Page 85 - 1957-11

-"'Nr. 916
VIAŢA DE PARTID
Munca politică, în atenţia
organizaţiei de bază
Zilele trecute a avut loc la
gospodăria agricolă colectivă
„înfrăţirea11 din satul Jeledinţi,
adunarea generală a organiza­
ţiei de bază pentru darea de
seamă şi alegerea noului organ
de conducere.
Din darea de seamă şi din
discuţiile purtate a reieşit că
in gospodăria agricolă colecti­
vă, s-au obţinut rezultate bune.
în toate sectoarele de activitate.
Cu toate că pămîntul se lu­
crează greu, totuşi prin efortu­
rile depuse de colectivişti şi cu
ajutorul primit din partea
S.M.T., s-a ajuns ca întreaga
suprafaţă de teren arabil, să se
lucreze bine şi la timp, reuşin-
du-se astfel ca în acest an să
se obţină recolte bogate. La
griu de pildă, s-a obţinut o re­
coltă de peste 1.860 kg la ha
(cu 500 kg mai mult decît au
obţinut ţăranii cu gospodărie
individuală), la porumb 3.500
kg ştiuleţi la ha şi peste 13.000
kg cartofi la ha.
Din discuţii a reieşit că or­
ganizaţia de bază a sprijinit
prin membrii de partid condu­
cerea gospodăriei, în executarea
de construcţii necesare pentru
produsele agricole şi pentru a-
nimale. Aşa spre exemplu, a
fost construită, o magazie cu o
capacitate de 14 vagoane, un
pătul pentru porumb cu o capa­
citate de 5 vagoane şi în mo­
mentul de faţă se construieşte
un saivan pentru 500 de oi. Pe
de altă parte, colectiviştii şi-au
Consfrucfii sanitare
In raionul Orăştie grija pen­
tru sănătatea oamenilor muncii
şi a îmbunătăţirii condiţiilor
lor de viaţă este o preocupare
de seamă a secţiei sănătate.
Printre noile construcţii sa­
nitare din raionul Orăştie, pot
fi citate Spitalul din Cugir şi
dispensarul din comuna Bă-
căinţi care au fost dotate cu
aparatura medicală necesară.
Spitalul din Cugir are o capa­
citate de 1 2 0 de locuri şi a fost
înzestrat de către Ministerul
Sănătăţii cu mobilier nou şi
cu o aparatură de fizioterapie
modernă.
Comunistul Dionisie Danciu este
unul dintre cei mai buni strungari
ai secţiei mecanice de la Uzina „Vic­
toria" Călan. El se menţine Iruntaş
Criza economică din Franţaî.ică din anul 1953.
In clişeu ; tovarăşul Dionisie Flan-
ciu la locul de muncă.
Gospodari harnici
Dacă intri în curtea gospodăriei
colective din Ilia, nu poţi să nu ţi
faci o impresie bună, chiar de la pri­
ma privire. Peste tot te întîmpină or­
dinea şi curăţenia. Lucruri sînt mul­
te şi felurite în curte ca unelte agri­
cole, maşini, căruţe, butoaie cu ben­
zină şi multe altele, dar, toate îşi au
locul lor.
Aceasta e în curte. In grajd e tot
la fel. Gele 10 vaci de producţie stră­
lucesc de curate ce sînt. Viţeluşii
sînt şi ei bine îngrijiţi şi ţi-e mai mare
dragul să-i priveşti. Dar să nu crea­
dă cineva că în curtea, sau în graj:
dul gospodăriei din Ilia, se face cu­
răţenie numai cu ocazia unor vizi
te. Nu. Aici, găseşti întotdeauna ace
eaşi ordine, aceeaşi curăţenie.
Colectiviştii mai au şi o fermă de
porci. La aceasta domneşte de ase­
menea aceeaşi ordine.
