Page 80 - 1957-11

V
Pag. 2
Un „ crater “ceresc
Recent, deasupra oraşului Knoxville o înălţime de 7000 metri au ajuns în
din statul Tennessee (S.U.A.) a fost contact cu un strat subţire de nori
descoperită o „farfurie zburătoare" de altocumulus, care constau din picături'
dimensiuni uriaşe.
Populaţia a fost cuprinsă de pa­
nică'. Avioane de vînătoare au deco­
lat în întîmpinarea „inamicului" ce­
resc;
In scurt timp însă, atît aviatorii,
cît-şi observatorii de pe pămînt s au
convins că „farfuria zburătoare" nu
era altceva decît un imens spaţiu gol
de formă ovală regulată, într-un
strat de nori cumulus.
Meteorologii care s-au interesat de
acest fenomen rar au dat următoa­
rea interpretare acestui „crater ce­
resc" :
Norii cirrus, care se compun din
mici cristale de gheaţă, coborînd de la
, — Maşină ca aceasta, mai zic şi
eu 1 A făcut cîteva milioane de ki­
lometri — şi unde mai pui, fără re­
paraţii capitale!...
Cuvinte
CTKWKrîU'-TJixrara
ORIZONTAL :
1. Portar la Flamura Roşie-
Arad — Maestru al sportului la
Locomotiva Timişoara.
2. Spălare — Cîştigătoarea
medaliei de argint la floretă fete
la ultima olimpiadă.
3. Un meci lipsit de faze spec­
taculoase — Fotbalist în cate­
goria B.
4. Literă grecească — înain­
taş cu... a ere!
5. înaintaş la Metalul Steagul
Roşu-Oraşul Stalin — Bruno...
a jucat în 1954 şi 1955 la Me­
talul Reşiţa.
6 . Pronume posesiv — Ad­
versari puternici — Conjuncţie.
7. Numeral — A-şi completa
lotul cu fotbalişti buni — Re­
priză 1
8 . Cîştigătoarea primelor edi­
ţii a „Cupei campionilor euro­
peni" — Ivit pe teren.
9. Voce — Verbul plugarului!
10. Unităţi de măsură — Fost
internaţional, în prezent antre­
nor — 0—0, 1— 1 şi chiar 9—0.
11. Extremă, a jucat la I.C.O.
şi Minerul Petroşani — Gen de
poezie (pl.).
12. Echipă de fotbal cîştigă-
toare ă campionatului ţării în a-
nii 1946— 1947 şi 1947— 1948 —
Half în naţionala Angliei.
13. Pronume, îl găsiţi la Ni-
OOOO-Ioo-oaoaoo-oo.oo oo oooooooooo-cooooooocooooooooooooooooooooootooooooooooooooooo oooo oooo oooaooeo oo oooocoooooooooooooooo o o o o o o o o o o o o o o o o o o o a
g Stringerea de mînă este cea mai
g bună formă de salut şi desigur a-
( ceasta este cunoscută tuturor.
Fără îndoială o viguroasă strîn­
gere de mînă este în timpurile noa-
8 stre cea mai răspîndită formă de sa- strîngere de mînă, considerată ca o acelaşi timp prin înclinarea capu- pîni să nu-1 baţi de vreo citeva ori 8 a populaţiei progresează în ace­
| lut.
Dar in multe ţări se întîlnesc sa-
g luţări cu forpie proprii care s-au for-
o mat in decursul istoriei,
g Nu se . ştie cine a spus pentru pri-
8 ma oară „iată mina mea", ale cui
8 mîini şi cînd ş-au strîns pentru pri-
8 ma dată.
8 Poate că asupra acestor mîini că­
deau luminile slabe ale unui rug din
8 aşezarea omului din peşteră. Este
8 Unii malaiezi, salutîndu-se. îşi îm ­ 8
posibil că lucru! s-a întîmplat mai
**»
8 tirziu. pe undeva în umbra pirami­
8 delor egiptene. In orice caz Homer
8 afirmă că ătrîngerea de mină ca gest
8 de salut eră cunoscută încă din tim­
8
8 pul" Troici antice.
