Page 86 - 1957-11
P. 86
PeJCf. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 970
Mişcarea sateliţilor artificiali Succesul
ai păfiîntfliui Sui ©eorge Seorgescu
MOSCOVA 25 (Agerpres). — chiul liber înainte de răsăritul la Atena Ecouri la' Declaraţia Consfătuirii
Plnă la 24 noiembrie ora 6 di soarelui intre 59 şi 65 grade la reprezentanţilor partidelor comuniste
mineaţa cel de-al doilea sate titudine nordică şi după apusul ATENA 25 (Agerpres). —
lit artificial a înconjurat pămîn- soarelui între 28 şi 58 grade Corespondenţă specială : Dumi şi muncitoreşti din ţările socialiste
tul de 306 ori. Primul satelit latitudine sudică. Racheta purtă- nică dimineaţa in sala Orfeu
artificial şi racheta sa purtă din Atena a avut loc concertul
toare au efectuat în acest timp !oare a primului satelit va pu orchestrei simfonice din Atena
respectiv 774 şi 781 de rotaţii tea fi observată după apusul sub conducerea dirijorului Geor-
in jurul pămîntului. ge Georgescu, artist al poporu
soarelui între 0 şi 69 grade la lui din R. P. Romînă. La con
Pe timp senin cel de-al doi cert au participat Achiles Ghe-
lea satelit artificial al pămintu- titudine nordică şi înainte de rocostopoulos, ministru al Edu
lui va putea fi observat cu o- caţiei Naţionale, Pericles Ske-
răsăritul soarelui intre 0 şi 65 feris, ministru adjunct la Mi
nisterul de Externe, Andrei
grade latitudine sudică. Conduriotis, directorul protoco
lului din Ministerul de Externe,
împotriva creării unor baxe pentru deputaţi, directori de ziare, com
pozitori, dirijări, cronicari mu
arme atomice pe teritoriul Greciei zicali şi alţi oameni de cultu U. R, S. S. ce, pentru prietenie între po coeziunea lor de nezdruncinat In socialismului şi construiesc o
. (i f ră, membri ai corpului diploma poare. jurul Uniunii Sovietice. viaţă nouă". Conducătorii ţări
re îi vor fi puse, eventual, la tic, precum şi alte peste 1 . 2 0 0 MOSCOVA (Agerpres). — lor socialiste, continuă ziarul,
, ATENA 25 (Agerpres). — viitoarea sesiune a N.A.T.O. la de persoane. TASS anunţă : Oamenii muncii R. P. C H IN E Z Ă Pentru toate partidele revolu „avertizează că dacă imperia
Paris. Poporul grec cere în una din Uniunea Sovietică aprobă ţionare şi muncitoreşti din ţările liştii vor încerca să dezlănţuie
ŢASS anunţă: In legătură cu nimitate ca pe teritoriul său să Publicul a făcut o foarte căl cu căldură Declaraţia Consfătu PEKIN 25 (Agerpres). — capitaliste Declaraţia va consti un război, acesta va duce la dis
nu fie stocate aceste arme în duroasă şi entuziastă primire irii reprezentanţilor partidelor China Nouă anunţă : Poporul tui o călăuză în acţiune. Fide trugerea imperialismului deoare
intenţia conducătorilor N.A.T.O. grozitoare. Comitetul consideră maestrului George Georgescu. comuniste şi muncitoreşti din chinez salută Declaraţia Consfă litatea faţă de învăţătura victo ce popoarele nu mai vor să în«
că „războaiele pot fi evitate La sfîrşitul concertului, muzi ţările socialiste şi Manifestul tuirii reprezentanţilor partidelor rioasă marxist-ieninistă este una dure sistemul care nu le aduce
de a crea baze atomice în Gre prin realizarea unui acord in cianul romîn a fost rechemat păcii, adoptat de delegaţiile par comuniste şi muncitoreşti din din premisele principale ale decît lipsuri şi suferinţe. Ei a-
