julieta; PETROŞANI: cinema „A- uşoară; 14,30 Răsună cîntecul şi jo
se subliniază în articol, poartă mirii făcute de guvernul sirian siei să facă acest pas. Totala In lumina rezultatelor infruc lexandru Sahia" : D iscordia; cinema cul pe întinsul patriei; 15,15 Con
o răspundere directă pentru si lui Saleh Ben Iusef, liderul opo lipsă de importanţă .a pretextu tuoase ale tratativelor care s-au In continuare, corespondentul „7 Noiembrie": Camelia; SEBE Ş: cert de estradă: 16,00 Vorbeşte Mos
tuaţia din Algeria. Războiul din ziţiei tunisiene. După cum arată lui pentru rechemarea ambasa desfăşurat la începutul acestei subliniază că ministrul de ex Cronica amanţilor să ra ci; SIMERIÂ : cova ; 17,30 Hai să întindem hora
ziarele, cercurile siriene sînt dorului Tunisiei, dovedeşte ur săptămîni între Dulles şi Pineau, terne, Von Bmitano, va discuta Dragoste de m am ă; T E IU Ş : In toiul mare; 19,00 Cîntă Yves Montând;
Algeria, care a dezorganizat e- surprinse de acest' pas al gu mărirea altor ţeluri. Rechema unii observatori politici din ca în cadrul întrevederilor sale cu
rea ambasadorului tunisian, su pitalele occidentale pun la îndo Dulles în primul rînd chestiu luptei. 20,20 Muzică de d a n s; 20,50 Pagini
conomia Franţei şi secătuit te vernului tunisian care dovedeşte bliniază ziarul „Ar Rai Al ială posibilităţile de succes ale nea necesităţii consultării între
zaurul ei de stat, a discreditat Anim", dovedeşte că imperialis viitoarelor discuţii . franco-brita- SELECŢIU NI DIN de satiră şi umor; 21,05 Romanţe şi
că guvernul Tunisiei nu doreşte nice, subliniind tot odată şi po-, PROGRAMUL DE RADIO
pe -socialişti. mul încearcă prin toate mijloa ziţia foarte nefavorabilă .pentru jocuri populare romîneşti interpretate
Opinia publică democrată din să aibă relaţii frăţeşti- cu Siria-. cele'să rupă orice legături, e- negocieri în care se află Franţa Programul 1 : 6,00 Melodii popu
în prezent. lare rom îneşti; 6,40 Muzică distrac de Mia Braia şi Marcel B udală;
Anglia, scrie în continuare In aceste cercuri se, crede că' o xistent'e dintre arabii din Orien tiva; 7,30 In slujba patriei ; 9,50 Mu
„Tribune", nu mai poate trece astfel de acţiune a guvernului tul mijlociu şi cei din Africa ţările N.A.T.O. zică; 10,00 De toate pentru toţi; 21,45 Arii şi duete din operete; 22,10
sub tăcere evenimentele care se Tunisiei este o consecinţă.a a- de nord. Deosebit de semnificativă este 11,00 Muzică uşoară; 11,30 Revista Muzică de dans.
propierii politicii Tunisiei-de Oc concluzia corespondentului ame presei; 11,45 Din muzica popoarelor; Buletine de ştiri: 6,30; 13,00;
petrec în Algeria. Săptămînalul rican : „Vizibil îngrijorate de o- 12,30 Muzică din operete; 14,30 Con
poziţia opiniei publice din Ger cursul cine ştie cîştig ă ; 16,30 Jur 19,00; 22,00; 23,52 (programul I ) ;
cere Comitetului executiv al nalul satelor; 17,10 Muzică uşoară 7,50; 14,00- 20,00; 23,00 (progra
Partidului laburist din Anglia,
mania occidentală fată de ches romînească; 18,00 Drumeţii veseli; mul II).
Redacţia şi administraţia ziarului str. 0 Martie nr. 9, Ielefon : 188-189? Taxa plătită in' numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R, nr. 236.320 din 6 noiembrie 1949. - Tiparul întreprinderea Poligrafică „1 Mai" — DEVA.
