Page 81 - 1957-11

Nr. 915
Mai aproape de oameni
mai aproape de realitate
Realizările şi lipsurile ivite în ac­
tivitatea de un an de zile în Comi­
tetul orăşenesc de partid Sebeş, au
fost analizate de către conferinţa
orăşenească de partid, care s-a întru­
nit duminică, 17 noiembrie ac., în
sala de festivităţi a Sfatului popu prinderea economică „Sebeşul” şi 2.494 hectare pentru cooperativizat.
Iar orăşenesc.
Cu acest prilej, tov. Karol Kostyai,
secretar al Comitetului orăşenesc
P.M.R., a prezentat o dare de sea­
mă asupra activităţii comitetului. Pe
marginea acesteia, un număr însem ­
nat de participanţi la conferinţă au
purtat discuţii de înaltă principia
litate, subliniind realizările şi criti
cînd cu asprime lipsurile care au stă
vilit obţinerea unor realizări şi mai
bune în ce priveşte aplicarea în via
ţă a liniei politice a partidului nos
tru. Darea de seamă şi discuţiile pur
tate în jurul ei, au reliefat melo
dele folosite pentru realizarea obiec
tivelor prevăzute în hotărîrea con
ferinţei de partid din anul trecut
făcîndu-se de asemenea propuneri
preţioase pentru activitatea de viitor.
La baza succeselor —
munca politică
In raza de activitate a Comite­
tului orăşenesc, au fost obţinute în
ultima vreme, succese destul de evi­
dente. Printr-o bună orientare în ceea
ce priveşte repartizarea sarcinilor,
s-a ajuns la întărirea simţului de
răspundere a membrilor de partid,
faţă de rezolvarea îndatoririlor lor.
Birourile organizaţiilor de partid au
fost îndrumate concret pentru întoc­
mirea planurilor de muncă lunare
şi respectarea îndeplinirii sarcinilor
prevăzute în aceste planuri. In urma
acestui fapt, multe organizaţii de
bază, ca ceie de la U.R.C.C., fabrica
„Simion Bărnuţiu”, gospodăria agri­
colă colectivă, sfatul popular raio­
nal, şi-au- îmbunătăţit metodele de
muncă. Birourile acestor organizaţii,
s-au orientat cu mai multă seriozi­
tate asupra problemelor şi sarcinilor
actuale: munca de transformare so­
cialistă a agriculturii, activitatea co­ învăţămîntului politic, arată că unii
mitetului sindical, preocuparea aces­
tuia pentru educarea membrilor de
sindicat, activitatea organizaţiilor de
partid în privinţa creşterii şi educă­
rii tinerilor în sensul ca aceştia să
devină buni muncitori şi să fie pre­
gătiţi pentru a deveni candidaţi şi
membri de partid.
Ca rezultat al muncii politice bine
orientată de către comitetul orăşenesc
de partid, la fabrica de hîrtie „1
Mai“ Petreşti, organizaţia de bază
a primit 68 de candidaţi de partid
şi a confirmat 49 membri de partid
Şi la fabrica „Sebeşul” organizaţia
de bază a primit 22 de candidaţi de
partid şi a confirmat 6 membri de
partid.
In ce priveşte problemele econo­
mice, de producţie, o muncă ' susţi­
nută au desfăşurat organizaţiile de
bază de la fabrica „Sebeşul” , „Si­
mion Bărnuţiu”. IJ.I.L. Aci a- fost
consultat activul fără de partid asu­
pra problemelor de producţie, reu-
şindu-se să se mobilizeze muncitorii
la îndeplinirea planului de producţie.
La U.I.L. planul a fost îndeplinit şi
depăşit în proporţie de 101 la sută,
productivitatea muncii crescînd cu 4
la sută. Cu sprijinul organizaţiei de
partid Ia fabrica „Sebeşul" planul a
fost depăşit cu 9 la sută, realizîn-
du-se 56.000 perechi ciorapi peste
plan, preţul acestora fiind redus cu
f-,55 la sută, realizîndu-se astfel e-
conomii în valoare de 345.000 lei.