cia, comitetul grec al mişcării ternaţional şi, în special, a ţi de numeroase ori la pupitru, tidelor comuniste şi muncitoreşti ţările socialiste şi Manifestul succeselor permanente în lupta cuză pe imperialişti că au creat
împotriva experienţelor cu ar nui acord între marile puteri“. fiind ovaţionat îndelung. Con care au participat la sărbători păcii. pentru socialism, pentru progres primejdia de război în Orientul
ma' termonucleară a dat publi certul a fost radiodifuzat de pos rea celei de a 40-a aniversări a şi fericirea popoarelor. apropiat, că încearcă să impună
turile de radio Atena. Revoluţiei din Octombrie. Luînd In numeroase uzine şi fabrici faimoasa doctrină Eisenhower-
cităţii o declaraţie de protest în cunoştinţă de aceste documente, din Pekin au avut loc discuţii IT A L IA Dulles. Ei acuză de asemenea
muncitorii, funcţionarii, colhoz pe marginea acestor documente pe imperialişti de complotul îm
care se spune printre a ltele: nicii, studenţii, subliniază în importante. Muncitorii, ţăranii ROMA 25 (Agerpres). — In potriva independenţei Siriei şi
unanimitate însemnătatea lor is- şi funcţionarii care au luat cu- centrul atenţiei presei democra de provocările împotriva Egip
Cerem cu hotărîre ca Grecia torico-mondială. vîntul în cadrul discuţiilor au te din Italia se află Declaraţia tului, Siriei şi altor ţări arabe".
arătat că Declaraţia şi Manifes partidelor comuniste şi muncito
să refuze categoric cătuşele ca- Este îmbucurător faptul că tul păcii, au insuflat poporului reşti din ţările socialiste şi Ma încheierea
Manifestul păcii a fost semnat chinez încredere profundă în nifestul păcii. tratativelor
O săptămînă a solid a rităţii popoarelor Conferinţa de reprezentanţi ai oamenilor construirea cu succes a socialis dintre Dulles
partizanilor muncii din aproape toate ţările, mului în China. Ziarul „Unita", care a publi şi Von Brentano
din ţă rile Asiei şi A fric ii a declarat Glazov, muncitor la cat textul integral al Declaraţiei,
unguri uzina de automobile „Lihaciov". In cadrul discuţiilor care au a publicat a doua zi la loc de WASHINGTON 25 (Ager
CAIRO 25 (Agerpres). — In cursul săptămînii de so Aceasta dovedeşte că oamenii de avut loc la uzina constructoare frunte Manifestul păcii adresat pres). — La 24 noiembrie au
Potrivit hotărîrii Comitetului lidaritate, în ţările Asiei şi A- BUDAPESTA 25 (Agerpres). bună credinţă vor pace, năzu de maşini din Şanhai, munci de reprezentanţii partidelor co luat sfîrşit la Washington în
de pregătire pentru convocarea fricii vor avea loc mari mitin La 23 noiembrie s-a deschis la iesc spre progres şi un viitor lu torii au declarat în unanimitate muniste şi muncitoreşti, munci trevederile dintre secretarul De
Conferinţei de solidaritate a ţă guri şi adunări, vor fi prezen Budapesta conferinţa partizani minos, a adăugat el. că Consfătuirea de la A'loscova torilor şi ţăranilor, lucrătorilor partamentului de Stal al S.U.A.,
rilor Asiei şi Africii, de la 1 de tate filme şi răspindite broşuri lor unguri. Printre delegaţii la a reprezentanţilor partidelor co pe tărîmul ştiinţei, tehnicii şi Dulles şi ministrul de Externe
cembrie in ţările asiatice şi a- şi manifeste care vor explica conferinţă se află participanţi la Din Sverdlovsk se anunţă că muniste şi muncitoreşti din ţă culturii, oamenilor de bună cre vest-german, Von Brentano.