8 Mai tirziu acest gest de salut da­
că' mi a 'fost uitat, totuşi el şi-a
pierdut însem nătatea! datorită diferi­ exista un ceremonial propriu al în-
telor ritualuri pompoase create în e-
pora sclavagismului şi feudalismu­
lui. Dar timpurile s-au schimbat, în-
genunchic-rea jignitoare a ieşit din
uz. Oamenii simpli au renunţat să-şi
plece frunţile pină la pămînt. Slrîii-
gerea de mînă, intra tot mai des degetele mijlocii.
în uzul oatnenilor de diferite cate­
gorii sociale şi de diferite naţionali­ locuitorii insulei Paştelui cînd se
tăţi,
încă .din timpurile cînd maeştrii
de ceremonii de la curţile regale din
Europa elaborau complicate ritualuri în fine, lasă braţele să cadă libere exprimînd prin aceasta unul faţă de tau unii pe alţii prin urarea „Să te §
de salut, simpla, obişnuita, strîngere în jos. Prin aceasta cei ce se salută celălalt gîndurile şi sentimentele bucuri!”. Iar salutul care era folo- g
de mină putea îi întîlnită acolo dovedesc unul altuia că nu ţin nici sale.
unde nu păşise încă niciodată picior o armă în miini.
de european. De pilda, în Africa
OOOOOOOOOOOOOO OOOOOOOOOOOOOO OOOOOOOO- OC 00 OO00 OO00 CO00 00 OO00 00 CO 00 CC CC 00 00 00 oo 0 00 00 00 00 00 00 00 00 00 OC 00 00 00 00 00 0 0 0 0 0 0 0 0 -0 0 OOOO 00 0 0 OOOO00 <Jl
DRUMUL SOCIALISMULUI Wr. 915
©SEnSZmîrHs
de apă. In urma acestei „ciocniri"
a căzut o ploaie care, probabil, nici W m m M M M JM w k « H h 8 H I nw M
nu a ajuns pe pămînt, evaporîndu-se
în aer. >şşp paM M ism x & s / m r n sj w ^m m m X v'.v
Partea norilor transformată în Cum o lest descoperită cometa
ploaie a format acest spaţiu gol, prin
care a devenit vizibil cerul întunecat. Arend- tolăni
Este de asemenea posibil că „cra­
terul ceresc" s-a format sub acţiunea
curenţilor turbionari din atmosferă.
In cursul Anului Geofizic Interna­
ţional fenomene asemănătoare „crate­
rului ceresc", precum şi alte procese Şi în prezent se mai poate vedea fotografiat o cometă necunoscută ) ..Uneori se întîmplă ca un înecat )
din atmosferă, au început să fie stu­ cometa Arend-Rolland, care la 22 a-
diate amănunţit de oameni de ştiinţă prilie a. c. se afla la o distanţă de pînă atunci care se apropia de pă- )
din diferite ţări; „numai" 85 milioane km de pămînt,. j să-şi revină după 10— 12 ore de res- )
cea mai mică distanţă de’ pînă acum. mînt.