Munca politică în cadrul organiza­
ţiilor de bază, a fost orientată ca
aceasta să se preocupe de extinderea
metodelor avansate, pentru reduce­
rea timpului de lucru şi obţinerea
unui randament sporit în producţie,
pentru îmbunătăţirea salariului mun­
citorilor. In urma acestui fapt, mulţi
muncitori membri şi nemembri de
partid c a : Gustav Folbert, Elena
Dorobanţ, Maria Postolache, Nicolae
Borca, Gheorghe .Basarab şi alţii,
au obţinut lunar depăşiri de normă
cuprinse între 25- 30 la sută, ;reali-
zînd în acelaşi timp şi salarii mari.
întărirea rîndurilor
partidului şi grija
faţă de om
Conferinţa orăşenească de partid
a apreciat că munca comitetului o-
răşenesc, deşi a fost orientală în
spre primirea de noi membri şi can­
Creşte numărul celor înscrişi
în U. C. F. S.
In raionul Haţeg ca şi în cele­
lalte raioane ale regiunii noas­
tre, se desfăşoară cu intensita­
te acţiunea de înscriere a noi
membrii în U.C.F.S. Pînă în
prezent, numărul membrilor
U.C F.S. depăşeşte cifra de 900.
Cele mai multe înscrieri s-au
făcut în comuna Baru Mare (200
de persoane), Pui (100), Şcoala
medie Haţeg (100), Livadia
VIAŢA DE PARTID
didaţi de partid, totuşi obiectivul
n-a fost realizat în raport de cerin­
ţele şi posibilităţile existente. Munca
de primire de noi candidaţi a fost
neglijată la unele unităţi ca „1 Mâi“
Petreşti, „Simion Bărnuţiu” , între­
altele. Procentul extrem de mic de
candidaţi primiţi înainte de alege­
rile în organizaţiile de bază arată
că preocuparea manifestată, atît de
comitetul orăşenesc cît şi de organi­
zaţiile de bază a fost slabă. Mem­
brii comitetului orăşenesc au lucrat
sectar în problema aceasta. La coo­
perativa „Unirea” şl. întreprinderea
economică, de exemplu, de care răs­
pundea tov. Nicolae Zachiu, deşi e-
xistă un număr mare de muncitori,
n-a fost primit nici un candidat în-
tr-un an de zile. In şedinţele de
birou şi de comitet nu s-a pus un
accent deosebit pe problema întă­
ririi rîndurilor partidului, după cum
nu a fost studiajă şi analizată acti­
vitatea politică în rîndurile tineretu­
lui. La cooperativa meşteşugărească
„Unirea”, deşi există un număr apre-
ci abil de tineri, Comitetul orăşenesc
de partid nu s-a sezisat de faptul că
n-a fost nici măcar constituită or­
ganizaţia U.T.M. Lucruri asemănătoa­
re s-au petrecut şi în ce priveşte
activitatea organizaţiilor din cartie­
rele oraşului. In cartierul 3, în in­
terval de 4 luni nu s-a ţinut nici
o adunare de organizaţie de bază.
Pe m arginea conferinţei
orăşeneşti de partid
SEBEŞ
O preocupare nesatisfăcătoare s-a
manifestat şi în problema creşterii
şi educării candidaţilor de partid,
faţă de ridicarea nivelului politic-
ideologic al acestora, In situaţia a-
ceasta unii candidaţi s-au prezentat
slab pregătiţi la confirmare.
Asemenea lucruri, cît şi preocupa-^
rea nesatisfăcătoare faţă de formele
membri ai comitetului — Ana Dicu,
Walter Wilhelm, Ştefan Pienaru, E-
merich Molnar, — n-au fost pătrunşi
de importanţa muncii cu oamenii, de
importanţa muncii politice pe care
erau chemaţi să o desfăşoare. De
altfel- această lipsă de preocupare
faţă de oamenii muncii şi nevoile
acestora, s-a manifestat şi în pro­
blema aprovizionării oraşului cu bu­
nurile solicitate. Comitetul orăşenesc
nu a analizat • activitatea U.R.C.C.
