Page 79 - 1957-11

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIŢI-VĂ f COM UNICAT

cu privire la Consfătuirea reprezentanţilor

partidelor comuniste şi muncitoreşti din ţările socialiste

INTRE 14 şi 16 NOIEMBRIE 1957, LA MOSCOVA GERMANIA, PARTIDULUI POPULAR REVOLUŢIO­
A AVUT LOC O CONSFĂTUIRE A REPREZENTANŢI­ NAR MONGOL, PARTIDULUI MUNCITORESC UNIT
LOR PARTIDELOR COMUNISTE Şl MUNCITOREŞTI POLONEZ, PARTIDULUI MUNCITORESC ROMIN,
DIN ŢĂRILE SOCIALISTE. LA CONSFĂTUIRE AU PARTIDULUI MUNCITORESC SOCIALIST UNGAR,
LUAT PARTE DELEGAŢII ALE PARTIDULUI MUN­ PARTIDULUI COMUNIST AL UNIUNII SOVIETICE,
CII DIN ALBANIA, PARTIDULUI COMUNIST BUL­ PARTIDULUI CELOR CE MUNCESC DIN VIETNAM.
GAR, PARTIDULUI COMUNIST DIN CEHOSLOVACIA,
PARTIDULUI COMUNIST CHINEZ, PARTIDULUI MUN­ LA CONSFĂTUIRE A FOST ADOPTATA IN UNA­
CII DIN COREEA, PARTIDULUI SOCIALIST UNIT DIN NIMITATE O DECLARAŢIE A PARTIDELOR COMU­
NISTE ŞI AVUNCITOREŞTI DIN ŢĂRILE SOCIALISTE,
AL CĂREI TEXT SE PUBLICA.