fricane se va organiza o săptă ţelurile şi sarcinile conferinţei Marea Revoluţie Socialistă din istoricele documente au fost pri rile socialiste şi declaraţia a- dinţă din toate ţările. In co
care urmează a fi convocată. Octombrie, apărători ai Repu mite cu un sentiment de adîncă doptată, precum şi Manifestul mentariile sale, ziarul sublinia După cum relatează agenţia
mînă de solidaritate cu ţările Posturile de radio din aceste blicii Sovietice Ungare, mem satisfacţie de către oamenii mun păcii dovedesc întărirea conti ză că Consfătuirea reprezentan United Press, în centrul dis
ţări vor transmite programe spe bri ai gărzilor roşii din 1919 etc. cii din acest mare centru indus nuă a lagărului socialist. Ei şi- ţilor partidelor comuniste şi cuţiilor dintre Dulles şi V on
Asiei şi Africii. Cu acest prilej ciale consacrate apropiatei con trial al Uniunii Sovietice. Oa au exprimat profunda convinge muncitoreşti care au participat Brentano s-a aflat problema
vor fi popularizate ideile soli ferinţe. La conferinţă participă de menii muncii îşi exprimă în una re că forţele păcii sînt capabi la sărbătorirea celei de a 40-a pregătirii apropiatei sesiuni
asemenea reprezentanţi ai par nimitate năzuinţa fierbinte ca, le să învingă forţele războiului aniversări a Marii Revoluţii So N.A.T.O. de la Paris.
darităţii popoarelor şi colabo tizanilor chinezi, cehoslovaci, prin munca lor, să întărească cialiste din Octombrie, are o
germani, iugoslavi, polonezi, lagărul socialismului, să lupte R. C E H O S L O V A C Ă importanţă istorică. O altă problemă discutată de
rării în domeniile politic, cul bulgari, romîni, albanezi, fran din toate puterile pentru preîn- cei doi oameni de stat a fost a-
cezi şi spanioli. tîmpinarea primejdiei unui răz PRAGA 25 (Agerpres). — Ziarul „Paese" publică un re ceea a înarmării atomice a Bun-
tural si social. boi. CETEKA anunţă : Toate ziarele zumat amănunţit al Manifestului deswehrului. Ministrul de Ex
cehoslovace au publicat la loc de păcii şi arată că acesta a fost terne vest-german l-a asigurat
OCI00-00-0000-0000-00-00 0000-00 00-0000 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 O 00 00 OO00 00 00 00 00-00 00 00 00 00 00-00-0000 iO’OOOOOf După cum se anunţă din frunte şi sub titluri mari Comu dictat de dorinţa de a menţine pe Dulles că, în ciuda împotri
Ol Stalingrad, locuitorii acestui o- nicatul informativ asupra Con pacea în întreaga lume. Ziarul virii populaţiei vest-germane
raş erou subliniază cu un sen sfătuirii reprezentanţilor parti subliniază că „această chemare faţă de proiectele de înarmare
8 V. timent de mare bucurie şi mîn- delor comuniste şi muncitoreşti a fost adresată celor mai dife atomică, guvernul federal este
M A N I F E S T U L drie că, în condiţiile actuale, mi şi Manifestul păcii adoptat la rite pături ale populaţiei şi gru intrutotul de acord cu realiza
8 există duşmani mai consecvenţi această consfătuire. pări politice, nu numai a mun rea cit mai grabnică a acestor
8 ai războiului, luptători mai a- citorilor şi ţăranilor, nu numai proiecte.