şi a cooperativei „Sebeşana” asupra
realizării sarcinilor şi a grijii pe
care trebuie să o manifeste pentru
satisfacerea cerinţelor oamenilor
muncii. Faptul că în unele întreprin­
deri „a mers producţia”, a prilejuit
doar simple vizite în întreprinderile
respective şi în consecinţă îndrumări
date la repezeală, fără ca cineva
să fie preocupat de modul în care lu­
crează oamenii, de felul în care a-
ceştia îşi îndeplinesc sarcinile. A-
ceastă situaţie s-a răsfrînt şi în acti­
vitatea culturală^ căreia nu î s a
acordat grija necesară, potrivit im­
portanţei pe care o reprezintă. In a-
tenţia organizaţiilor de partid şi a
comitetelor sindicale din întreprin­
deri şi instituţii, a stat prea puţin
organizarea şi desfăşurarea activităţii
culturale de masă. Din această lipsă
provin atitudini care nu fac cinste
unor tineri şi chiar vîrstnici diii ora­
şul Sebeş
Este necesară o muncă
mai susţinută
In cadrul conferinţei orăşeneşti a
fost analizată şt problema transfor­
mării socialiste a agriculturii. S a
constatat cu acest priief că au fost
obţinute unele rezultate pozitive, dar
că mai sînt încă multe de făcut In
raza oraşului există o gospodărie a-
gricoiă colectivă, o întovărăşire agri­
colă şi în prezent se munceşte pen­
tru crearea unei noi întovărăşiri. De
asemenea. în multe familii se stu
diază statutul cooperativei de pro­
ducţie cu rentă. Acestea sînt reali­
zări cu care comitetul orăşenesc se
poate mîndri. E foarte adevărat însă
(50) şi Tecuri (50). In această
acţiune, s-au remarcat în spe­
cial tovarăşii Ioan Solcoi şi Cor­
nel Părău din raza comunei Ba­
ru Mare.
In unele localităţi -ale raionu­
lui ca Livadia şi Tecuri, s-a tre­
cut chiar şi la alegerea consi­
liilo r colectivelor sportive.
N. SBUCHEA
corespondent
v m m J L SOCIALISMULVT -S 2 3 sessfâs Pag. 3 V
S ăptăm îna jCalitatea vinurilor noastre se
bucură de aprecieri unanime, -
econom iei atit in ţară, cit •şi peste hotare.
Vineri după-amiază, în sala cine­ Pentru a avea vinuri de calita­
matografului „Filimoii Sîrbu” din
oraşul Deva, a avut loc o şedinţă te superioară este nevoie de pri- J
festivă, consacrată deschiderii „Săp-
tămînii economiei”. Cu acest prilej, cepere şi de cunoaşterea temei- ţ
tov. Ioan Puican, preşedintele comi­
tetului de organizarea săptămîmi nică a regulilor de prelucrare \
economiei în regiunea Hunedoara, a
vorbit despre importanţa depunerilor a vinurilor. j
de economii la C.E.C.
După conferinţă a urmat prezen­ Iată-l în clişeul nostru pe teh- *
tarea filmului „Moulin Rouge”.
nicianul Dumitru Ghişoiu de la i
căci cu toate acestea, s-a făcut prea „Vinalcool“ Alba — Secţia Mier- [
puţin faţă de posibilităţi. Oraşul
Sebeş dispune de o suprafaţă de curea, determinind cantitatea ţ
2.878 hectare care poate fi cooperati-
vizată. Din aceasta a fost realizată de zahăr a vinului, din recolta l
în 1957, 387 hectare, rămînînd încă
anului 1957. t
Se ridică firesc o întrebare: este în călţăm in te ••*» 4• s)• »»•-Gr**
oare suficientă strădania pe care co­ -0<K > ^< > < ^ > 0< > < > 0000< X X > < X X X X X > < > 0< X X X X > < X > 0000< X X > < X X ;'0000000000005000000500^ 0007000500
mitetul orăşenesc şi membrii de par­ p e ste plan
tid în general au depus-o pentru rea­ Stafia pile! pentru fabricarea sulfatului ds mangan
lizarea acestui obiectiv important ? Muncitorii de la fabrica „Ar- a litra! în funcţiune
Conferinţa orăşenească a constatat deleana“ din Alba-Iulia şi-au
