Page 82 - 1957-11

p Hn. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 915

DECLARAŢIA

Consfătuirii reprezentanţilor partidelor

comuniste şi muncitoreşti

din ţările socialiste, care a avut loc

la Moscova între 14 şi 16 noiembrie 1957

(Urmare din pag. l-a) cestei colaborări, posibilităţile unei colaborări între co­ In curînd pe ecranele sovietice Lucrările Adunării Generale O.N.O.
munişti şi socialişti în numeroase probleme cresc totuşi.
Împotriva agresiunii colonialiste şi a asupririi feudale. Divergenţele ideologice care există între partidele co­ YT~l ~m ~u l Şedinţă plenară consacrată examinării problemei
Aci se pune problema necesităţii de a se crea un front muniste şi socialiste nu trebuie să constituie o piedică forţelor Naţiunilor Unite
unit antiimperialist şi antifeudal al muncitorilor, ţăra­ în calea stabilirii unităţii de acţiune în multe probleme „Lumina lui Octombrie"
nilor, micii burghezii orăşeneşti, burgheziei naţionale şi actuale care stau astăzi în faţa mişcării muncitoreşti. NEW YORK 23. De la trimi­ mai Consiliul de Securitate este
altor forţe patriotice democratice. MOSCOVA 23 (Agerpres) — nară a filmului este realizată pe sul Agerpres. — La 22 noiem­ competent in a lua hotăriri de
In ţările socialiste, în care puterea a luat-o în mii- TASS anunţă : Filmul creat de baza materialelor autentice —- brie, Adunarea Generală a Or­ această natură. Pe de altă par­
Numeroase fapte dovedesc că cu cît este mal largă oile sale clasa muncitoare, partidele comuniste şi mun­ cineaştii din 13 ţări, va rula în ale cronicii cinematografice păs­ ganizaţiei Naţiunilor Unite a te, puterile occidentale au în­
şi mai trainică unitatea diferitelor forţe patriotice şi citoreşti, care au dobîndit toate condiţiile pentru sta­ curînd pe ecranele cinematogra­ trate în arhivele cinematografice ţinut o şedinţă plenară consa­ cercat să asigure finanţarea
democratice, cu atlt mai sigură este victoria în lupta bilirea unor legături cît se poate de strînse cu masele felor din Uniunea Sovietică. din diferite ţări. Unele din ele crată examinării problemei for­ cheltuielilor necesitate de func­
generală. cele mai largi, trebuie să se sprijine neabătut în în­ Turnarea acestui film în culori ţelor Naţiunilor Unite, create ţionarea acestor trupe ale Orga­
treaga lor activitate pe masele populare, astfel încît — „Lumina lui Octombrie”, a sînt prezentate pentru prima oa­ anul trecut în legătură cu a- nizaţiei Naţiunilor Unite pe
Luptînd împotriva pericolului de război, pentru inte­ construirea şi apărarea socialismului să devină o cauză început din februarie 1957 cu ră. In faţa spectatorului se des­ gresiunea împotriva Egiptului seama tuturor membrilor Orga­
resele lor vitale, clasa muncitoare şi masele populare a milioanelor de oameni ai muncii, profund conştienţi concursul cineaştilor din Alba­ făşoară evenimente importante, din partea Angliei, Franţei şi nizaţiei Naţiunilor Unite, ceea
îndreaptă tot mai mult tăişul acestei lupte împotriva de situaţia lor de stăpîni ai ţării. Pentru stimularea nia, Bulgaria, China, Cehoslo­ începînd cu 1917 şi terminîndu- Israelului. ce este de asemenea contrar lo­
marilor grupuri monopoliste ale capitalului, ca principali activităţii şi a iniţiativei creatoare a maselor largi popu­ vacia, Coreea, R. D. Germană, gicii şi bunului simţ, căci nu­
vinovaţi ai cursei înarmărilor, ca organizatori şi inspi­ lare, pentru întărirea unităţii lor, consolidarea orîn- Iugoslavia, Mongolia. Polonia, se cu cel de-al doilea război După cum se ştie, aşa numi­ mai agresorii, adică Anglia,
ratori ai planurilor de pregătire a unui nou război mon­ duirii socialiste, au o mare .importanţă măsurile înfăp­ R. P. Romînă, U.R.S.S., Unga­ mondial, Revoluţia din Octom­ Franţa şi Israelul, ar trebui să