Fiind bine îngrijite, vacile dau o
producţie de lapte destul de mare. E-
xistă vaci care produc peste 20 litri
de lapte la zi. Colectiviştii duc zil­
nic lapte acasă de la gospodăria co
lectivă şi cu toate aceslea, s-au con­
tractat şi livrat peste 10.000 litri lapte. prestigiul Franţei că zarva făcută de
In total animalele au adus în acest
an gospodăriei colective un venit de
aproape 100.000 lei.
mărit fondul de bază cumpărind
încă 175 de oi.
Munca de întărire economi-
co-organizatorică a gospodăriei
a fost împletită cu munca de
atragerea de noi membri în gos­
podăria agricolă colectivă.
Numeroşi membri de partid
din organizaţia de bază, au
desfăşurat o muncă politică
susţinută de atragere a cît mai
mulţi ţărani muncitori în gos­
podărie. Şi munca lor n-a fost
zadarnică. In gospodăria agri­
colă colectivă au mai intrat în­
că 7 noi familii.
Cu toate rezultatele obţinute
— au arătat vorbitorii Anton
Bokoş şi alţii — munca poli­
tică nu s-a desfăşurat la înăl­
ţimea sarcinilor. In primul rînd
chiar membrii de partid nu au
fost suficient pregătiţi din
punct de vedere politico-ideolo-
gic. Acest lucru este ca o ur­
mare a faptului că în anul ce
a trecut învăţămîntul de par­
tid s-a desfăşurat la un nivel
cu totul nesatisfăcător. Majori­
tatea cursanţilor au lipsit de la
învăţămînt sau au venit nepre­
gătiţi.
Cu ocazia alegerii noului or­
gan de conducere al organiza­
ţiei de bază, membrii de partid
au făcut propuneri concrete me­
nite să ducă la înlăturarea lip­
surilor, la îmbunătăţirea între­
gii activităţi.
Propunerile făcute de aceş­
tia, au fost trecute în hotărîrea
adoptată de adunarea generală.
ZEVEDEI STAN1LA
Tot sub îndrumarea secţiei
sănătate a Sfatului raional O-
răştie s-au făcut şi reparaţiile
necesare Sanatoriului T.B.C.
Geoagiu. Astfel s-a terminat
construcţia noii secţii septice,
canalizarea şi introducerea apei
potabile, (acolo unde nu exis­
ta) şi construirea celor 14 a-
partamente, care au fost date
personalului medico-sanitar.
Este necesar să amintim ca
o realizare a secţiei sănătate şi
înfiinţarea noii circumscripţii
sanitare de la Orăştioara de
Sus şi a punctului sanitar de la
Romos.
In şedinţa de marţi după amiază a în această chestiune. Oricum, această rii de mari proiecte de construcţii a
Adunării Naţionale franceze, guvernul majoritate a fost realizată marţi sea­ fost suprimată sau amînată. Guvernul
Gaillard a obţinut cu 256 voturi pen­
tru, 182 contra şi 59 abţineri, votul
de încredere cerut în problemele eco­
nomice şi financiare. In legătură cu
aceste probleme, premierul Gaillard
prezentase săptămîna trecută un pro­
iect de lege guvernamental cerînd
Adunării să acorde guvernului împu­
terniciri speciale, care să-i dea drep­ vernul iese din această încercare foar­
tul de a spori impozitele cu 104 mi­
liarde franci, de a reduce cheltuielile „ceea ce lipsea era tocmai încrederea
civile cu 100 miliarde franci, de a
scumpi preţurile şi de a lua o serie
de măsuri pentru stimularea comerţu­
lui exterior. Proiectul de lege Gai­
llard a provocat controverse aprinse
în comisia financiară a Adunării
care, în cele din urmă, l-a prezentat
Adunării Naţionale, propunînd o oare­
care reducere a impozitelor suplimen­
tare care în stadiul final au fost fi­
xate la 101 miliarde. Totuşi, încă la
sfîrşitu! săptăminii trecute era foarte citul comercial, rezervele de devize au
problematic ca acest proiect să fie
adoptat, vorbindu-se deschis despre
destrămarea coaliţiei guvernamentale
alcătuită cu o săptămînă înainte şi se
întrevedeau perspectivele unei noi cri­ fireşte în aceste împrejurări îşi vor
ze de guvern. In acest moment a sur­
venit chestiunea livrărilor de arme
anglo-americane pentru Tunisia. Une­
le cercuri politice occidentale au de­
clarat cu un cinism jignitor pentru
Gaillard în jurul acestei chestiuni era verii la Banca Naţională a Franţei
destinată de fapt să închege o majo­
ritate parlamentară în favoarea pro­
gramului economic al guvernului. A-
ceastă părere a fost confirmată de
evoluţia ulterioară a poziţiei franceze ţiile comunale; .înfăptuirea unei se­ îmbogăţit fabulos, în timp ce pe mă­
vm m U L SOCTAÎJSMULVf ...