D EC LA R A Ţ IA

CONSFĂTUIRII REPREZENTANŢILOR PARTIDELOR

c o M U N IS T E Şl M U N C I T O R E Ş T I DIN Ţ Ă R I L E S O C I A L I S T E ,

care a avut loc la Moscova între 14 şi 16 noiembrie 1957

Reprezentanţii Partidului Muncii din Albania, Partidului Co­ Cercurile imperialiste agresive din S.U.A., promovînd aşa- în interesul cauzei comune, sînt interesaţi să apere de orice unel­ şi îndepărtarea de adevărul generat al marxism-leninismului în
munist Bulgar, Partidului Comunist din Cehoslovacia, Partidului numita politică de pe poziţii de forţă, aspiră la dominaţia asupra tiri ale duşmanilor socialismului istoricele cuceriri politice şi so­ problemele revoluţiei socialiste şi construcţiei socialiste sub pretex­
Comunist Chinez, Partidului Muncii din Coreea, Partidului Socia­ majorităţii ţărilor din lume şi încearcă să împiedice mersul înainte ciale înfăptuite în Uniunea Sovietică — primul şi cel mai puternic tul particularităţilor naţionale de asemenea aduce neapărat preju­
list Unit din Germania, Partidului Popular Revoluţionar Mongol, al omenirii în conformitate cu legile de dezvoltare a societăţii; Sub stat socialist — în Republica Populară Chineză, în toate statele dicii cauzei socialismului. Participanţii la Consfătuire consideră că
artidului Muncitoresc Unit Polonez, Partidului Muncitoresc Romîn, paravanul „luptei împotriva comunismului", ele se străduiesc să socialiste, sînt interesaţi în lărgirea şi consolidarea acestor cuceriri. este necesar de a se lupta concomitent împotriva ambelor acestor
Partidului Muncitoresc Socialist Ungar, Partidului Comunist al subordoneze dominaţiei lor un număr tot mai mare de ţări, le îm­ tendinţe. Partidele comuniste şi muncitoreşti din ţările socialiste
Uniunii Sovietice, Partidului celor ce muncesc din Vietnam au dis­ ping spre lichidarea libertăţilor democratice, ameninţă independenţa ţările socialiste îşi bazează relaţiile reciproce pe principiile trebuie să respecte cu fermitate principiile îmbinării adevărului
cutat în cadrul Consfătuirii problemele actuale ale situaţiei inter­ naţională a ţărilor capitaliste dezvoltate, vor să pună într-o formă egalităţii depline în drepturi, respectării integrităţii teritoriale, inde­ general al marxism-leninismului cu practica concretă a revoluţiei
naţionale contemporane şi ale luptei pentru pace şi socialism, pre­ nouă jugul colonial pe grumajii popoarelor care s-au eliberat, duc pendenţei de stat şi suveranităţii, neamestecului în treburile interne şi a construcţiei în ţările lor, să aplice în mod creator legile ge­
cum şi problemele relaţiilor dintre ele. în mod sistematic o activitate ostilă, de subminare împotriva ţări­ ale altora. Acestea sînt principii importante, ele nu oglindesc însă nerale ale revoluţiei socialiste şi construcţiei socialiste potrivit cu
lor socialiste. Prin politica lor, anumite cercuri din Statele Unite nici pe departe întreaga esenţă a relaţiilor dintre ţările socialiste. condiţiile concrete ale ţărilor lor, să înveţe una de la cealaltă şi
Schimbul de păreri a arătat unitatea de vederi a partidelor O parte integrantă a relaţiilor dintre ele o constituie ajutorul reci­ să facă schimb de experienţă. Aplicarea creatoare a legilor generale
proc frăţesc. In acest ajutor reciproc se manifestă efectiv principiul ale construcţiei socialiste, confirmate de experienţa vieţii, precum
comuniste şi muncitoreşti reprezentate la Consfătuire, în toate pro­ caută să concentreze în jurul lor toate forţele reacţionare din lumea internaţionalismului socialist. şi diversitatea formelor şî metodelor de construire a socialismului în
diferite ţări reprezintă o contribuţie colectivă la teoria marxism-
blemele examinate şi unanimitatea lor în aprecierea situaţiei inter­ capitalistă. Aceste cercuri devin, astfel centrul reacţiunii mondiale şi Pe baza egalităţii depline în drepturi, a avantajului reciproc şi leninismului.
naţionale contemporane. In cursul discuţiilor purtate, la Consfă­ sînt duşmani de moarte ai maselor populare. Aceste forţe impe­ a' ajutorului reciproc tovărăşesc statele socialiste au stabilit între
tuire au fost abordate de asemenea probleme generale ale miş­ rialiste antipopulare, agresive îşi pregătesc singure pieirea prin po­ ele o largă colaborare economică şi culturală, care joacă un rol Baza teoretică a marxism-leninismului este materialismul dialec­
important în întărirea independenţei economice şi politice a fiecăreia tic. Această concepţie asupra lumii reflectă legea generală de dez­
cării comuniste internaţionale. Elaborînd proiectul de Declaraţie, litica lor, îşi creează singure groparul care le va înmormînta. dintre ţările socialiste, în întărirea întregii comunităţi socialiste în voltare a naturii, societăţii şi gîndirii omeneşti. Această concepţie
participanţii la Consfătuire s-au consultai cu reprezentanţii parti­ Atîta timp cît se menţine imperialismul va rămîne şi terenul ansamblu. Statele socialiste vor lărgi şi vor perfecţiona şi în viitor despre lume are valabilitate pentru trecut, prezent şi viitor. Mate­
delor frăţeşti din ţările capitaliste. Partidele frăţeşti care nu au colaborarea economică şi culturală dintre ele. rialismului dialectic i se opun metafizica şi idealismul. Dacă Ia exa­
pentru războaie agresive. In anii de după război imperialiştii ameri­ minarea problemelor partidul politic marxist nu porneşte de la
