Page 84 - 1957-11

Pag. 2 Stea
Înviorare în munca cultural
artistică din oraşul Deva
Tradiţii şi mentalităţi din oraşul Deva, au cunoscut
o vizibilă înviorare. Sub îndru­
Cu ani in urmă, în oraşul mar6a Comitetului orăşenesc
Deua munca cultural-artistică de partid, a Consiliului sindical
luase un frumos avînt. Se gru­ local şi a Sfatului popular oră­
paseră în jurul formafiilor de şenesc şi-au reînceput activita­
amatori, oameni hotărî!i să tea mai multe brigăzi artistice
de agitaţie, echipe de dansuri,
muncească, punînd mult suflet formaţii teatrale, solişti vo­
în activitatea lor. Au avut şi cali şi instrumentali. La fel şi-a
realizări lăudabile. Formaţia de continuat activitatea — mai
teatru, de estradă şi in special susţinut de data aceasta — şi
formaţia de balalaici, ani de-a formaţia de balalaici. In cadrul
r'tndul au adus publicului de- clubului „Cooperatorul", „Ilie
vean mulţumiri şi satisfacţii Pintitie", la căminul cultural
spirituale. „Petofi Săndor", in multe in­
stituia si întreprinderi ca :'
Cauze subiective au dus ul­ P.T.T.R., T.R.C.L.H., B.R.P.R.,
terior la delăsări în activitatea I.A.R.T., „Solidaritatea", Uzina
acestor formaţii. Chiar orches­ electrică, a început o activitate
tra de balalaici se părea că încurajatoare.
bate pasul pe loc sau chiar re-
gresează. Se încuibase ideea ve­ La căminul cultural „Petofi
che că activitatea artistică tre­ Săndor" de pildă, tinerii au for­
buie lăsată numai, pe seama mat o fanfară, la BJţ.P.R. în
profesioniştilor şi dăinuia con­ scurtă vreme a fost pregătită
cepţia că această preocupare re­ piesa „Jubileul", elevii şcolilor
vine exclusiv tineretului şi nici­ medii au format un cor, s-a
decum oamenilor „cu greutate". format de asemenea ansamblul
Această mentalitate, susţinută coral pe oraş. compus din for­
cu tărie chiar de unii conducă­ maţiile corale de la P.T.T.R.,
tori de institutii, a făcut ca ani T.R.C.L.II., Regiunea silvică şi
cle-a r'tndul să nu poată, lua cadrele didactice. Se evidenţia­
fiinţă un cor pe oraş. De fie­ ză prin/r-o muncă neobosită in
care dată, cu ocazia zilelor în­ activitatea acestor formaţii, to­
semnate din viaţa poporului varăşi cu muncă de răspundere
nostru — 1 Mai, 23 August — în sindicate, cum s î n t : M. Dia­
centrul regional se vedea in si­ conii — P.T.T.R., Ştefan Raliu
tuaţia de a aduce formaţiile ar­ — T.R.C.L.II., A.nie Minişca —
tistice de la Dobra, Ilia, Poia­ Regiunea silvică, instructori şi
na, lina, ele. Aceleaşi cauze dirijori c a : Ion Munteanu, Ni-
neîntemeiate au stat şi la baza colae Tirlea, Aurel Doroga, Şte­
inactivităţii căminelor culturale fan Maier, Ion Cenuşă, Ida Ga-
„Petofi Sondor" şi „Gh. Coş- ray, I. llaicu, directori de în­
buc“ din Sîntuhalrn. treprindere. sau instituţii, cum
s î n t : l. Popa de la P.T.T.R.,
Aşa se prezenta situaţia pină Mihai Marfa — T.R.C.L.II., cit
nu de mult, in oraşul Deva. şi componenţi ai formaţiilor ar­
tistice. printre care Silvia Flora,
Un progres simţitor Cornel Barbu, M. Tămăjdan, A-
lexandru Rusescu. Ana Brafo-
In perioada celor două festi­ sin, etc.. cărora le revin egale
valuri orăşeneşti şi regionale, merite in roadele muncii artis­
formaţiile artistice de amatori tice de azi.