Omor sovietic Cu coada sa lungă de cca 1 milion La developarea fotografiilor G. Rol- -jj piraţle artificială. Pentru aceasta, j
km ea părea mai luminoasă decît este nevoie de mulţi oameni, gini- )
renumita cometă Halley, apărută în land, unul din vechii săi colabora- ]
1910 cu o coadă lungă de cca 30 mi­ nastica respiratorie fiind extrem de )
lioane km. tori, a descoperit la marginea unei )
fotografii' o nouă- „stea cu coadă". ] obositoare. Medicul sovietic G. D. 1
Lumina ei puternică, fenomen rar Novinski <i construit un aparat pen- Ij
şi neobişnuit, a permis să fie desco­ Cazul a fost comunicat telegrafic )
perită cu 150 de zile înainte de tre­ în lumea întreagă şi în curînd nu- .j tru mecanizarea respiraţiei artificiu- -j
cerea ei prin periheliu — cel mai a- meroşi astronomi au început să ob- -j le. Cu ajutorul acestui aparat au ¦)
serve noua cometă. Aceasta a primit j fost salvate pînă acum mai multe j
propiat punct în drumul spre soare. numele de Arend-Rolland, după nu- ] persoane. 1
In seara de 8 noiembrie 1956 ea a
fost fotografiată pentru prima oară. mele celor doi descoperitori ai ei, şi J ...Pe litoralul de răsărit al Chinei, j]
Ca şi în multe alte cazuri, şi aici a
totodată ea a fost înscrisă sub nu- 1 pe malurile provinciei Ţziansu, pes- .j j
contribuit concursul fericit de împre­
mele de „1956-H", fiind a 8-a co- ^ carii chinezi au prins o broască ţes-
jurări deoarece nu se pot face calcu­ toasă uriaşă, cîntărind 500 kg. Acea- -j
meta. . o.bs. e.rvata .i.n 19, 56. Potrivit„ con , iJ stă broască ¦are 2„ m l,ungi.me-, 0n,5- m_ aJ
le preliminare în ce priveşte ivirea de venţiei internaţionale, ea a capatat ) 1
înălţime şi 1 m lăţime. )
noi comete. cea de-a 8-a literă din alfabetul la- )
...Cu tot progresul rapid al medi- J
Dr. S. Arend lucrează de 30 de ani tin (H ). 1 cinei, în ultimul deceniu se întîlncsc j
la observatorul din Ulk, periferia ’ Curînd după aceasta s-a calculat ] încă destul de multe cazuri mortale -1
că noua cometă se deplasează cu o 1 datorate şerpilor veninoşi. In lumea jj
Bruxelles-ului, avînd o bogată expe­ viteză ameţitoare, circa 75 km pe se- ^ întreagă mor anual 30.000—40.000 , — — ii ,**
Boxer germ an
cundă. La 8 aprilie 1957 ea a traver- de persoane muşcate de şerpi veni-
sat periheliul — aflîndu-se la 47 mi- u^ noşi. (In Asia 25.000-30.000; în A- ]
lioane km de soare.
merica de sud 3000—4000; in Africa ]
Cometa „1956-H" va fi vizibilă pro- ) 500 - I 0 0 0 ; în Europa 50). S-a sta- J
babil pînă la sfîrşitul anului pentru j tjjnt ţn mod ştiinţific că din cele ^
rienţă în domeniul noilor mijloace de observatoarele înzestrate cu aparatele ^J 2000—2500 specii de şerpi cunoscute i
— In trecut această cupă aparţi­ fotografiere a corpurilor cereşti. şi utilajul necesar, dar ea se îndepăr- J în !ume 30o - 4 0 0 sînt veninoşi. •]
nea ţarului. La începutid lunii noiembrie Arend
tează de pămînt cu aceeaşi viteză cu J ...Guvernul Greciei va prezenta )
— Dar el din ce echipă făcea parte? se ocupa de fotografierea corpurilor
De ia „Locomotiva" sau „Spartak" ? cereşti prevăzute în planul său. Fără care s-a apropiat de el. Deocamdată -j parlamentului un proiect de lege pri- J
să ştie, în seara de 8 noiembrie el a
(Desene din „Ogoniok") nu sepoate afirmacu precizie cînd ) vind adoptarea sistemului zecimal. 1
se vaapropia dinnou de pămînt dar ) Conform acestei legi, pe viitor ur- j
se crede că aceasta se va întîmplă 1 ntează să se folosească în Grecia ca -j
peste cîteva mii sau poate chiar mi ¦j unitate de măsură kg. şi metrul. Pî- ¦]
încru F O T B A L lioane de ani. j nă în prezent se foloseşte oca (1,25 )
S t e j a r i c!@ 5 0 0 1 kg) şi pihi (68 cm ). 1
jj ...Locuitorii băştinaşi din Africa !