că nu este suficient ce s-a realizat propus să întîmpine cea de a
pînă acum. Comitetul orăşenesc de 10-ia aniversare a Republicii
partid nu a reuşit să antreneze în a- Populare Romîne cu noi reali­ De curînd, posturile noastre de radio şi ziarele au anunţat că la Fa­ tivat instalaţiile staţiei pilot. Gtt pri­
ceastă muncă pe toţi factorii prin­ zări. Pînă ia 18 noiembrie pla­ brica chimică din Orăştie, a intrat în funcţiune o staţie pilot pentru fabri­ veşte rezultatele strădaniei noastre,
cipali şi mai mult, nu au fost antre­ nul valoric pe întreaga fabrică carea sulfatului de mangan. Ca să aflăm amănunte, am avut o convor­ ele ne satisfac. Experienţele făcute
naţi chiar membrii săi. Tov. Sava a fost îndeplinit în proporţie de bire cu tovarăşul inginer Vasile Chiş can, şeful secţiei I-a chimice, a fa­ pînă acum cu cele cîteva şarje de
Melencovici, membru al Comitetului 103,80 la sută. bricii. El ne-a relatat lucruri interesante în legătură cu construcţia aces­ sulfat de mangan, au dat rezultate
orăşenesc, manifestă destulă indife­ tei staţii, şarjele ei experimentale şi proiectele de trecere la producţia in­ bune. Produsul a fost experimentat la
renţă faţă de problema transformă­ In contul de economii al fa­ dustrială. oxidarea parafinei şi rezultatele sînt
rii socialiste a agriculturii. In si­ bricii, numai pe luna octombrie
>a fost înscrisă suma de 9.986
tuaţie similară se găsesc şi alţi lei. Printre cei care au obţinut ÎN TREB ARE: Cit a durat R Ă SPU N S: Construcţia staţiei pilot dintre cele mai bune.
membri de partid ca Ioan Cîrcoană cele mai mari economii, pot fi construcţia staţiei pilot şi după a început în primăvara anului acesta. Sulfatul de mangan înlocuieşte în
de la Banca de ’3tat Avram Crăciun citaţi Ion Stanciu, Ana Moldo- A fost greu, îndeosebi pentru faptul
de la Şcoala medie, Erich Miiller de van, Paraschiva Schiau şi alţii. ce proiecte a fost executată ? că n-am avut la dispoziţie proiecte prezent hipermanganatul de potasiu
la „! Mai“ Petreşti şi alţii. care să ne uşureze munca. Proiectele la oxidarea parafinelor. Trebuie să
Despre un contabil şef au fost întocmite la noi în fabrică, mai amintesc, că această staţie pilot
Problema transformării socialiste cam nu-s alţii... bineînţeles, după o prealabilă studiere este unică în ţara noastră, iar sulfa­
a agriculturii a fost privită de către a unui vast material documentar, în tul de mangan se fabrică pentru pri­
comitetul orăşenesc ca o problemă Lucrează Ia gospodăria agricolă de vrea. I s-a atras atenţia că trece­ special de provenienţă sovietică. La ma oară.
minoră căreia nu i-a fost acordată stat din Apoldu de Sus şi se nu­ rea în plus pe tabelul de premiere întocmirea acestor proiecte, am par­
atenţia cuvenită şi de aceea, rezul­ meşte Florea Ştefan. Bun băiat Şte- a unor persoane, este ilegală. Pe o ticipat un colectiv format din mai ÎN TR E B A R E : Sulfatul de
tatele sînt nesatisfăcătoare. Ritmul fănica ăsta. Este pornit să facă tutu­ ureche i-a intrat pe alta i-a ieşit. Şte­ mulţi ingineri şi chîmişti. printre care mangan se întrebuinţează nu­
în care s-a muncit pînă acum arată ror servicii, chiar dacă pe ici pe colo fănică a lucrat tot cum a vrut el. chimistul Acaţiu Szoke, inginerul mai la oxidarea parafinelor?
că membrii comitetului orăşenesc au „prin părţile esenţiale” mai interpre­ Ce adică, „al lui” să fie lăsaţi pe Francisc Mateaş şi eu.