In linele instituţii munca ar­
tistică continuă să fie dusă insă
in. salturi, legată fiind doar de
cerinţele unor evenimente mai
importante. Unele echipe, ca a-
ceea de la I.A.R.T., deşi. se si­
tuaseră printre primele la con­
cursuri, se dezorganizează ime­
diat ce concursurile încetează.
Mai silit instituţii şi întreprin­
deri cu un însemnat număr de
salariaţi, — Justiţia, Sfatul
popular regional, Centrofarmul,
Din viafa cooperativelor
m eşteşugăreşti
Lucrează pe faze de
operaţiuni
cooperativa „Muncitorul" Sebeş,
Pină în luna aprilie 1957, sînt mulţumiţi.
membrii cooperatori cizmari din
cooperativa „Muncitorul” Sebeş, Produse din lemn pentru
confecţionau încălţămintea în se­ export
rie, fiecare lucrînd individual.
Calitatea încălţămintei lăsa mult Cooperativa meşteşugărească de pro­
de dorit, cooperativa avînd dese ducţie „Unirea" din Sebeş, are prin­
tre multe alte secţii şi o secţie de
fuzuri din partea beneficiari­ strungărie unde execută diferite ar­
lor. De asemenea, cîşligul coo­ ticole de uz casnic din lemn. Meş­
peratorilor era slab, disciplina teşugarii Craus Carol, Boca Nicclae
în muncă era slabă, iar volumul şi alţii, sînt neîntrecuţi în meserie.
pi ducţiei realizate era sub ca­ Din maşinile şi strungurile lor, ies
pacitatea de producţie a coope­ adevărate lucrări de artă. Acesta a
rativei. fost motivul care a determinat între­
prinderea de export „Cartimex" din
Comitetul executiv al Uniţi ii Bucureşti să contrarieze eu „Unirea"
regionale a cooperativelor meş­ o serie de produse din lemn, exe­
teşugăreşti Hunedoara, prin ac­ cutate la strung, solicitate peste ho
tiviştii săi, a trebuit să ducă tarele ţării noastre. Printre produsele cooperativei „Moţul" va trebui
o muncă susţinută pentru lă­ mai importante exeeTTtalc pentru rx-
murirea cooperatorilor asupra port, se numără diferite fructiere lus
avantajelor organizării muncii truite, bomboniere, farfurii, tăvi rus
pe faze de operaţiuni. Pînă la
urmă, roadele muncii de lămu­ tic.c şi altele.
rire n-au întîrziat să se arate. De remarcat este faptul că acesle
In cursul lunii aprilie 1957,
cooperatorii cizmari au trecut produse se execută din fag şi alte c
la o nouă formă de confecţio­ senţe de lemn achiziţionate pe plan
nare a încălţămintei — pe faze local din resurse locale.
de operaţiuni. Astfel, s-au for­
mat echipe de richtuit, tăiat şu- Aspecte din unităţile
gliere, şnienit, cusut rame, cu­ de artă populară
sut talpa, pus tocuri şi finisaj.