¦j au un respect deosebit faţă de ele- -j
cuşor — Jucător celebru în na­ maghiar. ani -ţ fant şi leu. Ei se tem. foarte mult de -j
ţionala Uruguay-ului. 9. Fluviu cu nume de fotba­ a şarpele boa. In multe locuri, croco- j
14. Extremă la Ştiinţa Cluj list — Suru sau V. Anghel — In pădurea Gyulavâr, din judeţul d„ u, este idolatrizat. Oricît de cu- )
— Merge cu gălbenuş. înaintaş la Cîmpina. Bekes, în sudul Ungariei, s-au desco- 1 fios w r aproape în întreaga ) Incepînd din anul 1915, datorită largilor măsuri de sprijin din partea
guvernului, creşterea de clini de rasă a luat un mare avînt în R.D. Ger­
VERTICAL: 10. Miaestru de şah din R.P.R. perit trei stejari pedunculaţi uriaşi, -j A{ric>j iepureIe se bllcură de cea mai 1 mare cinste. El este eroul unui mare
mană, astfel îneît a fost posibil să se reumple golurile pricinuite de răz­
1. Sprijină activitatea fotba­ —Celebră echipă engleză cu Stejarii, bătrîni de aproape 500 de j boi. Fotografiile noastre înfăţişează două specii de cîini de rasa renu­
listică prin asociaţiile sindicale care C.C.A. a terminat anul tre­ mite şi apreciate în R.D. Germană.
cut la egalitate. ani, sînt vestigii ale pădurilor virgi- ) „„măr' de poveştk cîntece şi zicători 1^
— Portar la Dinamo Bacău — de odinioară. Umbra frunzelor a- J populare. Iepurele este singurul ani- -i Undele de radio influenţează
Jucător lovit, 11. Abrevinţie... prescurtată!
— Suportul viţei de vie — Sîr- coperă mai mult de 1/2 hectar. In ju- > ma.l num..i.t .î.n. Africa „fratele- -o--m--u- - 1-j
2. înaintaş blond la Locomoti­ bu de la Energia Hunedoara,
avocalic. rul stejarilor s-a amenajat o rezer- lui". Tj
va Bucureşti — Fost 'aruncător
vaţie.
de greutate. 12. Jucător de tenis de masă creşterea vegetaţiei
3. Portarul Energiei Ploeşti — Luptător. C U R IO Z IT Ă Ţ I
— Cureluşă. 13. TI — Antrenor timişo­ Cîte autovehicule voltarea aviaţiei, creşte neînce­ Cercetările au dovedit ,că un­ ceste radiaţii influenţează şi a-
4. Din ea se confecţionează rean, fost jucător la Locomoti­ circulă azi în toată tat lungimea pistelor de decola­ dele de radio accelerează creş­ supra creşterii plantelor. Expe­
va — Şi-l iau la purtare fotba­ re. In 1928, pistele de decolare terea plantelor. Aceste cercetări rienţele .cu puieţii plantelor care.
plase — Trebuincioasă — Notă liştii înfumuraţi. lumea ? aveau o lungime medie de 300- au fost determinate de consta­ au fost expuse acţiunii unui ge­
600 metri. După anul 1950, pis­ tarea că inelele din miezul co­ nerator de unde de radio au do­
muzicală.' ‘ NOLI HELLMAN Conform unei statistici publi­ tele de decolare au iajuns la o pacilor sînt de cîteva ori mai vedit că La o intensitate cons­
cate recent la Frankfurt, în toa­ lungime medie de 1.500 — groase în timpul cînd petele so­ tantă a undelor de radio (acea­
5. Fotbalist te ţările lumii circulă astăzi 2.500 metri. In zilele noastre se lare sînt mai iaccentuate. sta este chiar intensitatea cu ca­
102.827.000 autovehicule. La a- construiesc piste de decolare re soarele încălzeşte pămîntul
timişorean pe 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 cestea se mai adaugă 15.000.000 de o lungime de patru kilome­ Se ştie că soarele trimite pe în timpul cînd petele solare sînt
malul Mării — motociclete, precum şi multe mi­ tri necesare decolării şi ateriză­ pămînt unde de radio de 0,5-15 cele mai intense. (Plantele în­
Elogiau. 1 Hi m mi i ii m lioane de tractoare. Din calcule­ rii ultimelor tipuri de avioane m lungime (unde ultrascurte şi cep să se dezvolte mai repede.