Săptămma economiei
Pentru prima oară în {ara
noastră se organizează „Săptă-
mina economiei". Ea va avea
loc intre 23—30 noiembrie a. c.
Această importantă acţiune de
interes obştesc are un accen­
tuat caracter economic şi edu­
cativ. Scopul organizării „Săp-
tăminii economiei” este de a
întări încrederea populaţiei
în casele de economii, de a
lărgi rtndurile depunătorilor şi
a spori volumul de depuneri.
Dacă in trecut, in regimurile
burghezo-moşiereşti C.E.C. era
o instituţie exclusiv a marilor
bancheri şi exploatatori, care o
foloseau in scopul măririi bene­
ficiilor lor, astăzi C.E.C.-ul este
0 instituţie care cuprinde largi
mase populare, atit in mediul
urban cit şi in cel rural, slujind
interesele acestora. Astfel, nu­
mărul depunătorilor la C.E.C.
a ajuns in întreaga ţară la
2.050.000, revenind in medie un
libret la 3 gospodării.
Creşterea continuă a număru­
lui de depunători şi al depune­
rilor la C.E.C. constituie o pu­
ternică manifestare a încrederii
poporului muncitor în trăinicia
economiei noastre naţionale.
Dacă în anul 1952 in regiunea
noastră numărul depunătorilor
era mic, în anul 1957 numărul
acestora a crescut de peste trei
ori şi jumătate, revenind astfel
un libret la 7 locuitori.
Faptul că numărul mare de
depunători din rindul oamenilor
muncii creşte mereu, ne-o do­
vedeşte pătrunderea ideii de
economisire in rindul muncito­
rilor mineri, a siderurgiştilor şi
funcţionarilor. In raioanele Pe­
troşani şi Hunedoara, de pildă,
există un libret de econom ii'la
3 locuitori.
Pe de altă parte, fondul ge­
neral al C.E.C.-ului din regiu­
nea Hunedoara a crescut faţă
de 1952 de 17,3 ori, iar soldul
mediu pe librete de economii
este de 308 lei.
„Săpţămina economiei" se or­
ganizează in acest an sub lo­
zinca „Fiecare cetăţean, un de­
punător la C.E.C.". Pentru bu­
na desfăşurare a „Săptăminii
economiei“ în regiunea noastră,
s-a primit un sprijin deosebit
din partea organelor locale ale
puterii de stat, organizîndu-se
1in1 ¦toai,te raioanele /comisii de
sprijin, reactivindu-se o sea­
mă de ghişee in întreprinderi
şi instituţii, popularizîndu-se
foloasele economisirii in toate
comunele şi oraşele. Datorită a-
cestor măsuri, numărul depună­
torilor in regiune — intre 15
octombrie şi 22 noiembrie a. c.
a crescut cu 3.000.
