Page 83 - 1957-11

p m iR T A P i ijw to a t e n t f f f i iW Iţ t v ă i
P m ^ D R B A H A L COMITETULUI REGIONAL P.M
Anul IX Nr. 916
Adeziunea oamenilor
iinsncii din Deva
ia Manifestul păcii
Duminică dimineaţa în sala cinema­
tografului „Filimon Sîrbu“, Comite­
lui regional de luptă pentru pace, a
organizat o adunare publică la care
au participat peste 500 de locuitori
ai oraşului Deva.
După cuvîntul de deschidere rostii
de tov. Mihai Ciorobîtcă, preşedintele
Comitetului regional de luptă pentru
pace, tov. prof. universitar Tudor
Bugnaru din Bucureşti a prezentat o
conferinţă intitulată: „încetarea expe­
rienţelor cu armele atomice".
Cu această ocazie au mai luat cu­
vîntul şi alţi participanţi la adunare,
ca avocatul Iancu Tudoran, casnica
Florica Berghian şi alţii. In cuvinte
simple pornite din dorinţa de a nu se
mai repeta grozăviile de la Hiroşima
şi Nagasaki, şi în numele a diferi­
telor pături sociale, vorbitorii şi-au dat Orăştie, s-a simţit mult atras de meseria de strungar. Aşa a
deplina adeziune pentru Manifestul
păcii lansat la Moscova de reprezen­
tanţii tuturor partidelor comuniste şi
muncitoreşti.
In încheiere, participanţii la adu­
nare au vizionat un film.
C u planul anual îndeplini!
Vicloria turnătorilor
CĂLAN ("de la subredacţia
noastră voluntară). In ziua de
22 noiembrie Ia ora 14, munci­
torii secţiei turnătorie de la
uzina „Victoria" Călan, au tur­
nat ultimele piese din acest an.
Ei au raportat astfel că planul
pe 1957 a fost îndeplinit în în­
tregime.
La acest succes s-a ajuns da­
torită realizărilor obţinute lună
de lună de muncitorii secţiei,
antrenaţi în întrecerea socialis­
tă. Astfel, numai pe luna oc­
tombrie planul de producţie pe
secţie a fost îndeplinit în pro­
porţie de 103,74 Ia sută, iar pe
trimestrul II planul a fost rea>
lizat în proporţie de 114,2 la
sută. Tot în trimestrul II pro­
ductivitatea muncii a crescut cu
1,2 la sută. Realizări au fosi
obţinute şi în reducerea preţu­
lui de cost. Pe luna octombrie,
de pildă, s-a obţinut o econo'
mie la preţul de cost de 191.000
Iei.
Printre echipele care au con­
tribuit la îndeplinirea planului
anual înainte de termen, amin­
tim pe cele conduse de Adoll
Stempel de la piese mecanice,
losif Novac de la cochile, Iu-
,i. .>«¦»>»¦»>«*>¦* ¦ «»»««»« *0**0'*• N. Kohan, Şt. Doroka, I. Se- prestări servicii neproductive, în pro-
Sectorul IV al
minei Vulcan ţ I îl C O lltu l a n u l u i I 9 o 8 VC|C „Sprijinul minier" din Lupeni
şi-a îndeplinit
planul anual
VULCAN (de la subredacţia
noastră voluntară).
In dimineaţa zilei de 22 no-
iembrie orele 6 , minerii de la
sectorul IV al minei Vulcan, au
ieşit din şut cu multă bucurie;
ei au realizat planul anual dînd
în plus 143 tone de cărbune.
Aceasta e a doua sărbătoare în
acest an, deoarece sectorul IV
al minei Vulcan, a realizat pla­
nul pregătirilor anuale în luna
septembrie, astfel că piuă as­
tăzi au fost excavaţi în plus
1.373 m. c.