Statele socialiste se pronunţă de asemenea pentru lărgirea mul­ dialectică şi jnaterialism, aceasta duce la apariţia unilateralităţii şi
participat la Consfătuire vor aprecia şi vor hotărî singure cum cani, englezi, francezi şi ceilalţi imperialişti şi lacheii lor au dus tilaterală a legăturilor economice şi culturale cu toate celelalte ţări subiectivismului, la închistarea gîndirii, Ia ruperea de practică şi lă
să procedeze în ceea ce priveşte considerentele expuse în prezenta sau duc războaie în Indochina, Indonezia, Coreea, Malaia, Kenya, — dacă acestea îşi exprimă o asemenea dorinţă — pe bază de ega­ pierderea capacităţii de a face o analiză corespunzătoare faptelor şi
Declaraţie. Guatemala, Egipt, Algeria, Oman şi Yemen. In acelaşi timp, forţele litate, avantaj reciproc şi neamestec în treburile interne. fenomenelor, la greşeli revizioniste şi dogmatice şi la greşeli în
politică. Folosirea materialismului dialectic în munca practică, edu­
agresive imperialiste resping cu încăpăţînare reducerea armamente­ Solidaritatea statelor socialiste nu este îndreptată împotriva carea cadrelor şi a maselor largi în spiritul marxism-leninismului
altor state. Mai mult decît atît, ea serveşte intereselor tuturor po­ reprezintă una din sarcinile actuale ale partidelor comuniste şi
I . lor, interzicerea folosirii şi producţiei armei atomice şi cu hidrogen, poarelor iubitoare de pace, ţinînd în frîu tendinţele agresive ale muncitoreşti.
cercurilor imperialiste războinice, sprijinind şi încurajînd forţele
Conţinutul principal al epocii noastre este' trecerea de Ia capi­ un acord cu privire la încetarea imediată a experimentării acestei păcii care se întăresc. Ţările socialiste sînt împotriva împărţirii
talism la socialism, inaugurată de Marea Revoluţie Socialistă din arme, continuă aşa-zis.ul „război rece", desfăşoară cursa înarmări­ lumii în blocuri militare. Dar în împrejurările actuale, cînd pu­
Octombrie din Rusia. In prezent, mai mult de o treime din popu­ lor, construiesc noi şi noi baze militare, duc o politică agresivă de terile occidentale refuză să accepte propunerile ţărilor socialiste cu
laţia lumii întregi — peste 950 de milioane de oameni — a păşit subminare a păcii, creează pericolul unui nou război. In cazul iz­ privire b lichidarea blocurilor militare pe bază de reciprocitate, tre­
pe calea socialismului şi construieşte o viaţă nouă. Dezvoltarea bucnirii unui război mondial — dacă nu va fi realizat pînă atunci buie să existe şi să se consolideze organizaţia Pactului de la Var­
uriaşă a forţelor socialismului a stimulat creşterea impetuoasă a un acord cu privire la interzicerea armei atomice — acest război şovia, care are un caracter defensiv şi serveşte securităţii popoarelor
mişcării naţionale antiimperialiste din perioada de după război. In va deveni inevitabil un război atomic, fără precedent prin caracte­ din Europa şi menţinerii păcii în lumea întreagă.
ultimii 12 ani, în afară de Republica Populară Chineză, Republica rul său destructiv.
Statele socialiste sînt unite într-o comunitate unică prin fap­
In Germania occidentală se reface cu ajutorul S.U.A. milita­ tul că au păşit pe. călea cpmună a socialismului, că orînduirea lor In etapa actuală capătă o marc însemnătate intensificarea luptei
social-economică şî puterea lor de stat au o esenţă de clasă
Democrată Vietnam şi Republica Populară Democrată Coreeană, au comună, prin nevoia de sprijin şi ajutor reciproc, prin comunitatea împotriva curentelor oportuniste în mişcarea muncitorească şi comu­
de interese şi ţeluri în luptă împotriva imperialismului pentru vic­
scuturat jugul colonial alţi peste 700 de milioane de oameni, creîn- rismul german, creîndu-se astfel focarul unui serios pericol de toria socialismului şi comunismului, prin ideologia comună pentru nistă. Consfătuirea subliniază necesitatea de a lichida cu hotărîre
toţi a marxism-leninismului.
du-şi propriile lor state naţionale suverane. Popoarele ţărilor colo-_ război în centrul Europei. Lupta împotriva militarismului şi revan- revizionismul şi dogmatismul în rîndurile partidelor comuniste şi
Coeziunea şi strînsa unitate a ţărilor socialiste constituie che­
niale şi dependente, menţinute încă în robie, intensifică lupta pen­ şismului vest-german, care ameninţă pacea, constituie o sarcihă zăşia sigură a independenţei naţionale şi suveranităţii fiecărei ţări muncitoreşti. Atît în trecut cît şi în prezent revizionismul şi dog­
socialiste. Pentru consolidarea relaţiilor frăţeşti şi a prieteniei între
tru eliberarea lor naţională. Dezvoltarea socialismului şi mişcarea de importantă a forţelor iubitoare de pace ale poporului german şi ale ţările socialismului este nevoie ca partidele comuniste şi muncito­ matismul din mişcarea muncitorească şl comunistă au un caracter
reşti să promoveze o politică internaţionalistă marxist-leninistă, ca
eliberare naţională au accelerat simţitor procesul de "destrămare a . tuturor popoarelor din Europa. In această luptă un rol deosebit de toţi oamenii muncii să fie educaţi în spiritul îmbinării internaţiona­ internaţional. Dogmatismul şi sectârismul îngreunează dezvoltarea
lismului cu patriotismul, se cere o luptă hotărîtă pentru învingerea
imperialismului. Cea mai mare parte a omenirii a ieşit de sub mare are Republica Democrată Germană — primul stat al muncitori­ rămăşiţelor naţionalismului burghez şi ale şovinismului. Toate pro- teoriei marxist-leniniste şi aplicarea ei creatoare la condiţiile con­