prigi pentru pace, decît comu Ziarul „Rude Pravo“, a pu oamenilor de ştiinţă şi intelec
8fi niştii. Pe noi, muncitorii, a de blicat articolul „Un drum ciar tualilor, ci şi meseriaşilor, co Situaţia gravă a
O00 OO00 00 00-00 00 00 OOOO00 00-00-00-00-00-00 OO ooo oo oo oo oooo oo oo oo oaccroo oo oo oo oo oo ocîî clarat oţelarul Serkov de la u- de luptă pentru socialişti", con mercianţilor şi industriaşilor, nu industriei chiliene
zi-na metalurgică „Krasnîi Ok- sacrat Declaraţiei adoptate la numai oamenilor cu convingeri
(Urmare din pag. l-a) lor, nu sînt decît încercări de a înşela oamenii tiab'r", nu poate să nu ne bu consfătuirea reprezentanţilor socialiste, ci şi acelora cu idei MONTEVIDEO 25 (Ager
iubitori de pace. ¦ cure măreaţa unitate care exis partidelor comuniste şi muncito democratice şi liberale. pres). — Aplicarea planurilor
poate fi ca ţările socialiste să se amestece în re tă între partidele comuniste şi reşti din ţările socialiste şi Ma recomandate de misiunea ame
laţiile interne ale altor ţări, dar totodată ele Pacea poate fi menţinută numai dacă toţi muncitoreşti din ţările socialiste, nifestului păcii. Ziarul „Avânţi" consacră un ricană „Klein Sachs" a adus
nu îngăduie nici ca alţii să se amestece în cei cărora pacea le este scumpă îşi vor uni e- între comuniştii din întreaga lu articol de fond Declaraţiei parti industria chiliana într-o situaţie
treburile lor interne. De aceea, afirmaţiile cum forturile, îşi vor întări vigilenţa faţă de unel me. Declaraţia pe care au semna delor comuniste şi muncitoreşti catastrofală. In ţară se închid
că ţările socialiste ar ameninţa pacea, vrînd, tirile aţîţăţorHor la război, îşi vor da seama t-o reprezentanţii partidelor co din ţările socialiste. Ziarul se o- Întreprinderi, mine de cupru,
chinurile, să impună altora cu forţa sistemul pînă la capăt că datoria lor sfîntă este să înteţea Şi din alte oraşe ale Uniunii muniste şi muncitoreşti din sta preşte îndeosebi asupra tezei din cărbune, salpetru şi de alte mi
tele socialiste, scrie ziarul, do Declaraţie că în condiţiile ac nerale.
scă lupta pentru apărarea păcii, care este în Sovietice sosesc ştiri despre a- tuale într-o serie de ţări capi
primejdie. vedeşte că asupra tuturor pro taliste clasa muncitoare poate Şomajul creşte continuu. Du
probarea cu căldură a documen cuceri puterea de stat fără răz pă cum relatează ziarul „El Si-
Pentru binele maselor populare din lumea întreagă, năzuind spre progres şi spre blemelor privind relaţiile dintre boi şi poate asigura trecerea glo“, in cei doi ani de aplicare
telor consfătuirilor de la Mos principalelor mijloace de produc a acestui plan antinaţional —
un viitor luminos al tuturor popoarelor, ne adresăm: aceste partide există o deplină ţie în mîna poporului. 1955 — 1957, în industria mi
bărbaţilor şi femeilor, cova. In toate cuvîntările lor, nieră au fost concediaţi aproa
unitate şi înţelegere. EG IPT pe 30.000 de muncitori şi func
muncitorilor şi ţăranilor, oamenii sovietici declară că a- ţionari. S-au tăcut de asemenea
Uniunea Sovietică, prima ţa CAIRO 25 (Agerpres). Ţoale concedieri in masă şi în alte
oamenilor de ştiinţă şi artă, ¦. ceste documente vor contribui ziarele egiptene publică pe pri ramuri ale industriei. -
învăţătorilor şi funcţionarilor, ră a socialismului victorios, sub mele pagini ştirea despre Con
la o şî mai strînsă unitate a
tineretului, »* liniază ziarul, constituie nucleul sfătuirea de la Moscova a re
forţelor iubitoare de pace, la
meseriaşilor, comercianţilor şi industriaşilor, " ~ •" întregului lagăr socialist. Baza prezentanţilor partidelor comu
intensificarea luptei pentru pa
socialiştilor, democraţilor şi liberalilor, unităţii ţărilor socialiste este niste şi muncitoreşti din ţările
tuturor oamenilor, indiferent de convingerile lor politice şi religioase, socialiste şi publică un rezu
tuturor celor ce-şi iubesc patria, mat al materialelor consfătuirii.