2 le făcute reiese că în Europa cu reacţie de proporţii mari. scurte). In timpul cînd petele Dacă intensitatea undelor trece
6 . începe Za- 3 ia \m m circulă aproape .2 0 0 0 0 . 0 0 0 de de o anumită limită, creşterea
haria — înain­ maşini şi circa .1 2 0 0 0 . 0 0 0 moto­ Populaţia globului solare sînt mai puternice şi ra­
taş la Spartak 4m m ciclete. diaţia devine mai intensă. Ast­ plantelor este inhibată).
Moscova şi în m Organizaţia Naţiunilor U- fel s-a ajuns la concluzia că a-
selecţionata U- 5 mm mM mm Despre pistele nite a publicat un anuar de
de decolare Statistică cuprinzînd 700 de pa­
niunii Sovietice. 6 m H gini. Din datele demografice ale
7. A reduce 7 , Cercurile aeronautice de spe­
cialitate sînt preocupate tot mai acestui anuar reiese că popu­
handicapul — 8 mult de faptul că odată cu dez- Fumaful este confraindicaf în preajma
Diftong — Com­ laţia pămîntului creşte în fie­
petiţie de masă, 9m m m o p e ra ţiilo r
care a prilejuit m m care minut cu 83 suflete (170
afirmarea mul­ 10 B m Colegiul internaţional al chirurgilor ivesc deseori complicaţii în timpul o-
tor talente. 11 iSIiiii m m ii naşteri şi 87 decese) în fiecare a atras atenţia lumii medicale că fu­ peraţiilor, precum şi după intervenţii.
12 i mătorii sînt expuşi unul pericol mai Colegiul sfătuieşte să se întrerupă fu­
8 . Prepoziţia 13 rnare în cazul intervenţiilor chirurgi­ matul cu şapte zile înaintea oricărei
14 cale decît pacienţii nefumători. operaţii.
înaintaşului —
Vezi 9 orizontal La bolnăvii care fumează mult, se
— Mărşăluitor
oră cu 5.000, zilnic cu 120.000,
iar anual cu 43 milioane de oa­
Cenfiiiiă. Primii călători care au pă- pitanului Gook a fost provocată de strîng miinile pe piept iar apoi tac g meni. In 1956 populaţia globu­ < x> ooo< xx> oooooooooooooooooc,oooooooo© o< x> ooooooovx, ^
truns în adîncul continentului afri- obiceiul, larg răspîndit printre neo- o uşoară plecăciune şi bat de cîteva „ lui era de 2.777 milioane oa­
can şi au cunoscut traiul triburilor zelandezi, de a-şi freca nasurile a- ori din palme. § meni. Dacă creşterea naturală
g
sălbatice au găsit Ia acestea drept tunci cînd se întîlnesc unul cu altul., Desigur, adeseori cînd întîlneşti g
semn de salut cea mai obişnuită Şi acest salut este întovărăşit în pe unul din prieteni nu te poţi stă-
lege obligatorie de politeţe şi lui, ridicarea şi clătinarea lui în- pe umăr. Acest gest se socoteşte ca 8 laşi ritm, pînă la sfîrşitul seco­
ospitalitate. tr-o parte şi într-alta. In Noua Zee-
o dovadă de prietenie. Bătăile pe 8 lului populaţia globului se va
Dacă saluturile s-ar putea colec­ landă căpitanul Cook a fost uimit
ţiona aşa cum se colecţionează flu­ şi de faptul că neozelandezii, salu- umăr, ca element obligatoriu de sa- 8 dubla.
turii sau alte insecte, căpitanul tindu-se, în ioc de a-şi pleca capul lut se întîlnesc la multe popoare. ^ Mai mult de jumătate- din to­
Cook, care primul dintre europeni în jos îl ridică in sus.
a vizitat numeroase insule din Ocea- Astfel, ainoşii cînd se întîlnesc îşi o
Pe timpuri înclinarea capului, era
împreunează miinile, le ridică spre g talul populaţiei trăieşte în Asia.