La realizarea acestor succese
a contribuit în cea mai mare
măsura mica mecanizare şi în
special cele 16 cratere introdu­ noastră Voluntară).
se în urmă cu două luni, ceea
ce a făcut să se reducă 30 de na Lupeni se străduiesc ca în minerul Axente Iuga a depăşit
posturi. Prin mica mecanizare, fiecare zi din luna aceasta să planul cu 107 tone de cărbune.
stratul 15 se poate exploata in scoată cit mai multe tone dc Pină la 21 noiembrie a. c. pe
panouri de 150 m făcînd să cărbune peste sarcina de plan. exploatare, s-au dat mii tone
crească productivitatea muncii Pînă la 21 noiembrie a. c. bri­ cărbune peste plan. Au muncit,
şi ducînd în acelaşi timp la în­ găzile de mineri au reuşit să bine şi brigăzile conduse de
semnate economii.
Sectorul IV a realizat econo­ global al minei Lupeni să fie Dumitru, Gaioţchi Ioan care,
mii şi prin folosirea lemnului realizat la zi în proporţie de zilnic, şi-au îndeplinit planul
vechi de mină. Pină în luna sep­ 104,8 la sută. La acest succes in proporţie de 1 1 1 şi respectiv
tembrie inclusiv, pe sector s-au o contribuţie însemnată au a- 1 0 2 la sută.
făcut economii de 275.000 lei,
sumă ce echivalează cu reduce­
rea preţului de cost cu 6 , 1 0 lei
pe tona de cărbune, iar pe luna
octombrie au mai fost realizate
economii in valoare de 40.000
lei.
In fruntea întrecerii pe secto­
rul IV al minei Vulcan s-au
clasat brigăzile conduse de
Gheorghe tvăşcan. T. Iovi, E.
Bordea si A. Dăvîd.
LUCA DUMITRU a depăşit planul cu 31 la sută,
COMUNICAT INFORMATIV
asu p ra Consfătuirii reprezentanţilor
partidelor comuniste şi muncitoreşti
Delegaţiile partidelor comuniste şi muncitoreşti care au din Japonia, Partidului Comunist din Luxemburg, Partidului
participat la sărbătorirea celei de-a 40-a aniversări a Ma­ Comunist al Marii Britanii, Partidului Comunist din
•#*> 4 pagini 20 bani rii Revoluţii Socialiste din Octombrie au hotărît să folo­ Malaia, Partidului Comunist din Maroc, Partidului Comu­
sească şederea lor la Moscova pentru o întîlnire priete­ nist din Mexic, Partidului Popular Revoluţionar Mongol,
Marţi 26 noiembrie 1957 nească şi pentru discutarea problemelor care interesează Partidului Comunist din Norvegia, Partidului Popular din
toate partidele. Noua Zeelandă, Partidului Comunist din Olanda, Pariidu­
lui Comunist din Panama, Partidului Comunist din Para­
Intre 16 şi 19 noiembrie a avut loc la Moscova o Con­ guay, Partidului Comunist din Peru, Partidului Muncitoresc
sfătuire la care au participat reprezentanţii Partidului Unit Polonez, Partidului Comunist din Portugalia, Parti­
Muncii din Albania, Partidului Comunist din Algeria, dului Muncitoresc Romîn, Partidului Comunist din San-
Partidului Comunist din Argentina, Partidului Comunist din Marmo, Partidului Comunist din Siria şi Liban, Partidului
Australia, Partidului Comunist din Austria, Partidului Co­ Comunist din Spania, Partidului Comunist din Suedia, Par­
munist din Belgia, Partidului Comunist din Bolivia, Parti­ tidului Comunist din Tailanda, Partidului Comunist din
dului Comunist din Brazilia, Partidului Comunist Bulgar, Tunisia, Partidului Comunist din Turcia, Partidului Mun­
Partidului Muncitoresc Progresist din Canada, Partidului citoresc Socialist Ungar, Partidului Comunist al Uniunii
Comunist din Cehoslovacia, Partidului Comunist din Cey­ Sovietice, Partidului Comunist din Uruguai, Partidului
lon, Partidului Comunist din Chile, Partidului Comunist Comunist din Venezuela, Partidului Muncii din Vietnam.