dial, ca reazim al agresiunii şi reacţiunii. Interesele şi tuite în ultimii ani în statele socialiste în vederea lărgi­ ria, Vietnam. brie din Rusia, revoluţia din tele forţe de urgenţă ale Orga­ suporte cheltuielile necesitate.
politica acestui mănunchi restrîns de monopoluri intră rii democraţiei socialiste şi a desfăşurării criticii şi 1918 din Germania, crearea re­
tot mai mult în. contradicţie nu numai cu interesele cla­ autocriticii. Autorii filmului şi-au propus nizaţiei Naţiunilor Unite au vŞedinţa plenară dezbate ra­
sei muncitoare, dar şi cu interesele tuturor celorlalte pă­ să înfăţişeze prin arta expresi­ publicii din Ungaria, dezvolta­ portul secretarului general în
turi ale societăţii capitaliste — ţărănimea, intelectuali­ Nu încape nici o îndoială că pentru a se ajunge la vă a cinematografiei însemnăta­ rea mişcării revoluţionare din fost create în fcursul trecutei legătură cu organizarea activi­
tatea, mrca burghezie şi burghezia mijlocie de la oraşe. unitatea eficace a clasei muncitoare, la unitatea tuturor tea internaţională a Revoluţiei China şi Bulgaria, evenimentele tăţii de viitor a fofţelor de ur­
In ţările capitaliste, pe care monopolurile americane oamenilor muncii şi a întregii omeniri progresiste, la din Spania din 1937 şi multe sesiuni a Adunării Gene­ genţă, precum şi un proiect de
.caută să şi le subordoneze, şi în ţările care suferă de unitatea forţelor iubitoare de libertate şi de pace din din Octombrie şi rolul ei în is­ altele. rezoluţie în legătură eu finan­
pe urma politicii americane de expansiune economică şi întreaga lume, este necesar, înainte de toate, să întărim toria diferitelor state. Reprezen­ rale, pe baza unei hotă- ţarea lor viitoare.
militară, se creea_ă premizele obiective pentru unirea, unitatea partidelor comuniste şi muncitoreşti înseşi, să tanţii cinematografiei din cele In partea a doua a filmului
şub conducerea clasei muncitoare şi a partidelor sale întărim unitatea dintre partidele comuniste şi muncitoreşti 13 ţări s-au întrunit de cîteva ori este înfăţişată construirea vieţii rîri a Adunării Generale, ceea
revoluţionare, a celor mai largi pături ale populaţiei în din toate ţările. Această unitate constituie nucleul unei pentru a-şî expune părerile des­ paşnice după război, succesele
vederea luptei pentru pace, a apărării independenţei na­ unităţi şi mai largi, principala chezăşie a victoriei cau­ pre compoziţia şi volumul fil­ ţărilor de democraţie populară ce este contrar Cartei Naţiuni­
ţionale şi libertăţilor democratice, pentru îmbunătăţirea zei clasei muncitoare. mului, pentru a discuta scena­ în domeniul industriei, agricul­
condiţiilor de trai ale oamenilor muncii, pentru înfăp­ riul. turii, ştiinţei şi culturii, lupta lor Unite, care prevede că nu­
tuirea unor reforme agrare radicale, pentru doborîrea Partidele comuniste şi muncitoreşti poartă răspunderea popoarelor pentru pace şi prie­
atotputerniciei monopolurilor care trădează interesele na­ istorică deosebit de serioasă pentru destinele sistemului Prima parte istorico-revoluţio- tenie. Comitetul nr. 2 continuă dezbaterile privind
ţionale. socialist mondial şi ale mişcării comuniste internaţionale. dezvoltarea economică a ţărilor slab dezvoltate
Partidele comuniste şi muncitoreşti care participă la
In legătură cu profundele schimbări istorice şi cu de­ Consfătuire declară că îşi vor întări fără încetare uni­ S itu a ţia a In d ie n ii© »* Comitelui nr. 2 al Organi­ ţiunilor Unite pentru dezvolta­
plasările radicale în raportul de forţe pe arena mondială tatea şi colaborarea tovărăşească în interesul strîngerii zaţiei Naţiunilor Unite conti­ rea economică a ţărilor slab