fost departe de realitate. Ei nu au tează legea cum vrea el. Ce-i pasă dinafară? Şi, pentru ca să nu fie RĂSPUNS: Nu, el se întrebuinţează
folosit exemple concrete oferite de lui Ştefănică! Să-i pice lui, să pice „lăsaţi”, i-a „aranjat” el aşa ca să După terminarea construcţiei, un şi ca îngrăşămînt agricol. Noi am
unităţi socialiste avansate, ca de şi la alţii dacă se poate. Şi asta nu le pară rău. timp îndelungat ne-a luat experimen­ trimis pentru experimentare, unui in­
pildă „Drumul lui Benin” Sebeş, a că­ mai ales cînd e vorba de cîţiva... tarea. stitut de cercetări agricole, o canti­
rei membri au obţinut mari recol­ lcişori care s-ar putea primi ca pre­ Numai că oamenilor cinstiţi nu tate de sulfat de mangan, dar, cum
miu de pildă, sau ca o primă la sa­ ie-a părut deloc bine. Şi, fiindcă nu Interviu! nostru în agricultură rezultatele se cunosc,
te la hectar. lar. Ştefănică ăsta cind îi vorba de Ie-a părut, m-au rugat pe mine să doar după recoltarea produselor, mai
scriu cele de faţă. Nu de alta dar, ÎN TREBARE: Experimenta­ trebuie să aşteptăm. După calculele
In discuţiile care au fost purtate aşa ca să vadă, ceh din conduce­ rea staţiei de fabricare a sul­ noastre el va corespunde şi ca în­
pe marginea dării de seamă, partici­ fatului de mangan a durat mai grăşămînt agricol.
panţii la conferinţă au criticat atitu­ rea Trustului regional Gostat, cum multe luni ? Şi dacă-i aşa, re­
dinea unor membri ai comitetului zultatele vă satisfac? ÎN TR E B A R E : Am mai vrea
care au rămas pasivi faţă de proble­ o să le pară atunci cînd vor auzi, să aflăm un singur lucru. Ce
mele actuale aie muncii de partid. RĂSPUNS : Da, experimentarea . a perspective aveţi pentru trece­
Ei au arătat daunele pricinuite de rău sau bine? durat aproximativ patru luni. In a- rea lă producţia industrială a
munca sectară şi au combătut cu tă­ cest timp s-au făcut numeroase ana­ sulfatului de mangan ?
rie acest fei de a se munci. Dacă Aşa că, n-avem decît să aşteptăm... lize de laborator, s-au făcut modifi­
toţi membrii comitetului orăşenesc cări în calcule, s-a pus la punct do­ R Ă SPU N S: Perspectivele sînt îm­
de partid s-ar fi consultat asupra MOŞ DRUMEŢU zarea materiei prime, adică a rodo-
problemelor şi le-ar fi luat în aten­ crozitei, a acidului sulfuric, etc. De bucurătoare. In prezent se lucrează la
ţia ior pentru rezolvare operativă şi asemenea, în acest timp s-an defini­ proiecte şi sperăm că în curînd vor
ar fi cunoscut realitatea, sigur că re­ începe şi construcţiile. Produsul acesta
zultatele muncii ar fi fost cu mult este mult solicitat în ţara noastră şi
superioare. Cunoaşterea realităţii, de aceeă cred că lucrările de trecere
preocuparea îndeaproape faţă de re­ la , producţia industrială vor fi urgen­
zolvarea sarcinilor, prin îmbunătăţi­ tate.
rea metodelor de muncă în direcţia
conducerii de către partid a organi­ CRONICA BRADEANÂ
zaţiilor de masă, vor asigura noului
comitet orăşenesc de partid succesele un premiu nu-i deloc „egoist". Nu... BRAD (de Ia subredacţia ce economii de 240.000 lei a- pele lui Maciu Gh„ Codreanu
dorite. Invăţînd din experienţa anilor doamne fereşte! El vrea să fie pre­ noastră voluntară). nuăl. Pascu, Meşter Ilie, Şoica So-
trecuţi, fiind aproape de oameni, a- miaţi cu toţii. Mai precis vrea să fron, Mărgăiu Pascu.
plicînd în viaţă noul, numai aşa pot fie premiaţi toţi, de la el în s u s : O preţioasă inovaţie După aplicare, în decurs de 1
fi rezolvate sarcinile măreţe ce ne inginerul şef, directorul, etc. Pe 1a- an, inovaţia a adus economii în Piuă la ora 13 muncitorii din
stau în faţă. Şi, nou] Comitet orăşe­ belul de premiere — aşa cum s-a Un colectiv de inovatori com­ valoare de 251.894 lei. Pentru a- aceste echipe au prestat 250 ore
nesc de partid Sebeş, al cărui secre­ intimplat dăunăzi — pe lingă cei pus din tovarăşii Petru Tode- ceastâ inovaRe, întreg colectivul de muncă voluntară, executind
tar a fost reales tov. Karol Koştyal, propuşi de comitetul sindical, conta­ reanu, Tudor Tudoran, Vasile care a muncit la ea, a fost pre­ lucrări în valoare de 1.369 lei.
va putea obţine rezultate şi mai bune bilul şef „a prevăzut” pentru „pre: Marinescu şi Ioan Răgălie, din miat.