dominaţia de odinioară a imperialismului. In statele imperialiste, lor şi ţăranilor în istoria Germaniei, căruia participanţii Ia Con­ blemele relaţiilor dintre ţările socialiste pot fi pe deplin soluţionate crete în continuă schimbare, înlocuiesc studierea concretă a situa­

societatea este sfîşiată de profunde contradicţii de clasă, precum sfătuire îi exprimă solidaritatea şi sprijinul lor deplin. pe calea unor discuţii tovărăşeşti, pe baza respectării riguroase ţiei cu citate şi bucherism, duc la ruperea partidului de mase. Un

şi de contradicţii ascuţite între aceste sta te; cît despre clasa mun­ In acelaşi timp, imperialiştii încearcă să impună popoarelor a principiilor internaţionalismului socialist. partid care s-a închistat în sectarism, care s-a rupt de masele largi

citoare din aceste ţări, ea se opune cu tot mai multă hotărîre po­ iubitoare de pace din Orientul apropiat şi mijlociu faimoasa „doc­ nu poate în nici un caz să ducă la victorie cauza clasei muncitoare.

liticii imperialismului şi a monopolurilor, luptă pentru îmbunătă­ trină Dulleş-Eisenhower", creînd astfel o ameninţare pentru pacea Condamnînd dogmatismul, partidele comuniste consideră că în

ţirea condiţiilor sale de viaţă, pentru drepturi democratice, pentru în această regiune. Ei organizează comploturi şi provocări împo­ actualele condiţii principalul pericol îl constituie revizionismul, cu
pace şi socialism. triva Siriei independente. Provocările împotriva Siriei, Egiptului
şi altor ţări arabe au drept scop să dezbine statele arabe, să le alte cuvinte oportunismul de dreapta, ca manifestare a ideologiei
In epoca noastră, dezvoltarea mondială este determinată de aducă într-o situaţie de izolare, pentru a netezi calea spre lichida­
mersul şi de rezultatele întrecerii dintre cele două sisteme sociale rea libertăţii şi independenţei lor. burgheze, care paralizează energia revoluţionară a clasei muncitoare
opuse. In decurs de 40 de ani, socialismul, ca sistem social, a do­
vedit că este cu mult superior capitalismului. Socialismul a asigurat Blocul agresiv S.E.A.T.O. creează primejdia unui război în şi cere menţinerea sau restabilirea capitalismului. Totuşi, în anumite
dezvoltarea forţelor de producţie într-un ritm nemaicunoscut şi Asia de sud-est.
inaccesibil pentru capitalism, a asigurat creşterea nivelului mate­ etape ale dezvoltării unuia sau altuia dintre partide dogmatismul şi
rial şi cultural de viaţă al oamenilor muncii. Marile succese ale Problema: război sau coexistenţă paşnică — a devenit proble­
Uniunii Sovietice în domeniul economiei, ştiinţei şi tehnicii, rezul­ ma fundamentală a politicii mondiale. Popoarele tuturor ţărilor tre­ sectarismul pot de asemenea să reprezinte pericolul principal. Fie­
buie să dea dovadă de cea mai mare vigilenţă în ceea ce priveşte
care partid comunist stabileşte care dintre pericole reprezintă pen­