în favoarea socialismului ,ca urmare a creşterii forţei continue a prieteniei dintre statele socialiste, în interesul d in S . U . A . nuă dezbaterea problemei dez­ dezvoltate este o idee preţioa­
de atracţie a ideilor socialismului în rindurile clasei mişcării muncitoreşti internaţionale, al cauzei păcii şi voltării economice a ţărilor să, care trebuie să capete spri­
muncitoare, ale ţărănimii muncitoare şi ale intelectuali­ socialismului. NEW YORK 23 (Agerpres). Garry a propus ca Congresul slab dezvoltate şi chestiunea jinul tuturor membrilor Orga­
tăţii muncitoare, se creează condiţii mai favorabile pen­ Cu prilejul conferinţei anuale a S.U.A. să pună 200 milioane de legată de aceasta a creării fon­ nizaţiei Naţiunilor Unite. Ei
tru victoria socialismului. Consfătuirea constată cu satisfacţie . că mişcarea co­ indienilor din Statele Unite, care dolari la dispoziţia triburilor in­ dului special al Organizaţiei s-au exprimat împotriva pro­
munistă internaţională a crescut, a făcut faţă multor a avut loc la Claremoore, sta­ diene pentru ca acestea să poa­ Naţiunilor Unite, pentru dezvol­ punerii americane care încear­
.Formele de trecere a diferitelor ţări de la capitalism încercări serioase, a repurtat o serie de victorii remar­ tul Oklahoma, preşedintele Con­ tă răscumpăra terenurile pe care tarea economică. Tn şedinţa din
la. sociaţism . pot fi variate. Clasa muncitoare şi avan­ cabile. Prin faptele lor pe plan mondial comuniştii au de­ gresului naţional al indienilor indienii sînt obligaţi să le vhidă 2 2 noiembrie au luat cuvfntul că să înlocuiască crearea aces­
garda sa — partidul marxist-leninist — caută să în­ monstrat oamenilor muncii forţa vitală a teoriei marxist- din Statele Unite, Joseph Garry, albilor de nevoie, sau din alle delegaţii Japoniei, Laosului, Si­
făptuiască revoluţia socialistă pe cale paşnică. Realizarea leniniste şi capacitatea lor nu numai de a propaga mă­ ¦a afirmat că, în urma rezoluţiei riei şi Braziliei. Aceşti delegaţi tui fond printr-un aşa numit
acestei posibilităţi ar corespunde intereselor clasei mun­ reţele idealuri ale socialismului, ci şi de a le înfăptui în aprobate în 1953 de Camera re­ molive personale. au subliniat că crearea fondu- program de asistenţă tehnică a
citoare şi ale întregului popor, intereselor naţionale ge­ cele mai grele condiţii ale practicii. prezentanţilor, comunităţile in­ lui special al Organizaţiei Na
nerale ¦ale ţării. dienilor din Statele Unite îşi „Dacă vrem să supravieţuim, ţărilor slab dezvoltate, menit
Ca şi orice mişcare progresistă în istoria omenirii, pierd cu încetul pămînturile ca­
•In condiţiile de astăzi, într-o serie de ţări capitaliste, mişcarea comunistă întîmpină inevitabil în mersul său .a spus Garry, trebuie să păs­ să rezolve numai în parte pro­
clasa muncitoare in frunte cu detaşamentul .. său de greutăţi şi drumuri mai întortochiate. Dar atît în trecut re le erau rezervate.
avangardă are posibilitatea, pe baza frontului munci­ şi în prezent, cit şi în viitor, nici un fel de greutăţi şi trăm fiecare metru din teritoriul blemele necesare dezvoltării e-
toresc şi popular şi a altor forme posibile de înţele­ sinuozităţi nu pot schimba legile obiective ale dezvoltării
gere şi de colaborare politică dintre diferite partide şi istorice, nu pot fiînge marea hdtărîre a clasei muncitoare care ne aparţine”. conotnice a acestor ţări.
organizaţii obşteşti, să unească majoritatea poporului,
să cucerească puterea de stat fără război civil şi sa de a transforma lumea veche şi de a crea 6 lume nouă. Drepturile omului în discuţia comitetului nr. 3
asigure trecerea principalelor mijloace de producţie în
mîinile poporului. Sprijinindu-se pe majoritatea poporu­ De cînd comuniştii au intrat în arena luptei, el sînt hăr­ In comitetul nr. 3 continuă drepturile omului, în faţa comi-