. O iniţiativă importantă, care
se aplică pe scară largă in ca­
drul întreprinderilor şi institu­
ţiilor din regiunea Hunedoara,
este aceea a depunerilor prin
consimţămini, benevol şi perma­
nent, dind putinţa salariaţilor
să-şi facă economii din salarii,
care să le permită atunci cînd
doresc să-şi procure lucruri de
valoare, necesare. In oraşul De­
va, salariaţii de la cele mai
multe întreprinderi şi instituţii
au primit cu bucurie această
ra de Gaillard care înainte de scru­
tin, a cerut deputaţilor „să rămînă
uniţi" şi „să nu facă nimic ce ar
putea compromite situaţia politică în
Africa de nord". Ziarele pariziene ca
de exemplu „Parisien Libere" au sub­
liniat a doua zi că votul Adunării „a
fost un vot de resemnare" şi că „gu­
te slăbit". ‘Acelaşi ziar sublinia că
într-o politică financiară, economică şi nut de la Banca Naţională. Guvernul
socială care nu pare să fie la înăl­
ţimea unei situaţii dramatice din mul­
te puncte de vedere".
Intr-adevăr, aşa cum a arătat în­
suşi ministrul de finanţe Pflimlin în
intervenţia sa la dezbaterile care au
precedat votul, în Franţa este infla­
ţie, preţurile cresc continuu, deficitul .acestui an, Franţa a importat mărfuri
bugetar se agravează, la - fel -şi defi­ pentru suma de 410 miliarde franci,
scăzut vertiginos — atingînd limita
inferioară posibilă. După cum a spus
Pflimlin, Franţa va fi nevoită să cea­
ră un împrumut în Statele Unite, care
putea dicta condiţiile fără nici o pie­
dică.
Se ştie că pentru a face faţă chel­
tuielilor curente, guvernul a fost obli­ creditul din Uniunea europeană de
gat să împrumute încă la începutul
350 miliarde de franci.
După aceea au fost luate măsuri
excepţionale în vederea sporirii veni­
turilor statului. Au fost din nou re­
duse alocaţiile bugetare pentru con­
strucţia de locuinţe, şcoli şi construc­ mele care lucrează pentru export s-au
măsură, inscriindu-se pină acum
peste 800 salariaţi.
Oamenii muncii din patria
noastră, îşi dau tot mai mult
seama că prin economii trep­
tate la casele de economii, pe
lingă faptul că ajută economia
ţării in construcţia socialismu­
lui, îşi asigură condiţii de viaţă
mai bune, imbinînd în mod ar­
monios interesele personale cu
cele generale. De aceea, orga­
nizarea „Săptăminii economi­
ei" constituie un prilej deose­
bit pentru toţi oamenii muncii
din ţara noastră, de a face să
crească numărul depunătorilor
şi al depunerilor la C.E.C.
IOAN CLEJ
directorul direcţiei regionale C. E. C.
Un nou produs
pe p!a$a D e ve i
In ziua de 20 -noiembrie a.c.
a fost pus în vînzare pe pi-aţa
oraşului Deva, un nou produs
alimentar, executat de noua sec­
ţie de preparate din carne de
ovine şi caprine, înfiinţată luna
aceasta, în cadrul cooperativei
„Solidaritatea11 din localitate.
Noul produs este cunoscut în
regiune sub denumirea de Vir-
şli şi este apreciat de populaţie,
mai ales că o pereche se vinde
cu 1,50 lei, faţă de 2 lei cu c't
îi vindeau particularii. In ziua
respectivă, în cîteva ore s-au
desfăcut în piaţă, peste 2 . 0 0 0 de
perechi.
N. D. gresul, realizînd cel mai mare
483 G. A. C., întovărăşiri
şi cooperative
de producţie cu rentă
într-o lună
In cursul lunii trecute au luat fiin­
ţă în ţară, la cererea ţăranilor mun­
citori cu gospodărie individuală, 483
de gospodării colective, întovărăşiri a-
gricole şi cooperative de producţie cu
rentă. In unităţile nou create ca şi
în cele existente s-au înscris 112.964
familii de ţărani muncitori, cu o su­
prafaţă de 254.910 ha. Tot în luna oc­
tombrie, în afara regiunii Constanţa,
s-a terminat colectivizarea agricultu­
rii în cîteva raioane din regiunea Ga­
laţi. De asemenea, noi raioane prin­
tre care Sînnicolaul Mare, Jimbolia
şi Călăraşi şi-au anunţat terminarea
cooperativizării agriculturii. .