Chinez, Partidului Comunist din Columbia, Partidului Mun­
cii din Coreea. Partidului Avangarda Populară din Costa- Participanţii la Consfătuire au procedat la un schimb
rica, Partidului Popular Socialist din Cuba, Partidului Co­ de păreri cu privire la problemele actuale ale situaţiei in­
munist din Danemarca, Partidului Popular din Republica ternaţionale contemporane.
Dominicană, Partidului Comunist din Ecuador, Partidului Reprezentanţii partidelor comuniste şi muncitoreşti au
Muncii din Elveţia, Partidului Comunist din Finlanda, hotărît să adreseze muncitorilor şi ţăranilor din toate ţă­
Partidului Comunist Francez, Partidului Comunist din rile, bărbaţilor şi femeilor din lumea întreagă, tuturor oa­
Germania, Partidului Socialist Unit din Germania, Parti­ menilor de bună voinţă Manifestul păcii, al cărui text se
dului Comunist din Grecia, Partidului Muncii din Guate­ publică.
mala, Partidului Comunist din Honduras, Pariidului Comu­
nist din India, Partidului Comunist din Indonezia, Parti­ Consfătuirea s-a desfăşurat înfr-o atmosferă de sfrînsă
dului Comunist din Iordania, Partidului Comunist din Irak, colaborare şi cordialitate, ce caracterizează relaţiile dintre
Partidului Comunist din Israel, Partidului Comunist Italian, partidele frăţeşti legate prin unitatea ideologiei marxist-
Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, Partidului Comunist leniniste şi principiile internaţionalismului proletar.
Touarăşul Alexandru Mure şan de la fabrica Chimică din MANIFESTUL PĂCII
reuşit ca numai in 8 luni să se califice în această meserie şi
chiar să ajungă să se ridice la nivelul celor cu m ultă expe­
rienţă, depăşind norma cu 40— 50 la sută.
IN FOTO: Tov. A. Mure şan in timpul lucrului.
/VVAA/VA
Muncitori şi ţărani! Oameni ai ştiinţei, tehnicii şi culturii! numai popoarele din Orient nu vor război.
Urăsc războiul şi popoarele ţărilor capita­
Oameni de bună voinţă din toate ţările! »
¦lian Sîrbu de la tucerie sanita- De asemenea, iniţiativa creatoare Vouă, raţiunii voastre, inimii voastre, ne tainele şi care devine tot mal mult stăpîn liste din Occident, care l-au îndurat de
ră, Anton Grigore de Ia tuburi a muncitorilor a contribuit din plin adresăm noi, reprezentanţii partidelor co­ asupra ei, oare omul care datorită lansării două ori.
şi alţii. la îndeplinirea sarcinilor de plan. I- muniste şi muncitoreşti din diferite ţări, sateliţilor artificiali sovietici ai pămîntului Forţele păcii sînt uriaşe. Ele pot să îm­
ALFRED HATZINGER novaţii preţioase a făcut tov. Pan- întruniţi la Moscova în vederea sărbătoririi va putea în curînd să atingă stelele, — oare piedice războiul, să menţină pacea. Dar
celei de-a 40-a aniversări a Marii Revoluţii omul nu va fi în stare să evite războiul şi noi, comuniştii, considerăm de datoria
înainte de termen lilimon Eneşel, maistru mecanic, prin
înlocuirea consumului de benzină cu Socialiste din Octombrie. să împiedice auto-distrugerea ? noastră să avertizăm pe toţi oamenii din
In amintirea noastră a tuturora mai sînt _ Noi, reprezentanţii partidelor comuniste lume că pericolul unui monstruos război
— La noi a sosit Anul nou, petrol la un motor compresor, şi tov. şi muncitoreşti, în deplină conştiinţă a răs­ de exterminare a oamenilor n-a trecut încă.