In regiunea Hunedoara se gă­
Astăzi, în secţia de încălţă­ sesc astăzi patru unităţi de ar­
minte a cooperativei „Muncito­ tă populară cu oca. 70 membri
rul” din Sebeş se execută în­ cooperatori, care funcţionează
călţăminte de calitate, coopera­ în cadrul cooperativelor „Mo­
torii folosesc din plin cele 8 ţul" Baia de Criş, „Viaţă nouă"
ore de muncă, planul cantita­ Orăştie, „Mureşul” Alba Tuli3
tiv se îndeplineşte cu regulari­ şi Prislop. In toate aceste un:
tate, iar cîştigul cooperatorilor taţi, se execută covoare roinî
a crescut simţitor. Exemplele neşti si covoare orienta'e pen­
de mai jos sînt grăitoare. Cînd tru uz intern şi pentru export
tov. Stricatu Ioan a lucrat in­ Cele mai vechi unităţi înfiin
dividual, în 208 ore a realizai ţaţe în anii anteriori, sînt cele
un salariu de numai 317,59 de pe lîngă cooperativele „Mo­
lei (luna martie 1957). Astăzi, lul" Baia de Criş şi Prislop
lucrînd pe faze de operaţiuni la Anul acesta, au luat fiinţă sec­
cusut rame, în numai 192 ore ţiile de pe lîngă cooperativele
a realizat un cîştig de 626 lei „Mureşul" Alha Iulia şi „Viaţă
(luna septembrie 1957). Tov. Moiia" Orăştie.
I.ascu lacob şi-a ridicat ciştigul
de la 382,69 lei in 208 ore, la Dacă toate unităţile au pro­
744.94 lei în 200 ore, la faza gresat ca execuţie tehnică şi ar­
şvlcuit. tistică, secţia de ţesut covoare
Astfel de exemple sînt mul­ coopeartivei „Moţul" Baia dc
te, iar cooperatorii cizmari din Criş a rămas la acelaşi nivel,
producţia executată în această
unitate fiind in ferio a ră Şi ă-
ceasta, din mai multe motive.
Fabrica de teracotă, etc. care
s-au mulţumit să se angajeze
cu ocazia diferitelor şedinţe, în
vederea desfăşurării activităţii
cultural-artistice, dar reprezen­
tanţii acestora, ajungind acasă,
au căzut pradă concepţiilor în­
vechite, astfel că despre o acti­
vitate artistică mai rodnică, la
aceste instituţii nu se poate
vorbi.
Perspective de viitor
In cinstea zilei de <10 Decem­
brie — 10 ani de la proclama­
rea R.P.R., formaţiile corale din
Deva pregătesc un nou reperto­
riu legat de acest eveniment.
Orchestra de balalaici îşi îmbu­
nătăţeşte şi ea programul şi dă
o seamă de spectacole in loca­
lităţile regiunii. Se pregătesc
piese teatrale, dansuri noi, spe­
cifice regiunii Hunedoara, in-
struindu-se două echipe, sub
conducerea ing. Liviu Oros —
laureat al celor două festiva­
luri mondiale ale tineretului de
la Berlin şi Bucureşti.
Consiliul sindical local şi
Secţia de învăţământ şi cultură
a Sfatului popular oraş Deva,
cu sprijinul direct şi. permanent
al Comitetului orăşenesc de
partid, se străduieşte a folosi
toate mijloacele de stimulare a
muncii artistice de masă.
TITAN1A PONTA-.Mărghitan
Artiştii amatori ai Casei de cul­
tură din Orăştie au pregătit pen­
tru „Săptămîna economiei", un bo­
gat program artistic.
IN FOTO: Repetiţie la sceneta
„Cearta", interpretată de Maria
Jampa, Angela Păun, Elena Lu-
chini, Petru Almăşan şi Traian
Igna.
Sfatul popular a! oraşului Brad,
cu toate stăruinţele depuse de
Comitetul executiv al U.R.C.M.
Hunedoara, cit şi al cooperati­
vei „Moţul", nu a înţeles să
spi ijine această secţie cu un lo­
cal spaţios, corespunzător pen­
tru cele 2 0 cooperatoare cîte au
lucrat în anul 1956.
Comitetul executiv a! coope­
rativei „Moţul" a neglijat con­
trolul, îndrumarea şi dotarea
secţiei cu sculele şi utilajele ne­
cesare.
Pentru ca şi această secţie
să ajungă pe celelalte din re­
giune, Comitetul executiv al
să pună în practică, de urgen­
ţă, măsurile propuse de
UCF.COM.