Rezultatele bune obţinute anul a-
cesta de către gospodăriile colective,
întovărăşirile agricole şi cooperativele
de producţie cu rentă la toate cultu­
rile şi în special la cereale, constituie
principalul factor care influenţează
trecerea ţărănimii pe drumul agricul­
turii socialiste. Gospodăriile colective
din regiunea Suceava, de exemplu, au
realizat anul acesta o producţie me­
die de grîu pe regiune de 2100 kg
la hectar, cele din regiunea Bucu­
reşti — 1650 kg, iar cele din regiu­
nea Oradea — 1660 kg 1a ha. Cu-
vînful partidului este răspîndit la sate
de colectivişti fruntaşi, întovărăşiţi,
cadre didactice, activişti de partid şi
de stat. Aceasta face ca sectorul coo­
peratist să crească de la o zi la alta.
In prezent în întreaga ţară 1.224.705
familii de ţărani muncitori unite în
13.548 gospodării agricole colective,
întovărăşiri agricole şi cooperative de
producţie cu rentă lucrează în comun
3.016.338 ha teren. (Agerpres)
a introdus noi impozite şi • taxe, a
majorat tarifele poştale şi de telegraf,
preţurile la combustibil, la mărfurile
impuse cu taxe vamale speciale.
Aceste măsuri au provocat o scum­
pire considerabilă a costului vieţii,
dar nu au salvat situaţia. Visteria sta­
tului este ca şi pînă acum goală. In
noiembrie se împlineşte termenul plă­
ţii primei rate din împrumutul obţi­
nu este în stare să-şi îndeplinească o-
bligaţiile şi noul guvern Gaillard, şi-a
început activitatea împrumutînd la
Banca Naţională încă 250 miliarde de
Franci.
Criza financiară este însoţită de
una valutară. In decurs de 8 luni ale
mai mult decît a exportat. Aceasta
întrece aproape de două ori deficitul
din perioada corespunzătoare a anului
trecut.
Ca urmare, rezervele de aur şi va­
lută s-au redus în mod catastrofal.
Astăzi eie sînt de 4 ori mai reduse
decît la sfîrşitul anului 1955. Franţa
şi-a epuizat aproape în întregime
plăţi şi fondul monetar internaţional.
Străduindu-se să-şi echilibreze ba­
lanţa de plăţi guvernul a introdus
restricţii asupra importului unei serii
de mărfuri, a alocat fonduri mari
pentru încurajarea exportului, a efec­
tuat în august a devalorizare par­
ţială a francului. Drept rezultat, fir­
Pag. 3
FOTBAL intilnit duminică in prima eta­ Energia Alba Iulia — Dina­
pă a competiţiei „Cupa 30 De­ mo Orăştie 3— 0 prin nepre-
U.R.S.S. s-a c a lific a i cembrie". Echipele învingătoare zentare.
penfru campionatul s-au calificat pentru etapa vii­
toare. Joc anost
m o n dia l
Iată rezultatele înregistrate Intilnirea echipelor de fotbal
in prima etap ă: din cadrul categoriei C, Ener­
gia 108 şi Energia 14, s-a ca­
După cum se ştie, reprezenta­ Meci spectaculos racterizat printr-un joc anost.
tivele de fotbal ale U.R.S.S. şi In special linia de atac a Ener­
R. P. Polone, s-au intilnit du­ Spectatorii din oraşul Deva, giei 14, a dat dovadă de o com­
minică la Leipzig pentru a treia prezenţi duminică la meciul din­ pletă ineficacitate. Deşi scorul
oară, pentru a definitiva echipa tre Progresul din localitate şi de 4—0 in favoarea Energiei
care să participe la campionatul Progresul Zlatna, a urmărit un 108, este mare, totuşi jocul a
mondial. După relatările postu­ meci spectaculos cu faze peri­ avut un accentuat specific de
rilor noastre de radio, meciul culoase la poartă, soldate cam campionat. Cele patru goluri
a plăcut mult celor peste 1 1 0 . 0 0 0 cu tot atitea goluri. Gazdele au fost marcate de Mărgineanu.