lui şi dînd o ripostă hotărîtă elementelor oportuniste, ţuiţi şi prigoniţi de forţele reacţionare, dar mişcarea co­ Uneltirile cercurilor antirepublicane dezbaterea problemei convenţiei Jetului aflîndu-se în discuţie ar-
ale reacţiunii franceze ticolul 6 al convenţiei, în legă-
care nu sînt în stare să renunţe la politica de conci­ munistă respinge eroic atacurile lor, ieşind din toate ., ’ v tură cu dreptul Ia viaţă; ' ?
înternaţionale in legătură cu
liere cu capitaliştii şi moşierii, clasa . muncitoare are încercările şi mai tare, şi mai călită. La tentativele for­
condus de liderii dreptei france­ Lucrările comitetului pentru problemele de tutelă
posibilitatea să înfrîngă forţele reacţionare, antipopulare, ţelor imperialiste reacţionare de a împiedica dezvoltarea ze, generalii de.Gaulle şi Juin.
PARIS 23 (Agerpres). - - De­ Comitetul nr. 4, pentru pro­ ţinerea in anul viitor a unei
să cucerească o majoritate fermă în parlament, să trans­ societăţii omeneşti care merge spre o nouă epocă, co­ legaţii la Congresul „.Mişcării Delegaţii congresului „Mişoa- bleme de tutelă, a trecut la vot consultări a populaţiei terito­
Poujade”, carp-,are lo,c. în pre­ rea Poujade” îşi'manifesta în­ în legătură cu viitorul terito­ riului Togo pe baza unui vot
forme parlamentul dintr-un instrument în slujba intere­ muniştii răspund printr-o continuă întărire a unităţii şi zent la Strassburg, au adresat deosebi îngrijorarea în legătură riului Togo, aflat sub adminisr universal, in legătură cu vii­
cu creşterea luptei de eliberare traţia franceză. Cu 50 de voturi toarea sa formă de guvernămînt.
coeziunii lor. un apel în oare cer preşedinte­ naţională în coloniile franceze De asemenea, autoritatea admi­
din Africa de nord. unde „se pentru, nici un vot contra şi nistrativă, adică Franţa, > îm­
lui republicii să dizolve Aduna­ pregăteşte un nou Dien Bien-Fu 26 abţineri, comitetul a adop­ preună cu guvernul teritoriului
rea Naţională, franceză urmînd tat o rezoluţie care recomandă
ca puterea să fie preluată de pe plan african”.