tru el în momentul dat pericolul principal. .

Trebuie menţionat că pentru clasa muncitoare cucerirea puterii
este doar începutul revoluţiei şi nu desăvîrşirea ei. După cucerirea

tatele obţinute de celelalte ţări socialiste în construcţia socialistă primejdia de război creată de imperialism. III. puterii, în faţa clasei muncitoare stau sarcini importante pe linia
demonstrează în mod convingător marea forţă vitală a socialismu­ In prezent, forţele păcii au crescut într-atîta încît există posi­ transformării socialiste a economiei naţionale şi a creării bazei

lui. In statele socialiste, masele de oameni ai muncii se bucură bilitatea reală de a preîntîmpina un război, ceea ce a fost- demon­ Victoria socialismului în U.R.S.S., succesele construcţiei socia­ economice şi tehnice a socia Ilsmului. Totodată burghezia răsturnată
de adevărate libertăţi şi drepturi democratice, puterea populară asi­ strat convingător de eşecul planurilor agresive ale imperialiştilor în liste în ţările de democraţie populară trezesc simpatii tot mai pro­ tinde totdeauna spre restaurare; influenta burgheziei, a micii bur­
gură unitatea politică ă maselor populare, înfăptuieşte egalitatea Egipt. Au eşuat de asemenea planurile lor ţintind la folosirea for­ funde în masele largi ale clasei muncitoare şi ale oamenilor muncii ghezii şi a intelectualităţii lor mai este încă mare în societate.
şi prietenia între naţiuni, promovează o politică externă de men­ ţelor contrarevoluţionare pentru răsturnarea orînduirii democrat- din toate ţările. Ideile socialismului pun stăpînire pe conştiinţa De aceea pentru rezolvarea problemei „care pe care" — capitalis­
ţinere a păcii în lumea întreagă şi de sprijinire a luptei de elibe­ populare în Ungaria. a noi şi noi milioane de oameni. In aceste împrejurări burghezia mul sau socialismul — se cere un timp destul de îndelungat.
rare a popoarelor asuprite. Sistemul mondial al socialismului, care imperialistă acordă tot mai multă importanţă prelucrării ideologice Existenţa influenţei burgheze este izvorul intern al revizionismului,
creşte şi se întăreşte, exercită o influenţă tot mai mare asupra Cauza păcii este apărată de forţe puternice ale contempora­ a maselor, denaturează socialismul şi calomniază marxism-leninis- iar atitudinea de capitulare în faţa presiunii exercitată de imperia­
situaţiei internaţionale, în interesul păcii, progresului şi libertăţii neităţii : invincibilul lagăr al statelor socialiste, în frunte cu Uni­ mul, induce în eroare şi seamănă confuzie în mase. De aceea in­ lism este izvorul extern al acestuia.
unea Sovietică; statele iubitoare de pace din Asia şi Africa care tensificarea educării marxist-leniniste a maselor, lupta împotriva
popoarelor. s-au situat pe o poziţie antiimperialistă şi care formează împreună Revizionismul contemporan încearcă să compromită marea în­