Secţia de ţesut covoare din
Orăştie lucre ;ză bine, tehnic şi
artistic. S-ar putea dezvolta mai
mult, dacă Statul popular al o-
raşului Orăştie ar înţelege ne­
cesitatea şi importanţa covoa-
relor orientale pentru export, e-
xecutate cu multă pricepere de
cooperatoarele acestei unităţi,
repartizînd în acest scop un lo­
cal mai încăpător. De asemenea
Comitetul executiv al cooperati­
vei, va trebui să doteze secţia
cu bătătoare, foarfeci şi noi
gherghefe.
Unităţile din Rimaţi şi Pri­
slop execută penlru export co­
voare romîneşti. Pentru asigu­
rarea continuităţii producţiei,
serviciul aprovizionării al
U.R.C.M. Hunedoara va trebui
să asigirp lîna în culori, nece­
sitată de ni;: Ielele puse în lu­
cru.-
N. DONOVICI
corespondent
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 916
f marcrr^îSîpr
Printre cei mai buni
In raionul Ilia a avut loc de fost premiaţi ca cei mai buni
curînd analiza desfăşurării con­ cultivatori de porumb.
cursurilor „Pentru cea mai bo­ O bună îngrijire a vacilor cu Al cui este rîndul?
gată recoltă de porumb" şi „Pen­ lapte s-a manifestat la G.A.C.
tru cele mai bune vaci cu lap­ Ilia, care a fost premiată cu satele de munte
te". Cu această ocazie, s-a con­ premiul I, urmată de G.A.C.
statat că la concurs au partici­ din Bretea Mureşană şi cea din
pat majoritatea gospodăriîlo a- Hă rău.
gricole colective, întovărăşirile
agricole, precum şi un număr La îngrijirea vacilor cu lapte,
cei mai buni dintre ţăranii in­
însemnat de ţărani muncifori. dividuali s-au dovedit a fi : Vio-
Rezultatele desfăşurării concur­ rel Dehel din Gurasada, Anto­
sului sînt satisfăcătoare Lu.ra- nie Burza din Zam, Ioan Mun­
rea pămîntului la timp, întreţi­ teanu din Strelea şi Teofil Ta-
nerea culturilor prin aplicarea maş din Lăpuşnic. Pentru cei
regulilor agrotehnicii înaintate clasaţi pe primele locuri au fost
a asigurat gospodăriei agricole acordate premii constînd în u-
colective din Bretea Muresană nelte agricole.
o producţie medie de porumb la
ha de 3.800 kg boabe, produc­ Ing. IOAN ALBU
ţie cu care s-a clasat pe locul
întîi. Pe locul doi s-a clasat Veşti din
G.A.C. Leşnic, cu o producţie
medie la ha a sem ă n ă to r. D :n- In pragul iernii de mînă artistice, bărbaţii spun nei Almaş, pentru a fi revăzu­
tre întovărăşirile agricole, cea basme şi snoave, iar flăcăii cîn- tă de întregul popor.
mai bună recoltă au obţinut-o Se ştie că perioada de iarnă tă şi fac glume.
intovărăşitii din Lăpuşnic care este, cum s-ar zice, epoca de Ulterior, avînd în vedere im ­
au realizat 3.400 kg porumb „vîrf" a muncii culturale de ma­ Cunoscind toate aceste lucruri, portanţa cunoaşterii regiunii
boabe la ha. Ţăranii muncitori să la sate. In această vreme, în colectivul de muncă al căminu­ noastre, s-a luat iniţiativa de
cu gospodărie individua'ă : serile lungi rit „anul"', sătenii lui cultural din satul Techerău a se face un schimb de aseme­
Gheorghe Dobrei, Ioan Duma, se strîng în şezători unde fe­ raionul Orăştie, — sat afundat nea monografii între comunele
Aurel Crişan şi Lazăr Dan, au meile torc sau execută lucrări în m unţii lui Horia, cu ţăranii Almaşul Mare şi toate satele de
gospodari şi mineri fruntaşi — pe valea Geoagiului, înglobate
Cercul tinerilor naturalişti in frunte cu tov. directoare de în comunele Geoagiu de Jos,
cămin, învăţătoarea Minerva Geoagiu băi, Balşa şi Almaşul
Cercul tinerilor naturalişti a cla mele teme ale cercului a fost o ex­ Pipa, şi-a planificat din timp Mic.