ne-a inform at tov. director ing. Simion Vlad, care, adaptînd un încă vii ororile şi calamităţile celui cle-al punderii noastre pentru destinele popoare­
Costi de la Fabrica de teraco­ motor electric unei macarale, a reuşit doilea război mondial. Urmele sale sînge- lor, declarăm : De unde vine primejdia pentru cauza pă­
tă din Deva, intr-o scurtă con­ să înlocuiască foiţa fizică a patru roase încă nu au fost şterse pe deplin cii, pentru securitatea popoarelor? C ei.in­
vorbire telefonică. In ziua de oameni la încărcatul blocurilor de şi iată că deasupra caselor, oraşelor şi Războiul nu este inevitabil, războiului teresaţi într-un război, cei care visează la
23 noiembrie, in jurul orei 10, piatră. satelor paşnice a apărut din nou spectrul i se poate pune stavilă, pacea poate fi apă­ un război sînt monopolurile capitaliste care
planul anual a fost îndeplinit Pc întreaga întreprindere preţul de rată şi consolidată. au strîns bogăţii fabuloase de pe urma ce­
la toţi indicii. De-acum vom cost a fost redus cu 2,76 la sută, iar cumplit al unui nou război, de sute de ori lor două războaie mondiale, de pe urma
da produse in contul anului vi- productivitatea muncii a crescut cu mai pustiitor. Nu există astăzi în lume o Ne-am întrunit în capitala ţării care cu actualei curse a înarmărilor. Aducînd mo­
ţară în care ameninţarea unui nou război 40 de ani în urmă a deschis o -eră nouă nopolurilor profituri uriaşe, cursa înarmă­
itof-j Veniţi să vă dăm şi alte 16,64 'a SL1-a ^ a de‘ >?'an- să nu planeze necontenit 'deasupra cămine­ în istoria omenirii. In 1917, pe pămîntul rilor apasă tot mai greu pe umerii oameni­
amănunte ' Pentru rezultatele obţinute în lor, să nu întunece, bucuria vieţii, să nu Rusiei a biruit pentru prima oară în istorie lor muncii, înrăutăţeşte considerabil situa­
pună probleme pătrunse de nelinişte : ce
...Faţă de anul 1956, colecli- rursul anului merită a fi evidenţiaţi va fi mîine, peste o lună, peste un an? revoluţia socialistă. Puterea au luat-o în ţia economică a ţărilor. Sub presiunea mo­
uul fabricii a trim is comerţu- c‘°plitorii Nicolae Munteanu, H. Dio- Oare din nou casele noastre vor fi mistuite mîinile lor oamenii muncii care şi-au pus ca nopolurilor capitaliste, îndeosebi a celor
de flăcările războiului, iar atotdistrugătoa- ţel să distrugă toate formele de asuprire şl americane, cercurile guvernante din unele
lui .socialist in acest an cu nisie’ Gl1, Rumbu, şlefuitor, Alexan- rele bombe atomice şi cu hidrogen ne vor exploatare a omului de către om. Muncito­ state capitaliste resping propunerile cu pri­
1.880 sobe teracotă mai mult. dru Szmesnk, tăietor, Aurel Duda, aduce nouă şi copiilor noştri o moarte nă- rii şi ţăranii din Rusia, sub conducerea par­ vire la dezarmare, la interzicerea armelor
praznică ? tidului lui Lemn, au înscris pe stindardele nucleare şi cu privire la alte măsuri în ve­
Productivitatea muncii faţă de eaterist- Precum ?' •ci°R1^ ! i din lor lozinca păcii şi i-au rămas întotdeauna derea preîntîmpinării unui nou război. Ţă­
aceeaşi perioadă a crescut CU cariere: Pantilimori Dronca, Mihai In cele două războaie mondiale popoarele credincioşi. In cursul celor 40 de ani ai rile iubitoare de pace au făcut în Organi­
au dobîndit o experienţă amară. Oamenii existenţei sale, Ţara Sovietelor a deschis tu­ zaţia Naţiunilor Unite numeroase propu­
8,7 la sută, iar preţul de cost Anci!ta- PoPa Petru Cretu' Gheor‘ simpli, care în uraganul războiului aduc turor popoarelor calea spre pace, a năzuit neri bune, a căror acceptare ar fi consoli­