„un comitet al salvării publice”,

selor de clasă ale burgheziei într-un instrument în sluj­ Contrar afirmaţiilor absurde ale imperialismului cu Pentru tratative paşnice între Togo, vor prezenta un raport
b a1 poporului muncitor, să desfăşoare o largă luptă de privire la aşa-zisa „criză a comunismului", mişcarea co­ în legătură cu rezultatele aces­
masă extra-parlamentară, să înfrîngă împotrivirea forţe­ munistă creşte şi se întăreşte. Hotărîrile istorice ale Con­ tei consultări, raport care va

lor reacţionare şi să creeze condiţiile necesare în vede­ gresului al XX-lea al P.C.U.S. nu prezintă numai o mare S. II. A. şi U. R. S. S. fi examinat in cadrul celei de
rea înfăptuirii paşnice a revoluţiei socialiste. Toate a- importanţă pentru P.C.U.S. şi pentru construirea comu­ a I3-a sesiuni a Adunării Ge­

cestea vor deveni cu putinţă numai pe baza dezvoltării nismului în U.R.S.S., dar au marcat începutul unei noi ZIARE AM ERICANE CRITICA CU ASPRIM E POLITICA AGRESIVA nerale.
largi, necontenite a luptei de clasă a muncitorilor, ma­ etape în mişcarea comunistă internaţională, au contribuit A CERCURILOR G UVERNANTE DIN S.U.A.
selor ţărănimii şi păturilor mijlocii de la oraşe împotriva la o nouă dezvoltare a acestei mişcări pe baza marxism*