In timp ce socialismul se găseşte în plin avînt, imperialismul cu ţările socialiste o vastă zonă a p ă cii; clasa muncitoare inter­ ideologiei burgheze, demascarea minciunilor şi a calomniilor pro­ văţătură a marxism-leninismului, declară că aceasta s-ar fi „înve­

este în declin. Poziţiile imperialismului au slăbit considerabil, ca naţională şi în primul rînd avangarda sa — partidele com uniste; pagandei imperialiste la adresa socialismului şi a mişcării comu­ chit" şi că şi-ar fi pierdut astăzi importanţa pentru dezvoltarea so­

urmare a destrămării sistemului colonial. Ţările care au scuturat mişcarea de eliberare a popoarelor din colonii şi sem icolonii; miş­ niste, propagarea largă într-o formă accesibilă şi convingătoare a cială. Revizioniştii se străduiesc să golească sufletul revoluţionar

jugul colonialismului îşi apără independenţa cucerită şi luptă pentru carea de masă a popoarelor pentru p a ce; o rezistenţă hotărîtă faţă ideilor socialismului, păcii şi prieteniei popoarelor capătă o impor­ al marxismului, să submineze încrederea clasei muncitoare şi a po­

dobîndirea independenţei economice, pentru pace între popoare. de planurile de organizare a unui nou război opun şi popoarele din tanţă de prim rang. porului muncitor în socialism. El se ridică împotriva necesităţii isto­

Existenţă sistemului socialist, ajutorul acordat acestor ţări de către ţările Europei care s-au declarat neutre, popoarele din America La­ Consfătuirea a confirmat unitatea de vederi a partidelor comu­ rice a revoluţiei proletare şi a dictaturii proletariatului pentru
ţările socialismului pe bază de egalitate în drepturi şi colaborarea tină, masele populare din înseşi ţările imperialiste. Unirea acestor niste şi muncitoreşti în problemele fundamentale ale revoluţiei socia­ trecerea de Ia capitalism la socialism, neagă rolul conducător al
dintre ţările socialiste şi aceste ţări în lupta pentru pace, împotriva forţe puternice poate preîntîmpina izbucnirea unui război, iar dacă liste şi construcţiei socialiste. Experienţa U.R.S.S. şi a celorlalte ţări partidului marxist-leninist, neagă principiile internaţionalismului pro­
agresiunii, înlesnesc popoarelor din ţările care au scuturat jugul maniacii imperialişti războinici vor cuteza, neţinînd seama de ni­ socialiste a confirmat pe deplin justeţea tezei teoriei marxist-leni- letar, cer renunţarea la principiile leniniste fundamentale ale con­
colonialismului posibilitatea de a-şi apăra libertatea naţională şi de mic, să dezlănţuie războiul, în acest caz imperialismul se va con­ niste potrivit căreia procesele revoluţiei socialiste şi construcţiei so­
a înainta pe calea progresului social. damna singur la pieire, deoarece popoarele nu vor mai tolera o strucţiei de partid şi în primul rînd renunţarea la centralismul
orînduire care le aduce suferinţe şi jertfe atît de grele. cialiste se bazează pe o serie de legi principale, proprii tuturor ţă­ democratic, cer transformarea partidului comunist dintr-o organiza­
In statele imperialiste s-a ascuţit contradicţia dintre forţele de rilor care păşesc pe calea socialismului. Aceste legi se manifestă ţie revoluţionară de luptă întrun fel de club de discuţii.
Partidele comuniste şi muncitoreşti care participă la prezenta pretutindeni în condiţiile unei mari varietăţi de particularităţi şi
producţie şi relaţiile de producţie ; sub multe raporturi ştiinţa şi Consfătuire declară că principiul leninist al coexistenţei paşnice a tradiţii naţionale formate ca rezultat al dezvoltării istorice şi de care întreaga experienţă a mişcării comuniste internaţionale ne
tehnica contemporană nu sînt folosite în interesul progresului so­ celor două sisteme, care a căpătat o nouă dezvoltare în condiţiile trebuie îh mod obligatoriu ţinut seama. învaţă că chezăşia absolut necesară a rezolvării cu succes a sar­
cial, în interesul întregii omeniri, deoarece capitalismul încătuşează cinilor revoluţiei socialiste, a construirii socialismului şl comunis­