spectatori. Echipa U.R.S.S. a au învins cu 5—2. Oaspeţii au
practicat un fotbal de calitate, resimţit în acest joc lipsa a pa­ Meci amical
dominînd categoric. In minu­ tru jucători titulari din echipă.
tul 30, scorul a fost des­ Energia II Lupeni a intilnit
chis de Strelţov. In minutul Progresul Deva s-a calificat într-un joc amical formaţia ti­
80 Mamedov a înscris cel de-al astfel pentru jocurile următoa­ mişoreană Energia Tehno-me-
' doilea gol. Intilnirea a luat re. Sperăm că va menţine ritmul tal care activează in campiona­
sfîrşit cu rezultatul de 2 —0 , e- din primul meci. tul orăşenesc. Meciul s-a ter­
chipa U.R.S.S. calificîndu-se minat la egalitate 2 - 2 ( 1 - 1 )'.
astfel pe merit, pentru campio­ Scor categoric Ambele echipe au avut faze
natul mondial. spectaculoase în faţa porţii, în­
Disputat la Sebeş, meciul din­ să mingea, fie că se lovea de
C ategoria A la fotbal tre Locomotiva Teiuş şi Ener­ vreun apărător, fie că în ultimă
gia Călan, s-a soldat cu un instanţă întilnea in traiectoria
scor categoric de 4—0 în favoa­ ei portarul, ceea ce a făcut ca
scorul să nu fie prea mare.
Duminică, după o întrerupere rea celor din Călan. Meciul a
de cîteva etape, echipele de fot­ plăcut ca spectacol. Energia S-au evidenţiat Badea, Nicu-
bal din categoria A şi-au reluat Călan a fost net superioară şi la şi Moraru de la Energia II
activitatea. „Pauza11 a oferit a atacat continuu poarta teiuşe- Lupeni.
insă surprize.
nilor. După fazele la poartă, RUGBI
La Bucureşti, Energia Plo- Energia Călan, ar fi putut ob­
eşti a întrecut formaţia Pro­ ţine un scor şi mai mare dacă In ultimul joc disputat aca­
nu ar fi ezitat în unele ocazii să, restanţă la categoria B de
şi nu ar fi slăbit alura spre rugbi, Energia Lupeni a obţi­
golaveraj al etap ei: 5—4. Deşi sfirşitul jocului. nut cea de a doua victorie din
au fost conduşi în prima repri­ acest an în faţa echipei Pro­
gresul I.A.S. Sibiu, la scorul
de 6-3 (3-3). Jocul a fost spec­
taculos şi vioi. Jucătorii local­
nici au arătat că sînt intr-un
vădit progres.
POPICE
Echipa minerilor din Lupeni
a intilnit sîmbătă şi duminică,
pe noua arenă din localitate
ză cu 2 —0 , ploeştenii nu au „P o v e s te a " se repetă puternica formaţie a Energiei
Tehno-metal din Timişoara. Du­
slăbit alura şi au atacat hotă- pă o întrecere dîrză, localnicii
au fost nevoiţi să cedeze în faţa
riţi reuşind să egaleze şi să In cronica noastră de săptă- oaspeţilor. Iată rezultatele în­
registrate, la 1 0 0 bile izolate.
preia conducerea. Zaharia (Plo- mîna trecută, relatam faptul că Ziua in tiia ; Lupeni 1.113 lem­
ne, Timişoara; 1.209 lemne. Zi­
eşti) a înscris de patru ori. echipa Energia Ghelar a pier­ ua doua; Lupeni 1.084 lemne;
Timişoara 1.257 lemne.