a-fost redus cu 7,5 l’a sută. Ca She Bogdan $' « W cele mai grele jertfe, ştiu că fiecare nou — în ciuda obstacolelor îngrămădite de dat pacea, ar fi slăbit primejdia unui nou
război aduce cu sine suferinţe tot mai imperialişti —¦ spre colaborare paşnică cu
sobele sa aiba un aspect maJ§u ccesele m eşteşu g a r ilo r război. Nimeni nu poate nega că propu­
plăcut, mai estetic, in cursul T v“
acestui an 1.200 sobe au avut Colectivul de muncitori, ingineri
cele mai variate culori. şi tehnicieni din unităţile U.R.C.M.-
Succesele colectivului se da- ului. începînd cu 21 noiembrie dau
toresc măririi capacităţii cup- producţie în contul primelor zile ale grele, distruge un număr tot mai mare de celelalte ţări, indiferent de orînduirea lor nerile supuse spre examinare O.N.U. în
ţări, ucide tot mai mulţi oameni, are urmări socială. problemele încetării cursei înarmărilor şi
toarelor, reducerii ciclului ele anului 1958. In cele aproape 11 luni tot mai cumplite şi care se fac simţite timp ale înlăturării primejdiei unui război ato­
tot mai îndelungat. In numele intereselor lor vitale, munci­ mic, propunerile cu privire la coexistenţa
ardere, bunei aprovizionări cu ale anului curent, producţia globală torii din ţările capitaliste au participat ac­
Primul război mondial, provocat de ma­ paşnică a statelor, la dezvoltarea colaboră­
materiale, precum şi contribu- planificată pe uniune, la ramura in- rile puteri imperialiste şi dezlănţuit de mi­ tiv la această luptă pentru pace. Această rii economice între ele — care constituie
nobilă operă s-a bucurat de sprijinul oame­
iiei date de fruntaşii în pro- dustrială, a fost realizată în propor-
ducţie, cum sînl /. Moldvai, ţie de 100,1 la sută, iar la ramura
litarismul german, a costat viaţa a zece nilor înaintaţi din lumea întreagă. Dar for­ un factor hotărîtor al creării încrederii ne­
milioane de oameni. Datorită lui şi-au pier­ ţele păcii n-au reuşit să pună omenirea la
bestyân, A. Torok şi P. Poie- porţie de 100,6 la sută. dut, sănătatea şi au rămas schilozi zeci de adăpost de o nouă catastrofă, să împiedice cesare în relaţiile dintre state — corespund
j naru. milioane de oameni. Războiul a condamnat Izbucnirea celui de al doilea război mon­ intereselor vitale ale tuturor popoarelor.
Un aport preţios în obţinerea a- popoare întregi să îndure foame şi lipsuri. dial. Forţele acestea erau prea puţin nu­ De rezolvarea acestor probleme depind în
meroase, iar Uniunea Sovietică era pe a- mare măsură destinele păcii, destinele vii­
_ ., .. cestor succese au adus cooperati- Cel de-al doilea război mondial, al cărui tunel singura ţară care a luptat consecvent toarelor generaţii. Aceste propuneri întîmpi-
iniţiator principal a fost fascismul german, pentru menţinerea păcii. nă o rezistenţă activă numai din partea
In ziua de 21 noiembrie, colectivul şi „Partizanul" din Petroşani, care a avut drept rezultat că în viitoarea războ­ celor care sînt interesaţi în menţinerea în ­
de muncitori, ingineri şi tehnicieni şi. au realizat sarcinile anuale de iului au fost tîrîte nu numai armate uriaşe, cordării internaţionale.
j de la întreprinderea de extragere şi |)|an în 10 Iuni şi 4 zile. nu numai fronturile. Bombele lansate din Astăzi, noi, comuniştii, spunem că acum Mii dc ziare şi posturi de radio repetă
prelucrare a pietrei „Bampotoc" Dc- _A este posibil să se bareze calea războiului,
va, a „rupt ultima fila dm cal,en­ avioane au distrus oraşe deschise, au ucis să se menţină pacea. Noi spunem aceasta zilnic popoarelor din S.U.A., Anglia, Franţa.