sclor V—VII, de la Şcoala medie mix­ cursie cu scopul completării materialu­ munca. Astfel, folosindu-se de
tă din Simeria, condus de tov. pro lui didactic pentru colţul viu. Dintre experienţa anilor trecuţi şi-a ori­ La propunerile făcute, multe
fesoară Zorina Timar, atrage tot ina- temele propuse pentru şedinţele viitoa­ entai activitatea înspre cuprin­ cămine culturale au răspuns în
mult elevii prin interesantele lui teme re ale cercului mai amintim doar cî- derea problemelor de bază ale mod favorabil. Pînă acum s-au
practice. Aşa de pilda una dintre pri- tev a : structura batracienilor — prin satului, sat care aproape în în­ cules deja date din satele Ar­
disecţii la broască, iarovizări, puterea tregime formează o întovărăşire deii, Alm aşul Mic şi Almaşul. de
de germinaţie, etc. zootehnică de creşterea oilor. Mijloc, Poiana, Techerău, etc.
De la început s-a trecut la re-
Multe dintre temele cercului se vor studierea regulamentului de Pentru codrii de mîine
face în sera şcolii, care a adus o funcţionare a căminelor cultu­
mare bucurie tinerilor naturalişti, piin rale, s-a organizat colectivul de In multe sate de munte ale
terminarea ei de cîteva zile. muncă, compus din 5 tovarăşi, regiunii noastre, se continuă
s-a curăţit şi reamenajat loca­ strînsul seminţelor forestiere,
Pe lîngă activitatea din cadrul cer­ lul, care a fost apoi aprovizionat care se fac prin organizaţiile de
cului, tinerii naturalişti au ajutat con­ cu lemne şi cele necesare pen­ tineret şi cu ajutorul elevilor.
ducerea parcului dendrologic din Si tru lumină, s-a reinventarîat bi­
meria, să adune castane pentru că­ blioteca şi au fost formate trei Pe acest tărîm de activitate,
prioarele din parc. Astfel, la 16 no cercuri de citit. In fiecare du­ un bun exemplu îl constituie
iembric a.c., membrii cercului au a minică după masă, pe lîngă pro­ şcoala elementară de 4 ani din
dunat castane pentru hrana necesară gramul artistic organizat de ti­ satul Almaşul de Mijloc, ai că­
căprioarelor pe timp de o lună. Cu nerel, în cadrul căminului cultu­ rei elevi au adunat, numai in
această ocazie, cercul tinerilor r.atu- ral se fac şi audiţii colective la cinstea zilei de 7 Noiembrie,
ralişti a vizitat crescătoria de fazar.i radio. pentru pepiniera din Balşa, can­
din parc, care are drept scop repopu­ titatea de 150 kg seminţe de co­
larea cu fazani a regiunilor noastre. In planul de muncă sînt pre­ lin ( lemnul cînesc), 15 kg de
văzute sarcini ca de pildă, in­ seminţe de frasin şi 18 kg sd-
Prof. F. CIOARA formarea politică lunară, spriji­
nirea schimbului între oraş şl mînţă dc păducel.