tuturor celor ce nu vor război, Ziarul „As Saab" scrie într-un
tuturor oamenilor de bună voinţă din lumea întreagă. titlu m are: „Forţele păcii cresc
Ne adresăm vouă tuturora cu chemarea: şi se întăresc şi acum se poale
cereţi încetarea cursei înarmărilor, care agravează zi de zi pericolul unui nou război deja evita războiul. 950 mili
şi pe care voi, oamenii muncii, o resimţiţi cel mai greu ;
oane de oameni au ales calea
cereţi interzicerea fabricării şi folosirii armei atomice şi cu hidrogen, iar ca un prim pas S'OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOQOOOOOOOOOOOOOOOOOOO c>oo
încetarea imediată a experienţelor cu aceste arme ;
Divergenţe serioase între ţările
cereţi să se pună capăt politicii blocurilor militare şi creării de baze militare in alte ţă r i; membre ale blocului Noră-Atlantic
cereţi ca, în însăşi inima Europei, să nu fie reînarmaţi militariştii germani, principalii
vinovaţi ai ultimului război; BONN 25 (Agerpres). — In planul francez drept o încercare
legătură cu apropiata sesiune „de a crea un tel de front con-
cereţi încetarea uneltirilor şi provocărilor militare ale imperialiştilor în Orientul apro a consiliului N.A.T.O., presa tinentalo-european al membri
piat şi mijlociu ; vest-germană subliniază că în lor N.A.T.O. împotriva planuri
tre participanţii la acest bloc lor şi dorinţelor anglo-ameri-
sprijiniţi politica de securitate colectivă, politica de coexistenţă paşnică a diferitelor agresiv există divergenţe seri canilor. Din cauza aceasta ies
sisteme sociale, politica de largă colaborare economică şi culturală a popoarelor. Ne adresăm oase datorită noilor planuri de din nou la iveală contradicţiile
vouă tuturor cu chemarea: înarmare atomică. de interese, care nu au dispă
rut niciodată, între diferiţi par
cereţi guvernelor voastre să promoveze în Organizaţia Naţiunilor Unite o politică de pace Marele ziar vest-german ticipanţi la pact“.
şi să se opună politicii războiului rece. „Frankfurter Algemeine“, făcînd
o apreciere asupra pregătirilor ik
Ne adresăm tuturor oamenilor de bună voinţă din lumea întreagă; pentru viitoarea sesiune, subli
niază ştirile cu privire la vii LONDRA 25 (Agerpres). -
şî p e n tru : toarele planuri militare ale TASS anunţă : O serie de or Elllll
N.A.T.O., care pun ALvC'ria in gane ale presei provinciale en
1) încetarea im ediată a e x p e rim e n tă rii arm ei ato tr-o situaţie privilegiată în com gleze subliniază existenţa unor
paraţie cu ceilalţi participanţi serioase contradicţii între ţă-'
m ice şî cu h id r o g e n ; vest-europeni ai acestui bloc, rile membre ale blocului nord- M AGAZIN
despre planul francez, care se Atlantic şi, în special, între An
2) Interzicerea necondiţionată în cel mai scurt tim p opune planului anglo-american. glia şi Statele Unite pe de o MIERCURI 27 NOIEMBRIE 1957
a fa b ric ă rii şi fo lo s irii acestei arm e. Planul francez, scriu ziarele, parte, şi Franţa pe de altă
prevede o colaborare mai strîn parte. SPECTACOLE 12.45 Muzică uşoară; 13,05 Din me
Noi, comuniştii, nc-am închinat viaţa cauzei socialismului. Noi, comuniştii, avem cre să in domeniul militar între CINEMATOGRAFICE lodiile popoarelor; 14,00 Program de
participanţii la Uniunea euro Ziarul „Scotsman" recunoaşte muzică populară: 16,00 Muzică’ dis
dinţa neclintit" că această măreaţă cauză va triumfă. Tocmai fiindcă,credem în triumful idei peană a cărbunelui şi oţelului. că la Londra şi Washington a- DEVA: Vreau să c în t; Allura (ma tractivă ; 16,20 La microfon Rodica *
Acest plan urmăreşte să împie plicarea in practică faţă de tin eu ); ALBA IULIA: F edra; 18,30 Muzică populară romînească:
lor noastre — ideile lui Marx şi Lenin, ideile internaţionalismului proletar — noi dorim pacea şi dice trecerea Franţei pe planul Franţa a principiului „interde APOLDU DE S U S : Festivalul tine 19.45 Răspundem ascultătorilor; 21,25
al doilea in comparaţie cu cei pendenţei" • ţărilor membre ale retului din Varşovia ; BARU MARE : Muzică romînească de estradă ; 23,20
luptăm pentru pace. Războiul este duşmanul nostru. & lalţi membri conducători ai N.A.T.O., este interpretat ca o Prin Indonezia ; BRAD : în ălţim i; Concert de noapte.