în activitatea sa. miere” şi pe inginerul şef, iar pentru cadrul întreprinderii „Crişana", Dezvelirea masivelor s-a efec­
ajutorul său, Ioan Vraciu, a „rezer­ au făcut o inovaţie intitulată Noi biblioteci şi noi tuat pentru ca in iot tim pul ier­
N. CAZAN vat” în secret suma de 150 lei, deşi „Transformarea locomotivei de nii să existe materie primă sufi­
adunarea generală a membrilor de la fabrica de var-Vaţa, de la cititori cientă, astfel incit cuptorul de
sindicat nu a fost de acord cu a- combustibilul lemn, la combus­ var din Vaţa să funcţioneze fără
ceastă situaţie. Cînd este vorba de tibilul cărbune". Anul acesta, pe lingă Biblio­ întrerupere.
primit sugestii, contabilul şef nu teca centrală din Brad, au luat
Calculele arătau 'că prin apli­ fiinţă 52 biblioteci mobile. I. P1RVA
carea acestei inovaţii se vor fa­
De asemenea, s-au înfiinţai BO=crA.-A-»afaxaaMa
mai multe biblioteci filiale la :
Valea Bradului — uncie un nu­
^Ş><2*' « 5 > 4 S > i®*-*$*;<$>0 * * < ^ > măr de 300 cititori au citit deja
peste 800 volume. O bună acti­
S e c re ta ra sfatului popular j vitate desfăşoară aici bibliote­
carul voluntar lorgu Dincă (în­
împrejurarea in care am cu­ rea stilpilor. De asemenea, fie- urma muncii de lămurire des- ? văţător). Acesta a luai iniţiati­
va de-a sprijini cercul, agroteh­
noscut-o pe tov. Lucreţia Cos- care s-a îngrijii de încasarea fuşurată de tov. Costea, he nu- A nic din sat prin răspindtrea a
cît mai multe cărţi cu caracter
Îy tea, secretara Sfatului popular autoimpunerii şi a donajiilor rnără şi tov. Verghilia Crişan, a agrotehnic.
din comuna Lăpuşnic, s-a pe­ făcute pentru acţiunea de elec- Eugenia Noaghi şi alţii. Ală- ^
trecut cu mult tim p în urmă. trificare. Cum ne propusesem furi de aceştia, un număr de ^ Biblioteca centrală mai are fi­
liale la Potingani şi Mesteacăn.
a In faţa sfatului popular co- să terminăm cit mai repede 40 fam ilii cu 32 ha au format a
O activitate intensă pentru
î muncii, doi oameni, un bărbat, lucrările, ă fost nevoie de o a 11-a întovărăşire agricolă | mărirea numărului de cititori, se
desfăşoară şi in oraşul Brad.
a cam intre două vîrste şi o fe- susţinută muncă de mobiliza- din comuna Lăpuşnic. § Astfel, iov bibliotecară Şlefanla
Bocăieţ a reuşit in luna octom­
Î meie, stăteau de vorbă. Reţin re a cetăţenilor din comună la In munca de transformare brie. să recruteze prin colporta]
şi acum un fragment din acea muncă voluntară. Deseori, tov. socialistă a agriculturii, tov. \ un număr de peste 2 0 0 cititori..
discuţie: Lucrefia Costea a fost pe la Costea a atras şi pe alte femei & Tot la Brad, în cinstea zilei de
7 Noiembrie, biblioteca centrală,
$ — Bade Ananie, cind te ho­ casele diferiţilor cetăţeni pen- şi în special pe cele din co- t) în colaborare cu A.R.L U.S.-ul
tru a-i. mobiliza la săpatul gro- misia de fem ei de pe lingă 4 şi cu Cenaclul literar „George
tărăşti ? Ai rămas cam la urmă pilor şi plantatul stilpilor. sfatul popular. Roadele acestei Ş Coşbuc" au organizat o frumoa­
cu cererea. Bucuria pe care au simţit-o munci au fost din cete mai | să seară literară la care au par­
ticipat peste 600 de cetăţeni.