Brigada tinereţii sat (conferinţe, evidenţieri, etc.)
ajutorarea întovărăşirii zooteh­ Mari cantităţi de seminţe
Tinereţe, elan, entuziasm, mire abatajul-cameră nr. 4 al nice (difuzarea de cărţi agro­ (ghindă, moşdrean, salbă moa­
zootehnice prin bibliotecă şi cer­ le, etc.) au adunat şi şcolile din
sînt caracteristicile brigăzii lui Drob. curile de citit, conferinţe, etc.) satele comunei Almaşul Marc,
şi înjghebarea concursului lite­ care în parte au şi fost trimise
de mineri condusa de Vasile g g ( a c ă „ n o u , {r o n t rar „Iubiţi cartea". ocolului silvic Geoagiu de Jos,
iar altă parte urmează a fi tri­
Negrescu de la sectorul II al Iniţiativă bună
misă ulterior. Aceiaşi şcoală a
minei Vulcan. Aşa dar, nu in- jn nou[ abataj unde fuseseră La consfătuirea avută înire dai săminfă de ghindă, care a
instituţiile culturale din comuna fost folosită la însăni’iiţările din
timplător brigada a primit de- muiaţi, mai rămăsese doar o ţ Almaşul Mare raionul Alba, că­ satul Glod, unde sub suprave­
minul cultural din satul Cib- gherea tov. brigadier silvic Ni-
numirea de „brigada tinere- mică porţiune ce se întindea,‘ Chei, a fost însărcinai cu întoc­ colae Cazan numai într-o singu­
mirea unei scurte monografii a ră zi s-a însămînţat un hectar
ţii". 1.400 tone de cărbune ge . 0 parte şi de alia a craţe- comunei Almaşul Mare. de pădure. La această acţiune
au muncit voluntar peste 30 de
peste plan au extras la ziuă rului. Membrii brigăzii cură- In mare, lucrarea e deja pre­ cetăţeni din satul Cib.
gătită şi urmează ca ea să fie
din aclincuri tinerii mineri, in ţau cu grijă vatra şi culcuşul, prezentată in cadrul fiecărui Avînd în vedere marea impor­
cămin cultural din satele comu­ tanţă a lemnelor, tineri şi bă-
cin siea Marelui Octombrie, lichidau şpijurile, să nu rămî- trîni muncesc din răsputeri pen­
tru a ridica noi codri, care con­
1.400 tone cărbune înseamnă ng cărbune, stituie mândria şi bogăţia m un­
un tren lung de 140 vagoane, — // curăţim lună, spuse ţilor noştri.
a 10 tone fiecare vagon. şeful de schimb I. Rişcu, mais-
Dacă mina Vulcan este de irului Rusu. Şi-apoi „atacăm"
cîteva luni prima pe bazin, fi- un nou front,
reşte că ceea ce a dat brigada — Aşa şi trebuie. Curăţirea OOOO00-00 00 OO-OCXOOOO00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 OO00 00 00 00 00 00 00 000 OOCOOOL
în plus constituie o părticică abatajului e mama prevederii g8
destul de însemnată din ma- — spuse maistrul, lAhonaţi-vă 8
8
rele succes al colectivului. Oamenii continuau să dis- Ope anul 1958 la următoarele publicaţii periodice: OO
8
Cum nici o victorie nu se loce ultimul cărbune, îl lopă-
obţine fără eforturi serioase, iau pe craţer. Citeai pe feţele g ANALELE INSTITUTULUI DE ISTORIE A PARTIDULUI DE PE LING 8
cum nici o luptă nu se cîştigă lor bucuria succesului apro- 8 C.C. al P.M.R. 8
fără să se infim pine obstacole, piat, citeai că Negrescu va fi 8 Sînt tratate materiale de documentare din viaţa partidului. 8
8
nici brigada n-a obţinut suc- mulţumit de treaba pe care