renunţare la 6 mare parte a HAŢEG : Vagabondul; ILIA: Vol-
Fie ca de acum înainte, ţările cu diferi te sisteme sociale sa se întreacă în dezvoltarea N.A.T.O. inclusiv R. F. Ger suveranităţii ei. Această pro niţa ; LONEA: Jan Ziska ; ORAŞTIE :
mană. blemă, adaugă ziarul, va ti, Ei au fost primii; PETROŞANI: In
ştiinţei paşnice, a tehnicii paşnice. Fie ca ele să-şi dovedească superioritatea nu pe cîmpul de neîndoielnic, examinată în tim fernul îngerilor ; SEBEŞ : Aii Baba
Ziarul „Suddeufsche Zeitung11 pul vizitei lui Macmillan la Pa şi cei 40 de h o ţi; SIMERIA : Coasta
bătălie, ci în întrecerea pentru progres, pentru ridicarea nivelului de trai al popoarelor. scrie că Ministerul Afacerilor ris. lui A dam ; TE1UŞ: Parada lui Clur- PROGRAMUL II: 14,03 Concert de
întindem rnîna tuturor oamenilor de bună voinţă. Cu forţe comune vom scutura povara Externe de la Bonn consideră Iott; LONEA : Prea tîrziu. prînz: 15,00 Program de melodii
populare romîneşti ; 15,30 Muzică u-
înarmărilor, care apasă asupra popoarelor. Vom elibera lumea de ameninţarea războiului, a SELECŢIUNI DIN şoară, 16,20 Jocuripopulare romî
morţii şi distrugerii. Avem în faţă viitorul lumi nos şi fericit al omenirii, care păşeşte spre pro PROGRAMUL DE RADIO neşti ; 17,00 Muzică pentru orgă de
Buxtehude ; 18,55 Sfatul medicului:
gres. ¦PROGRAMUL I: 5,10 . Muzică Despre bolile de piele provenite de la
populară romînească ; 6,15 Jocuri popu paraziţii vegetali: 19,30 Opera „Car
PACE LUMII! lare romîneşti; 6,30 Muzică . uşoară ; men" de B izet; 22,15 Muzică instru
7,10 .Program .de melpdii populare ro mentală ; 22,30 Cîntă orchestre de
Prezentul Manifest a fost adoptat de către delegaţiile Partidelor Comuniste şi Mim-
citoreşti din Albania, Algeria, Argenti na, Australia, Austria, Belgia, Bolivia, Brazilia, mîneşti : 7,40 Muzică distractivă; 9,00 muzică uşoară; 23,15 Jocuri populare
Bulgaria, Canada, Cehoslovacia, Ceylo n, Chile, China, Columbia, Coreea, Costarica,
Cuba, Danemarca, Ecuador, Elveţia, Fi olanda, Franţa, Grecia, Guatemala, Honduras. Muzică de estradă: 11,03 Teatru la romîneşti.
India, Indonezia, Iordania, Irak, Israel, Italia, Iugoslavia, Japonia, Luxemburg, Marea
Britanie, Malaîa, Maroc, Mexic, Noua Zeelandă, Norvegia, Olanda, Panama, Paraguay, microfon: „Ion Vodă cel Cumplit, Buletine de ştiri: 5,00: 6.00 • 7.00 :
Peru, Polonia, Portugalia, Republica Democrată Germană, Republica Dominicană, Re
publica Federală Germană, Republica populară Mongolă, Romîiva, San-M^rino, S:- 11,00; 13,00: 15,00; 17,00:19.00;
ria şi Liban, Spania, Suedia, Tailanda, Tunisia, Turcia, Ungaria, Uniunea Sovietică.
Uruguay. Venezuela. Vietnam. 20,00; 22,00; 23,52(programul I) ;
14,00 ; 16,00 ; 18,00 ; 21,00 ; 23,00
scenariu radiofonic de L. F u lg a ; (programul II).
Redacţia şi administraţia ziarului str. 6 Martie nr. 9, Telefon: 188—189. Taxa plătită în nu nerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.f.T.R. nr. 236 320 din 6 noiembrie i9 19. — Tiparul Întreprinderea Poligrafică „1 Mai“ — DEVA.