De menţionat ca in cursul aces- mii şi sute de mii de cetăţeni paşnici, iar Italia şi din alte ţări capitaliste că „comu­
¦ darul acestui an. Ei au raportat că în dosul gardurilor de şîrmă ghimpată ale cu toată certitudinea, deoarece alta este nismul mondial" ar ameninţa libertatea
an Pe l'nSa U.R.C.M. au mai
; şi-au îndeplinit planul anual dc pro- luat fiinţă încă' 12 secţii noi pentru
ţ ducţie cu 40 de zile înainte de ter- deservirea populaţiei în oraşele De-
mcn. Această victorie s-a datorat pe va, Hunedoara, Brad etc. lagărelor hitleriste, în camerele de gazare astăzi situaţia din lume, altul este raportul lor, modul lor de -viaţă, existenţa lor paş­
de o parte entuziasmului cu care a In primele trei trimestre'ale anu- de forţe.
Ţara Sovietelor, născută de Marea Revo­
muncif’ harnicul colectiv de aici, iai lui, pe întreaga uniune s-a făcut o au pierit milioane de bărbaţi, femei şi copii. nică.
Uriaşe mijloace materiale cu care s-ar îi luţie Socialistă din Octombrie, nu mai este
pc dc altă parte măsurilor tehnico- economie de 220.000 lei. Pe trimes- Dar nici partidele comuniste, nici vreuna
putut construi mii de oraşe înfloritoare, cu din ţările socialiste nu au motive care să le
organizatorice luate în cursul anu- Irul.. 111 preţul de cost a fost redus
lui. Astfel, prin introducerea ciocane- cu 3,9 la sută, iar productivitatea care s-ar fi putut hrăni şi îmbrăca popoare singură şi izolată. După victoria asupra împingă la dezlănţuirea unui război şi la o
lor pneumatice la atelierul dc ciopli- muncii a crescul cu 17,7 la sută faţă întregi, au fost puse în slujba distrugerii, fascismului s-a format uriaşa lume a so­ agresiune militară asupra altor ţări, la co­
forie, productivitatea muncii a eres- de sarcina de plan care era de 5 a morţii. Peste 30 de milioane de vieţi cialismului, care numără aproape un mili­ tropirea unor pămînturî străine. Uniunea
cut cu 15 la sută. la sută. omeneşti a înghiţit cel de-al doilea război ard de oameni. In năzuinţa spre pace şi co­ Sovietică, China populară stăpînesc ele în-,
mondial, fără a mai socoti milioanele de laborare internaţională, spre coexistenţă sele întinderi uriaşe de pămînt şi bogăţii
*8• *8•*8•*8 * » • O- c••*• *8* răniţi şi schilodiţi, iar în ultimele zile ale paşnică a diferitelor sisteme sociale, păşe­ naturale incalculabile. In nici una din ţările
războiului, asupra unor oraşe japoneze des­
Succesele minerilor de la Lupeni
chise au căzut primele două bombe atomice, şte eot la cot cu Uniunea Sovietică o altă socialiste nu există clase sau pături sociale
arătînd ce primejdie de exterminare în mare putere socialistă — China populară. ale populaţiei, interesate într-un război. In
LUPENI (de la subredacţia dînd pînă la această dată 1.108 hiasă pîndeşte pe oameni. Pentru aceleaşi scopuri paşnice luptă ţările aceste ţări sînt la putere muncitorii şi ţă­
de democraţie populară din Europa şi Asia. ranii, care în toate războaiele au adus cele
tone de cărbune peste plan. De Nu e nevoie nici de cunoştinţele unul sa­ mai mari jertfe. E oare cu putinţă ca ace­
vant, nici de fantezia unui poet ca să spu­ Dezvoltarea nemaiîntîlnită a industriei, ştia să dorească un nou război? Ţelul co­
Brigăzile de mineri de la mi­ asemenea, brigada condusă de nem că un nou război — dacă popoarele ştiinţei şi tehnicii în Uniunea Sovietică şi muniştilor este construirea unei societăţi în
îl vor admite — va depăşi tot ceea ce ome­ in celelalte ţări socialiste slujeşte cauza care vor fi asigurate bună starea generală,
nirea a îndurat vreodată. Locuitorii Eurb păcii, constituie o puternică frînă care în­
pei şi Americii, Asiei, Africii şi Australiei
ştiu că omul a descătuşat foiţe atît ae greunează dezlănţuirea unui război. înflorirea tuturor popoarelor, pacea veşnică
muncească în aşa fel ca planul minerii Feher Vasile, Văleanu uriaşe ale naturii şi a devenit stăpîn al Pe arena mondială a mai crescut o altă între naţiuni.