De atunci a trecut un timp rodnice. Un num ăr de 80 fe- v
La Baia de Criş, situaţia se
destul de lung. Ş i iată că din mei sini azi membre in înto- 7 prezintă de asemenea bine. Aici.
pînă în prezent, un număr de
nou am avut prilejul să stau OAMENI vărăşirile agricole din raza co- 7 415 cititori au împrumutai cca.
^ de vorbă cu tov. Lucrefia Cos- 5.000 cărţi Tovarăşa biblioteca­
munei, cu o suprafaţă de y ră Lucaci Stela a reuşit să or­
tea. De data aceasta scopul şi faptele lor ganizeze frumoase acţiuni de
îniilnirii era bine determinat. 50 ha. ’i masă, ca: O seară literară în­
chinată operei lui Gorki, precum
Fusesem informat că este o In anul trecut, ca de altfel y şl 5 seri literare cu copiii, unde
s-au citit povestiri ca: „Izvorul
activistă de sfat popular cu şi in acest an, organizaţia de 4 înţelepciunii", basme, etc.
bune rezultate in muncă. Re­ locuitorii comunei in ziua bază i-a încredinţat o sarcină y
gretam pentru moment că nu cind primele becuri electrice deosebită; să conducă în ca- $ Pregătiri pentru iarnă
am căutat să pătrund mai a- s-au aprins, s-a datorat şi re- litate de propagandistă învă- $
Din iniţiativa organizaţiei de
dinc în discuţia la care fuse­ zultatelor muncii depuse de ţăm întul de partid. De fiecare | bază P.M.R. şi a conducerii în­
sem martor, cu d iv a tim p în secretara sfatului popular“. dată, datorită pregătirii cu y treprinderii „Crişana" Brad, du­
Astăzi tofi locuitorii comu- conştiinciozitate a lecţiilor, \ minică a avut loc la cariera Va-
urm.ă. De aceea am. recurs la ţa de Sus o zi de muncă volun­
nei Lăpuşnic o stim ează şi a- seminariile s-au ridicat la un tară pentru dezvelirea masive­
formula clasică: întrebările. preciază pe tov. iMcreţia Cos- nivel destul de înalt. Sintem lor de calcar Au participat echi
Modestia acestei, femei însă nu
mi-a d a t 'posibilitatea să aflu tea. Dar la acest lucru au con¦ siguri că şi în acest an aceas-
de la ea tot ce m-ar fi intere­ tribuit şi alte fapte. Ea a de- iă sarcină va fi dusă la bun
sat. Totuşi, tovarăşii ei de pus o intensă muncă de lămu- sfîrşit.
muncă mi-au povestit mai rire în problema formării de -k Y
întovărăşiri agricole în raza Stau şi reflectez asupra a- X
multe lucruri despre ea. comunei. Acum am dezlegat cestor fapte. Cită putere de ^
? şi enigma ce ni-a urmărit de muncă există in această fe- a O nouă tragere Loto Central
cu premii suplim entare de
— „Anul acesta, satul nos­ atunci de cînd am cunoscut-o mele, veşnic neobosită atunci. | 50.000 lei, 10.000 lei şi 3.000
lei va avea loc vineri 29 noiem­
tru s-a electrificat — mi-a ne secretara sfatului popular, cind este vorba de oamenii din § brie, aceasta in afara premiilor
obişnuite în bani.
spus tov. Fărăii, preşedintele La ciieva zile după discuţia a- jurul ei. Ş i atunci nu ni mo- 0
Detalii găsiţi in prospectele
sfatului popular. Fiecare de­ vută, tov. Ghiara Anania şi-a tiu cititorule să te miri de ce ^ ce se împart gratuit la toate u-
nilăţile de vinzare a biletelor
putat şi salariat al sfatului a făcut cerere de a intra in in- această femeie, care are şi un Loto Central.
avut sarcina de a mobiliza ce­ tovârăşirea agricolă. Printre cămin foarte fericit, este. iu- \
tăţenii să participe la munca cei care şi-au făcut cereri de hită si stim ată de tofi h m ito - :)
de săparea gropilor şi planta­ înscriere in întovărăşire in rii din comună. v- F- $
-0. <*>. «s» - î <5 - S J - -0 c. 6 CJ-’-O «L>O O - <i> C i-