marelui capital monopolist, împotriva reacţiunii, pentru leninismului. Congresele partidelor comuniste din China, NEW YORK 23 (Agerpres)'. să ne pară straniu, în timp ce ton, faptele reale sînt prost in­ Scrisoarea
reforme sociale profunde, pentru pace şi socialism. Franţa, Italia şi din alte ţări, care s-au ţinut cu succes TASS anunţă : Ziarul „Naţio­ preşedintele renunţă la bugetul terpretate. Acelaşi lucru s-a în-
în perioada din urmă, au demonstrat în mod convingător nal Guardian” a publicat la 22 său’ echilibrat la care ţinea cu tîmplat la Berlin şi în alte ca­ jă rilo r arabe adresată
In condiţiile în care clasele exploatatoare recurg la unitatea şi coeziunea rîndurilor de partid, credinţa lor noiembrie un articol redacţio­ atîta sfinţenie, pentru a obţine pitale în 1941, cînd forţa şi po­
violenţă împotriva poporului, trebuie avută în vedere şi faţă de principiile internaţionalismului proletar. Prezenta nal în care critică cu asprime mai multe fonduri pentru înar­ tenţialul Uniunii Sovietice au O . N. U.
o altă posibilitate — trecerea nepaşnică Ta socialism. Consfătuire a reprezentanţilor partidelor comuniste şi cercurile guvernante din S.U.A. mare, iar Harry Truman spune fost mult subapreciate. încăpă­
Leninismul ne învaţă şi experienţa istorică confirmă că muncitoreşti dovedeşte de asemenea coeziunea interna­ că poporul va trebui să plătea­ ţânarea în această interpretare în problema
clasele dominante nu cedează de bună voie puterea. ţională a mişcării comuniste. care au reacţionat în mod isteric scă mai multe impozite pentru greşită a faptelor, în pofida suc­
Gradul de înverşunare a luptei de clasă şi formele a- la lansarea de către Uniunea a-i învinge pe ruşi, direcţia fe­ ceselor Uniunii Sovietice şi a O m a n u lu i
cesteia vor depinde, în aceste condiţii, nu atît de prole­ In urma schimbului de păreri participanţii la Consfă­ Sovietică a sateliţilor artificiali derală a rezervelor dă să se înţe- creşterii lumii socialiste este un
tariat, cît de forţa de împotrivire a cercurilor reacţio­ tuire au ajuns la concluzia că în condiţiile actuale, pe ai pămîntului şi cere începerea fel de boală periodică a capita­ NEW YORK 23. Corespon­
nare faţă de voinţa majorităţii covîrşitoare a poporului, lingă întîlnirile conducătorilor şi informarea reciprocă pe tratativelor cu U.R.S.S. pentru leagă că se apropie depresiunea, lismului, oare poate avea con­ dentul Agerpres transmite: In-
vor depinde de folosirea violenţei de către aceste o bază bilaterală, este indicat să se organizeze în mă­ slăbirea încordării internaţiona­ despre care se zvonea de mult. tr-o scrisoare adresată preşedin­
cercuri într-o etapă sau alta a luptei pentru socialism. sura necesităţii consfătuiri mai largi Vntre partidele co­ secinţe nefaste. Acest lucru îl telui Consiliului de Securitate,
muniste şi muncitoreşti, în vederea discutării probleme­ le. Aşa dar, chemarea la între­ recunosc industriaşul Cyrus Ea­ 1 1 ţări arabe atrag atenţia a-
In fiecare ţară în parte posibilitatea reală a cutărui „Uniunea Sovietică, se spune cere' lansată de satelit serveşte ton şi alţii, care vor să rămînă supra seriozităţii situaţiei din
ţelurilor Washingtonului — de în viaţă capitalismul. Ei pro­ Oman, care merită toată aten­
îin articol, a început cu o vite­ a ne băga mina în buzunar pen­ pun să se facă jumătate de ţia O.N.U. „Ţările arabe — .se
ză ce-ţi taie răsuflarea experien­ tru a procura banii necesari spo­
ţe în spaţiul cosmic care lăr­

sau cutărui mod de trecere la socialism este determi­ lor actuale, a schimbului de experienţă, a cunoaşterii ve­ gesc în mod incontestabil cu­ ririi înarmării... Este limpede drum în întîmpinarea ruşilor... arată în scrisoare — işi rezervă
nată de condiţiile istorice concrete. noştinţele omului asupra univer­ pentru orice american cu bun dreptul să ceară înscrierea a-
derilor şi poziţiilor lor, a coordonării luptei pe care trebuie sului. Aceste experienţe au im- simţ şi care-şi iubeşte ţara, că Ziarul scrie în încheiere că cestei chestiuni pe ordinea de zi
Atît în lupta pentru îmbunătăţirea condiţiilor de trai presionat lumea civilizată mai Washingtonul a ajuns în impas, „ţara trebuie trezită din confor­ a Consiliului de Securitate în
ale oamenilor muncii, pentru lărgirea şi menţinerea s-o ducă împreună pentru ţelurile comune, — pacea, de­ mismul şi apatia ei“ şi face a-
mult decît orice alt eveniment întreaga lume vrea pace şi pel la organizarea unei mişcări
mocraţia şi socialismul. ¦>