unor mijloace atît de puternice, îneît ac­ forţă nouă : popoarele coloniale, trezite de Pentru a construi o asemenea societate,
ţiunea lor distructivă poate lovi orice punct Revoluţia din Octombrie, care au scuturat ţările socialiste au nevoie de o pace trai­
al globului pămîntesc. Nu va exista într-un sau sînt pe cale de a scutura jugul depen­ nică. De aceea nu există duşmani mai con­
dus-o minerii sectorului II care La consfătuirea cu minerii, nou război colţişor unde omul ar putea găsi denţei seculare şi care vor să trăiască în secvenţi ai războiului, luptători mai fermi
şi-au întrecut pianul pînă la a- ţinută de curînd, brigăzile de pentru pace, decît com uniştii!
c.eastă dală cu peste 2 . 1 0 0 tone mineri de la mina Lupeni şi-au adăpost sigur. Flăcările unui război dus.cu pace, împotrivindu-se amestecului forţelor
cărbune. Totodată, sectorul II luat angajamentul ca în întîm- arma atomică cu hidrogen şi cu rachete ar imperialiste în treburile lor interne. Pentru Ţările socialiste nu vor să impună prin
se clasează pe primul loc în pînarea celei de-a 1 0 -a aniver­ cuprinde toate popoarele şi ar ameninţa cu a pune capăt stării de înapoiere şi mizerie, forţă nici unui popor sistemul lor social şi
întrecere. Printre minerii frun­ sări. a proclamării Republicii nenorociri incalculabile multe generaţii ale ele duc o politică de pace şi neutralitate, politic. Ele sînt ferm convinse că victoria
taşi ai acestui sector, care au omenirii. politica cunoscutelor „cinci principii" — socialismului este inevitabilă, ele ştiu însă-
înregistrat depăşiri frumoase, Populare Romîtte, să dea peste respectarea reciprocă a integrităţii terito­ de asemenea că socialismul nu poate fi im­
se numără şi cei din brigada plan în luna noiembrie 4.000 Oamenii simpli din lumea întreagă, fără riale şi a suveranităţii, neagresiunea, nea­ pus din afară, că în fiecare ţară el trebuie
condusă de Nagy Andrei, care tone de cărbune, iar în luna deosebire de naţionalitate şi de vederile lor mestecul în treburile interne ale altora, ega­ să fie în primul rînd rezultatul luptei in­
politice, .de credinţa şi culoarea pielii, vor terne a clasei muncitoare şi a tuturor for-,
decern1 rie, 3.000 tone de căr­ să trăiască în pace. Oamenii simpli din litatea în drepturi şi avantajul reciproc, ţelor progresiste. De aceea, nici vorbă nu
lumea întreagă întreabă: oare omul, a că­ coexistenţa paşnică.
bune. rui raţiune biruitoare smulge naturii toate ( Continuare în pag. 4-a)
Nu numai popoaieie ţărilor socialiste, nu
M1RCEA CĂTĂLIN