Tot la Bucureşti, FI. roşie dut meciul cu Energia Călan,
La individual pe primele trei
Arad, lipsită de aportul lui Pet- cu 3—0 pentru că nu a prezen­ locuri s-au clasat în ordine:
1 . Năprodean Wilhelm 245 lem­
schowski şi Serfozo, a cedat în' 1 tat legitimaţiile. Pină aici ni­ ne, 2 . Rimschi Veţer 239 lemne,
faţa Locomotivei Bucureşti la mic deosebit. Dar povestea s-a 3. Bîra Gheorghe 232 lemne.
I. CIORTEA
scorul de 2 —0 . repetat. Duminică la Sebeş, E-
nergia Ghelar urma să întîi- corespondent
O surpriză s-a înregistrat la nească formaţia locală Recolta.
Timişoara. Energia Steagul ro­ Meciul nu s-a disputat, decit
şu O. Stalin a întrecut echipa amical, deoarece ghelărenii au
Ştiinţa cu 3—2. „uitat1* şi de data aceasta legi­
După cum era de aşteptat, timaţiile acasă. Credem că co­
Dinamo Bucureşti a cucerit u- misia regională de fotbal are
şor două puncte la Oradea, în- ceva de spus in această pri­
vingînd echipa Progresul cu vinţă.
scorul de 3—0.
Deziluzionaţi sînt însă sim­
La A ninoasa
patizanţii echipei Energia Pe­ Echipa Energia 30 Decembrie
troşani. După ce de la începu­ a făcut duminică cel mai bun
tul campionatului au oferit me­ meci din acest an in intilnirea
ciuri de calitate, învingind echi­
pe puternice, a fost nevoită să cu Energia Aninoasa. Rezultatul
cedeze duminică în faţa echipei întîlnirii de 3—3 (2— 1), oglin­
deşte just raportul de forţe. Jo­
Dinamo Cluj. Dar „necazul11 cul a fost spectaculos.
mare este că în acelaşi timp a
trebuit să cedeze şi primul loc La Vulcan
în clasamentul categoriei A, loc
ce a fost luat de Energia Plo- Energia Vulcan a obţinut du­
eşti.
Cupa 3 0 D ecem brie minică o victorie pe deplin me­
ritată, dar nu fără emoţii, în
Echipele de fotbal din cadrul faţa echipei Locomotiva Sime-
campionatului regional, . s-au ria cu scorul de 3—2.
«8».<s> ts> <
> o o o -s> o o o o < o --» -o o -s>
sura epuizării stocurilor de materii stare să-şi dezvolte industria energe­ zătoare ale anului 1955. In anul cu­
rent aceste cheltuieli au sporit şi mai
prime importate, numeroase ramuri in­ tică şi cea a combustibilului. Franţa mult. Potrivii datelor comisiei econo­
dustriale încep să treacă prin dificul­ importă o mare cantitate de cărbune mice O.N.U., Franţa cheltuieşte zilnic
pentru războiul din Algeria 2 miliarde
tăţi. Deficitul comerţului exterior deşi şi petrol, deşi propriile ei resurse ră- franci, dintre care 1,5 miliarde revin
cheltuielilor militare directe.
s-a redus în septembrie, această re­ mîn nefolosite. Este suficient să ară­
O consecinţă a creşterii cheltuieli­
ducere este foarte neînsemnată. tăm că pentru importul de materii pri­ lor militare o constituie tulburarea e-
chilibrului între veniturile şi cheltuie­
Căror cauze se datoreşte actuala me energetice Franţa va cheltui nu­ lile statului. Partea din deficitul bu­
criză financiară ? Cum poate fi expli­ mai în anul curent 450 miliarde getului de stat care se acoperă pe
cată apariţia ei în condiţiile creşterii franci. seama împrumuturilor s-a cifrat in
producţiei, exprimată în decurs de 3 1955 la 662 miliarde franci, în 1956
Războiul din Algeria agravează ne­ a atins 1004 miliarde iar în anul cu­
rent se apropie de 1200 miliarde
ani prin sporirea cu 20 la sută a încetat situaţia critică din balanţa de franci. De aici şi creşterea datoriei de
producţiei globale a industriei şi a- plăţi. Importul materialelor de război stat a Franţei care a sporit de la
griculturii ? Referindu-se la cauzele care s-a cifrat în anul trecut la 60 5867 miliarde la sfîrşitul anului 1955
crizei financiare şi valutare, revista miliarde franci, va atinge 90 miliarde la 6674 miliarde de franci în mai a-
„Economique et Politique" subliniază în 1957. Comisia economică O.N.U. nul curent.