drepturilor lor democratice, pentru cucerirea şi apărarea Participanţii la Consfătuire îşi exprimă în mod unanim din cîte ne aducem aminte... In cornerţ, iar noi propunem înar- politice independente care să funcţie de desfăşurarea ulte­

independenţei naţionale, pentru pace între popoare, cît convingerea fermă că, strîngîndu-şi rindurile şi unind pe pofida acestei provocări la în- marea atomică... La Washing- lupte pentru pace. rioară a evenimentelor".
şi în .lupta pentru cucerirea puterii şi construirea socia­ această bază clasa muncitoare şi popoarele din toate ţă­ trecere, guvernul Statelor Uni­
lismului, partidele comuniste se pronunţă pentru stabi- rile, partidele comuniste şi muncitoreşti vor învinge fără te, care pînă în prezent erau o o o o o o o 'o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o . •.o oooooooooooooooooooooooooooeeooeooeoooooooooooooooooeooooeoooooooooo-ooor
nici o îndoială toate piedicile care stau în calea mersu­ considerate ţara cea mai puter­
r' nică de pe glob, a reacţionat în GM l A A Z IN
lirea unei colaborări cu partidele socialiste.

Cu toate că conducătorii de dreapta ai partidelor so­ lui înainte şi vor apropia noi victorii măreţe ale cauzei modul cel mai neaşteptat. El a 25 şi 26 noiembrie 1957
cialiste caută în fel şi chip să pună piedici în calea a- păcii, democraţiei şi socialismului pe scară mondială. transformat chemarea la între­
cere în.tr-o ameninţare şi a aj SPECTACOLE
----- ,-- —--- —..... ........ ¦ . ............. - ....... — ' --- ------ vertizat poporul său să întoarcă CINEMATOGRAFICE lă“ ; 10,00 Muzică uşoară; 11,03 O- rom îneşti; 6,30 Jocuri populare roruî-
\ f> r< r< •, i . /. i i__y«—fi—/«—ty—r.—t,—t ._/_/»—/<—/\-J -—/ <—t >—/<—/ »—U—u.. privirile de la o pace potenţială pera „Nunta lui Figaro“ de M ozart; neşti ; 7,40 Muzică uşoară: 9,00 Mu-
13,05 Orchestre de muzică populară zică din operete; 11,03 Gîntece şi jo-
COCIOABELE DIN NEW YORK şi gloria întrecerii omenirii şl DEVA: Vreau să c în t; Altuia (ma­ romînească; 13,47 Cîntece de com- curi populare romîneşti; 12,33 Melodii
s-o îndrepte spre război şi lip­ pozitori rom îni: 14,00 Muzică de es- populare romîneşti; 14,45 C oncert'de
tineu) ! ALBA IUL1A: Femeia are tradă; 14.45 Muzică populară rornî- muzică populară romînească; 15,05
suri. nească; 15,45 Muzică uşoară; 16,45 Concert de muzică populară romîneas-
Lipsit de imaginaţie sau de cuvîntul; Al 41-lea; APOLDU DE .Muzică distractivă; 19,30 Muzică in- că; 15,30 Muzică de estradă; 18,25
strumentală; 20,15 Muzică uşoară ro- Muzică uşoară; 18,45 Interpreţi de
NEW YORK 23 (Agerpres). în cocioabe supra aglomerate. de familii în care fiecare familie dorinţă de a participa la făuri­ S U S : Festivalul tineretului de la Var­ m înească; 21,00 Concert de muzică altădată ai muzicii populare romî-
TASS 'anunţă : Ziarul „New Ziarul pune întrebarea: „Oare ocupă o singură cameră. rea unei noi ere a omenirii, el populară romînească; 21,30 Selec- neşti; 19,20 Muzică uşoară; 20;35 Mo­
YORK Herald Tribune” a publi­ cele mai groaznice cocioabe din a recurs la propaganda hitleristă şovia ; BARU M ARE: Prin Indonezia; ţiuni din cele mai frumoase qperete; zică uşoară; 21,30 „Părinţi şi co-
cat o serie de articole despre oraş, oare ocupă o suprafaţă de „In.tr-o bucătărie mizerabilă 23,15 Concert de noapte. Programul pii“ ; 22,30 Muzică de estradă ; , Pro-
cocioabele din New York. aproximativ 5.000 de acri de pă- de oare se folosesc 30 de copii şi a propus lozinca sîngeroasă BRAD : în ălţim i; HAŢEG : Cînd în ­ II î 14,03 .Program de muzică popu- gramul II: 14,03 Melodii populare .ro­
mînt, ar putea fi dărîmate com­ şi 14 oameni maturi, geamurile „tunuri în loc de unt”. Generalii la ra ; 15,00 Muzica uşoara; 15,30 Mu- m ineşti; 17,00 Din muzica popoare-
Potrivit datelor biroului de plect şi s-ar putea construi în ferestrelor sînt sparte. Gazele americani, care sînt bucuroşi să floresc lalelele; IL1A: V olniţa; LO- zică populară romîneascăj 16,20 Sfa- lor: 18,25 Program de muzică popu-
recensămînt, şorie ziarul, peste locul lor noi clădiri într-un vii­ pună mîna pe arme, colindă lu­ luri gospodăreşti!; 18,05 Concert de Iară: 19,00 Muzică uşoară; 21,15
250.000 de locuinţe din New tor apropiat ?“, „Lacomi după răsuflă în permanenţă. Pereţii mea în avion pentru „a arăta NEA : Jan Ziska; ORAŞTIE: Ei au estradă; 18,55 Sfatul medicului; 19,00 Jocuri populare romîneşti.
York nu corespund nici măcar cîştig, speculanţii împart locuin­ au găuri de şobolani. Sala de care le este stindardul”. Secre­ Teatru la microfon: „Prinţ şi Cerşe-
ţele potrivite pentru o singură tarul nostru de stat, oare face fost prim ii; PETROŞANI: Infernul tor“ ; 20,45 Cîntă Mia B arbu; 21,55 Buletine de ştiri: 5,00 : 6,00 : 7,00:
necesităţilor elementare pe care familie în camere mobilate su­ baie pe care o folosesc atîţia echilibristică pe marginea răz­ Concert de estradă. 11,00; 13,00: 15,00: 17.00: 19.00:
pra aglomerate, extinzînd co­ boiului şi ale cărui declaraţii îngerilor; S E B E Ş : înşelat pînă la 20,00 ; 23,52 (programul I); 14,00;
le pretind autorităţile din oraş. cioabele cartier după cartier”. oameni a devenit un focar de dau fiori ne avertizează,că poa­ MARŢI 26 NOIEMBRIE 1957 — 1 6 ,0 0 1 8 ,0 0 ,; 20,00 ; 23,00 (progra-
400.000 de familii locuiesc în infecţie. Aerul- este asfixiant” —¦ te că va trebui să renunţăm la moarte;- SIMERIA: Coasta 1ui A-
unele libertăţi ciuntite... T ”1'1’ ou" i îl
case construite înainte de 1901. scrie ziarul.
Un milion şi jumătate de new- Pentru aceste „locuinţe”, loca­ Printr-o coincidenţă întîmplă- SELECŢIUNI DIN
PROGRAMUL DE RADIO
yorkezi — două treimi din ei tarii plătesc între 18-20 de do­
LUNI 25 NOIEMBRIE 1957. —
lari pe săptămînă pentru fiecare Programul I: 6,50 Jocuri populare ro-
m îneşli; 7,03 Muzică uşoară; 7,40
Muzică populară romînească: 8,35
Muzică siitifonică; 9,15 Melodii popu-

negri şi portoricani — locuiesc Ziarul descrie o casă cu 60 familie. ioare, şi acest lucru nu trebuie lare romîneşti: 9,30 „Colegi de şcoa- Programul 1: 6,15 Jocuri populare mul fi).

Redacţia şi administraţia ziarului str. 6 Martie or. 9, lelefon: 188-189. Taxa plătită in numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.I.I.R. nr. 236320 din 6 noiembrie 1919. — Tiparul Iniieprinderea Poligrafică „1 Mai“ — DEVA.