g COSTUL UNUI ABONAMENT
cesul fără muncă perseveren- ortacii săi au făcut-o, cîtă 8
tă. vreme el s-a odihnit. Peste cî­ g pe 12 luni este de lei 24 8
teva zile, cînd fu prăbuşit ul­
în abaţajttl canicular timul jug, deci in noiembrie, S 8 pe 6 luni este de lei 12 8
Cîteva luni, Negrescu şi frontul cel nou fu atacat, d e ) 8 VIAŢA DE PARTID 8
8
°o Sînt tratate probleme din experienţa P.C. al Uniunii Sovietice. 8
ortacii săi lucraseră intr-un daia aceasta în frunte cu şe- \ gg8 COSTUL' UNUI ABONAMENT
abataj cald. Dar, nici in rup­ ful brigăzii întors din conce- )
diu. Brigada tinereţii pornea L pe 12 luni este de lei 18 8
să majoreze planul de cărbu-) 8
tul capului nu s-ar fi lăsat în­ ne cu zeci şi sute de vagoane. < 8 pe 6 luni este de lei 9 8
vinşi de căldură. Rolul abata- 8 8
jului. era mereu plin cu bul- Cînd veţi vedea un convoi Ş pe 3 luni este de lei 4,50 8
gări negri, sclipitori, iar va- de vagoane încărcate cu căr- ) 3
5 gonetele ieşeau in şir, ceas de bune, îndreptindii-se^ spre Hu- 1
ceas. remorcat,e spre pati u. .li de 8 ABONAMENTELE
)
{ 8 se primesc la Librăria noastră" si prin difuzorii voluntari din intreprin- g
8 deri şi instituţii. 8
9
00 00 00 00 OO00 OO00 00 OO00 00 00 00 00 00 OC00 COOO00 00 00 00 00 00 00 00 00 O 00 00 00 OO
“ ''“ te „ . , ale tării, m l i t i - o ă c i in el e :
Dumitru Buciurea, Teodor r ' ie să fie si cărbll.
„La sanatoriul T. B. C.
Moţ, Grigore Rusu şi oricare ng,e /tJ. Neprescu si a ortaci- Brad este vacant postul de
electrician mecanic de la
altul din brigadă, fineau din . staţia de pompare. Salariul
lunar tarifar este de 600 lei
toi sufletul ca mândria, onoa­ GH. ZA.MF1RESCU plus 139 spor de periclitate.
rea brigăzii, să nu fie ştir- Se acordă locuinţă ta staţia
) bite. Era vorba şi de angaja- \ / ia .. y, ^ w w
de pompare".
? meniul ce trebuia respectat cu
) sfinţenie. Când n-aveau „goa­
le", cină n-aveau lemn silfi-1,
rient, nici unul din ei nu-şi
mai găsea astîmpăr.
La începutul lui octombrie,
şeful brigăzii plecă in conce­
diu, iar puţin mai iîrziu V.
Paraschiv, I. Pop, Gh. Mirău-
ţă, au plecat la cătănie. Veni­
seră oameni noi in brigadă.
Membrii brigăzii, rnnliiviau în­
să să muncească de "parcă
n-ar fi plecat nimeni din bri- ţţ
} gadă. Cum putea să dea cine- M.A.S. — T.C.C.M.
va înapoi? Nu, asia nu se pu- , Grupul de şantiere nr. 1 Deva
tea in tim p la ! Perioada de lu-
s cru in abatajul caid era pe angajeaza
} sfîrşiie. gestionari de materiale pentru
Hunedoara şi contabili de şan­
b — Vă mutăm la un alt loc ¦ Cumpăraţi-vă neîntîrziat bi LA TOATE tiere.
ţ de muncă, le-a adus la cunoş­ Ielele pentru tragerea „Loto
AAAG AZSNELE Prezentarea cu arie şi referinţe
tinţă şeful sectorului, ing. O. Central" cu premii suplimenta­ C O O P. DE C O N S U M la sediul întreprinderii T.C.C.M
Arabadgian, pe la jum ătatea; re de 50.000 lei, lO.OOOlei şi Deva, strada Avram lancu nr. 27.
cC U \.
lui octombrie. Veţi lua in "pri-• 3.000 lei, care va avea loc vi­ REG. HUNEDOARA
G /w v/'V ..i \,V * neri 29 noieui! i ie.
•v