în primul rînd consecinţele aşa nu­ pentru Europa a stabilit cantitatea to­
mitei politici atlantice, care a obligat tală a importului francez din 1957 Guvernul Gaillard continuă politica
Franţa şi celelalte state vest-europene provocqtă de operaţiunile militare din predecesorilor săi. Pentru a acoperi
să cheltuiască fonduri uriaşe pentru Algeria la 250 miliarde franci. cheltuielile necesitate de războiul din
înarmare. Această politică a dat naş­ Algeria, risipite de bugetul de stat, el
tere unor tendinţe inflaţioniste care au Războiul din Algeria obligă Franţa a hotărît să strîngă şi mai mult şu­
luat în Franţa o deosebită amploare să orienteze spre producţia de război rubul fiscal.
în urma războaielor pe care le-a dus ramurile industriale care au lucrat în
şi continuă să le ducă. trecut cu succes pentru export. De El a cerul Adunării Naţionale să i
pildă, comenzile militare obţinute de se acorde puteri excepţionale nu nu­
In ultimii 11 ani Franţa se află a- industria constructoare de maşini şi mai pentru ducerea războiului din
proape tot timpul în stare de război. electrotehnică au sporit în decurs de Algeria, ci şi în domeniul politicii e-
După războiul din Indochina a înce­ 2 ani de la 300 la 530 miliarde franci, conomice.
put războiul din Algeria, a avut loc ceea ce a redus corespunzător expor­
aventura Suezuiui. Războiul din Indo- tul produselor acestor ramuri de pro­ Împotriva acestei politici nefaste se
china a costat 3.000 de miliarde ducţie. pronunţă nu numai presa democratică,
franci, cheltuielile pentru operaţiunile ci şi cei mai lucizi observatori bur­
militare din Algeria se cifrează nu­ In sfîrşit, nu poate fi subapreciată ghezi. Ei arată că încercările de a
mai în acest an la 700—800 miliarde influenţa războiului asupra situaţiei găsi o ieşire din criza financiară prin
de franci. braţelor de muncă. 500.000 de tineri sporirea impozitelor şi economiei la
francezi care prestează serviciul mi- cheltuielile civile sînt sortite eşecului.
Războaiele permanente nu numai lita'r în Algeria reprezintă o pierdere
că epuizează finanţele, ci duc şi la serioasă pentru economia naţională Marea majoritate a poporului fran­
dezvoltarea nearmonioasă a economiei *franceză, care resimte lipsa de braţe cez doreşte ca guvernul să adopte o
franceze, situaţie care se adînceşte de de muncă. politică corespunzătoare intereselor
pe urma dependenţei ei de S.U.A. sale reale care cer ca, prin reglemen­
Statele Unite au preluat aproviziona­ Continuă să crească într-un chip tarea paşnică a problemei algeriene şi
rea Franţei cu armament greu şi nu­ îngrozitor şi cheltuielile militare di­ prin renunţarea la cursa înarmărilor,
meroase tipuri de materii prime stra­ recte. Potrivit calculelor revistei „Sta- să se creeze posibilităţile reale de a
tegice. Franţa investeşte fonduri mari tisques et 6fudes financiers" în pri­ însănătoşi viaţa economică a Franţei.
în dezvoltarea unor ramuri ale indus­ mul semestru al anului 1956 ele au
fost cu 18 la sulă mai mari iar în
triei uşoare, dar, după cum arată „E- al doilea semestru al aceluiaş an —
deja cu 30 la Sută mai mari decîl
conomique et Politique", nu a fosl în cheltuielile pentru peiicadele corespun­