şi frînează dezvoltarea forţelor de producţie ale societăţii. Economia actuale în hotărîrile Congresului al XX-lea al P.C.U.S., constituie Asemenea legi generale sîn t: conducerea maselor de oameni mului sînt apărarea cu hotărîre de către partidele comuniste şi
mondială capitalistă rămîne şubredă şi nestabilă. Conjunctura relativ temelia de neclintit a politicii externe a ţărilor socialiste şi baza ai muncii de către clasa muncitoare, al cărei nucleu este partidul muncitoreşti a unităţii marxist-leniniste a rindurilor lor, rieadmite-
înaltă care se menţine deocamdată într-un şir de ţări ale lumii ca­ de nădejde a păcii şi prieteniei între popoare. Intereselor coexisten­ marxist-leninist, în înfăptuirea într-o formă sau alta a revolu­ rea de fracţiuni şi grupări care să submineze această unitate.
pitaliste, a apărut într-o măsură considerabilă pe baza lipsită de ţei paşnice le corespund de asemenea cele cinci principii formulate ţiei proletare şi instaurarea într-o formă sau alta a dictaturii
trăinicie a cursei înarmărilor şi a altor factori trecători. Econo­ în comun de Republica Populară Chineză şi Republica India, pre­ proletariatului; alianţa clasei muncitoare cu masele principale ale IV.
mia capitalistă nu poate însă să evite noi şi profunde zguduiri şi cum şi hotărîrile adoptate la Conferinţa de la Bandung a ţărilor ţărănimii şi alte pături de oameni ai m uncii; lichidarea proprietăţii
crize. Conjunctura vremelnică menţine iluzii reformiste în rîndu- Asiei şi Africii. Astăzi lupta pentru pace şi coexistenţa paşnică a capitaliste şi instaurarea proprietăţii obşteşti asupra principalelor In faţa partidelor comuniste şi muncitoreşti stau măreţe sar­
rile unei părţi a muncitorilor din ţările capitaliste. In perioada de mijloace de producţie; transformarea socialistă treptată a agricul­ cini istorice. Pentru înfăptuirea acestor sarcini este necesară nu
devenit cerinţa celor mai largi mase din toate ţările lumii.

după război unele pături ale clasei muncitoare din ţările capitaliste Partidele comuniste consideră lupta pentru pace drept sarcina turii ; dezvoltarea planificată a economiei naţionale în vederea con­ numai unirea partidelor comuniste şi muncitoreşti înseşi, ci şi

cu un înalt nivel de dezvoltare au reuşit, în lupta lor împotriva lor primordială. împreună cu toate forţele iubitoare de pace ele struirii socialismului şi comunismului, a ridicării nivelului de trai unirea întregii clase muncitoare, întărirea alianţei dintre clasa mun­

exploatării tot mai intense, pentru îmbunătăţirea condiţiilor de trai, vor face tot ce le stă în putinţă pentru a preîntîmpina războiul. al celor ce muncesc; înfăptuirea revoluţiei socialiste în domeniul citoare şi ţărănime, unirea tuturor celor ce muncesc şi a întregii

să obţină o anumită mărire a salariilor, deşi într-o serie din aceste ideologiei şi culturii şi crearea unei intelectualităţi numeroase, cre­ omeniri progresiste, unirea forţelor iubitoare de libertate şi de pace

ţări, salariul real este la un nivel mai scăzut decît cel dinainte dincioasă clasei muncitoare, poporului muncitor, cauzei socialismu­ din întreaga lume.