Primul loc în ordinea numărului
frunte, le întorc cu palmele în sus g
şi se bat cu ele. Bărbaţii pe barba, 8 populaţiei îl deţine China cii
iar femeile pe buza de sus. După 8 630.000. 000 locuitori, urmată de
Dicţionarul aceea îşi strîng unul altuia mii­ 8o India cu 392.000.000, U.R.S.S.
nile. 8
saluturilor
preunează degetele şi se bat unii 8 - 205.000.000, S. U. A. ~r
pe alţii mai întîi pe o faţă a mîinii 8
şi apoi pe cealaltă faţă a mîinii. 8
Apoi ei aplică miinile pe buze sau 8 171.000.000, Japonia—91.000.000
pe frunte. 8
indonezia şi Pakistan cu cîte
84.000. 000 locuitori.
nia, ar fi adus de acolo un întreg forma cea mai răspîndită de salut. La triburile care trăiesc pe ma­ 8
muzeu de saluturi. Pe fiecare insulă In prezent, în Europa, de regulă,
lurile lacului Tanganica se obişnu­ 8
printr-o înclinare uşoară a capului, ieşte un salut care începe prin a- 8 Imaginile alăturate reprezintă două
tîlnirii. se salută numai oamenii puţin cu­ ceea că acei ce se întîlnesc se bat 8 aspecte din R.F. Germană. In timp
noscuţi între ei. Dar în Orient, mai unul pe altul ‘ pe pîntece, apoi bat ce opinia publică din această ţară
In unele insule stringerea de mînă ales în China, o mică înclinare din palme şi îşi strîng mîinile. g se pronunţă cu tot mai multă hotă-
obişnuită se transformă într-un mic g rîre împotriva războiului, cercurile
exerciţiu de forţă în care cei ce se din cap este o exprimare general Salutul cuprinde în sine în mod g
întîlnesc se trag unul pe altul spre acceptată de salut. In unele ţări în­ obligator şi cîteva cuvinte. Şi, de 8
sine cu mina, ţinîndu-se prinşi cu clinarea capului este însoţită de ges­ regulă, aceste cuvinte sînt foarte 8
turi care exprimă un respect reci­ expresive. Cuvintele de salut expri- 8 guvernante fac totul pentru a înarma
Iată ce mişcări trebuie să facă proc. In India aplecarea capului este mă cit se poate de bine bunele urări 8 Bundeswehrul cu arma atomică. Ar­
însoţită de aşezarea mîinilor pe ale popoarelor. 8 mele atomice americane stocate pe te­
sa lu tă : stau drept, strîng miinile piept cu palmele în sus. Arabii în- 8 ritoriul R.F.G. (stînga) pot trece ori-
pumn, le întind înainte, le ridică clinîndu-se, aplică mina dreaptă pe In Cehoslovacia o formă de salut 8 cînd în dotarea armatei vest-gennare.
deasupra capului, desfac pumnii şi, frunte, iar pe cea stingă pe inimă, este expresia „Cest p racc!“ („Cins­ 8 Iar acei care se opun acestei poe­
te m uncii!“). Grecii antici se salu­
tici războinice sint loviţi brutal de
către poliţia lui Adenauer (sus).
, sit în Siria antică se exprima cu 8
Membrii tribului Vadjiaji (Africa vorba „şelom”, ceea ce înseamnă 8
Dar cea mai mare mirare a că- Centrală), salutîndu-se între ei îşi „pace !