de război. Dar în cea mai mare parte a lumii capitaliste, îndeosebi Consfătuirea consideră că în situaţia actuală o însemnătate lui ; lichidarea asupririi naţionale şi stabilirea egalităţii în drepturi In prezent principala sarcină în întreaga lume este lupta pen­
în ţările coloniale şi dependente, milioane de oameni ai muncii se deosebit de mare capătă întărirea unităţii şi a colaborării frăţeşti şi prieteniei frăţeşti între popoare; apărarea cuceririlor socialis­ tru apărarea păcii. Partidele comuniste şi muncitoreşti din toate
află în mizerie. Continuă ruinarea şi pauperizarea masei de bază a statelor socialiste, a partidelor comuniste şi muncitoreşti din toate mului împotriva tentativelor duşmanilor externi şi interni; solida­ ţările se străduiesc să întreprindă acţiuni comune pe scară cit
a ţărănimii ca urmare a pătrunderii largi a monopolurilor în agri­ ţările, coeziunea mişcării internaţionale muncitoreşti, democratice şi ritatea clasei muncitoare din ţara respectivă cu clasa muncitoare mai largă, cu orice forţe iubitoare de pace şi care nu doresc răz­
cultură şi a politicii preţurilor, impusă de ele, a sistemului credi­ de eliberare naţională. din celelalte ţări — internaţionalismul proletar. boiul. Participanţii la Consfătuire declară că vor sprijini eforturile
tului bancar şi al împrumuturilor, precum şi a creşterii impozite­ tuturor statelor, partidelor, organizaţiilor, mişcărilor şi persoanelor
lor, provocată de cursa înarmărilor. Se ascul contradicţiile nu nu­ Baza relaţiilor dintre ţările sistemului mondial socialist şi a Marxism-leninismul cere o aplicare creatoare a principiilor ge­ care acţionează pentru pace, împotriva războiului, pentru coexistenţa
mai între burghezie şi clasa muncitoare, ci şi între burghezia mo­ relaţiilor dintre toate partidele comuniste şi muncitoreşti o consti­ nerale' ale revoluţiei socialiste şi construcţiei socialiste în funcţie paşnică, făurirea securităţii colective în Europa şi Asia, reducerea
nopolistă şi toate păturile poporului, între burghezia mono­ tuie principiile marxism-leninismului şi ale internaţionalismului prole­ de condiţiile istorice concrete din fiecare ţară, el nu admite copie­
polistă din S.U.A., pe de o parte, şi popoarele şi chiar burghezia
tar, principii verificate de viaţă. In prezent interesele vitale ale oa­ rea mecanică a politicii şi tacticii partidelor comuniste din alte

din alte ţări capitaliste, pe de altă parte. Oamenii muncii din ţă­ menilor muncii din toate ţările cer sprijinirea Uniunii Sovietice şi ţări. V. 1. Lenin a avertizat în repetate rînduri asupra necesităţii înarmărilor, interzicerea folosirii şi experimentării armelor nucleare.

rile capitaliste trăiesc astăzi în condiţii care îi fac tot mai mult să a tuturor ţărilor socialiste, care duc o politică de menţinere a păcii de a se aplica just principiile fundamentale ale comunismului po­ Partidele comuniste şi muncitoreşti sînt apărători credincioşi ai
se convingă că singura ieşire din situaţia lor precară este socialis­ în întreaga lume şi constituie bastionul păcii şi al progresului so­ trivit cu specificul naţiunii respective, al statului naţional respectiv. intereselor naţionale şi democratice ale popoarelor din toate ţările.
mul. In felul acesta se creează posibilităţi tot mai favorabile pentru cial. Clasa muncitoare, forţele democratice, oamenii muncii din Ignorarea particularităţilor naţionale de către partidul proletar duce In faţa clasei muncitoare, în faţa popoarelor din multe ţări mai
atragerea lor în lupta activă pentru socialism. toate ţările sînt interesaţi să întărească neîncetat legăturile frăţeşti neapărat Ia ruperea sa de viaţă, de mase, dăunează neapărat cauzei slau încă sarcini istorice de luptă pentru independenţă naţională,
socialismului, şi invers, exagerarea roiului acestor particularităţi
(Continuare în pag. 4-a)