Page 87 - 1957-11
P. 87
Hofărîrea neclintită 'p r W :e t a r j u jn TOATE ŢĂRILE, TJNfŢI VA 1 1.230 şarje rapide
de a apăra pacea La oţelăria Combinatului si
derurgic din Hunedoara, briga
Adunările cetăţenilor din Capitală da prim-topitorului Aurel Stan-
ciu de la cuptorul nr. 4 a e-
Duminică s-au desfăşurat în Mondial al Păcii 1 de la- Stock Anul IX Nr. 917 Miercuri 27 noiembrie 1957 4 pagini 20 bani laborat în ziua de 2 0 noiembrie
Capitală numeroase adunări ce holm şi a documentelor adopta cea de-a 150-a şarjă rapidă din
tăţeneşti organizate de comite te de aceasta, precum, şi, a Ma v e şt i d in valea jiu l v i Fapte noi în întrecerea acest an, îndeplinind cu 41 de
tele de luptă pentru pace. Mii nifestului adoptat de reprezen zile înainte de termen angaja
de cetăţeni, bărbaţi şi femei, de tanţii partidelor comuniste şi Mineri fruntaşi socialistă mentul luat pentru întregul an.
vîrste şi profesii diferite, au muncitoreşti din diferite ţări. ,
luat cuvîntul exprimîndu-şi ho d e la Uricani Brigăzile de oţelari din schim
tă, îrea de a lupta cu dîrzenie Evocînd amintirile dureroase bul tineretului au elaborat anul
pentru apărarea păcii şi înceta ale oamenilor care'au trăit cele 5 2 .0 0 0 tone cărbune în plus P e tr ile n îî în fru n te acesta 469 de şarje rapide.
rea experienţelor cu armele ato două războaie mondiale, prof.
mice. Ion Chivăran, de la Şcoala me Cele 1230 şarje rapide ela
die nr. 6 , a chemat pe colegii borate de oţelarii de la Combi
La adunarea populară a ce săi din breaslă la o muncă fără natul Siderurgic din Hunedoa
tăţenilor din raionul 23 August precupeţire pentru educarea ti ra în acest an au dus la creş
în sala Institutului de construc neretului în spiritul frăţiei şi terea simţitoare a indicilor de
ţii, a luat cuvîntul D. Rusnac, păcii între popoare. utilizare a cuptoarelor Siemens
membru al comitetului raional Martin şi au contribuit la de
de luptă pentru pace, care a In cuvîntul lor, prof. Ilie De- păşirea planului cu peste 8400
vorbit despre importanţa docu diu de la Şcoala medie nr. 3, tone de oţel pînă în prezent.
mentelor sesiunii Biroului Con prof. Ion Constantinescu-Vedea
siliului Mondial al păcii de la de la Şcoala nr. 184, prof. Con In Valea Jiului noi sectoa re miniere extrag cărbuni în Dacă pînă mai zilele trecute, Laminate peste
Stockholm. stantin Borceanu de la Şcoala contul anului viitor. în fruntea întrecerii pe bazin plan
nr. 177 şi alţi profesori au sub se afla colectivul minei Vulcan,
A vorbit apoi Balaşa Sumba- liniat sarcina şi răspunderea ca Pînă acum 7 sectoare mi niere din Valea Jiului şi-au în acum, în frunte este colectivul In primele două decade ale
sache, al cărei frate, muncitor, drelor didactice de a creşte ti deplinit înainte de termen planul anual. minei Petrila, care a extras peste lunii noiembrie, laminatorii de la
a fost ucis de o bombă, lăsînd neri optimişti, cu o educaţie să plan pînă la data de 25 noiem Combinatul siderurgic Hune
patru copii orfani. In numele nătoasă, constructorii vieţii noi De la începutul anului şi pînă în prezent, datorită măririi brie, 4.024 tone cărbune, care doara, au obţinut rezultate fru
vieţii nu mai vrem război — a de mîine. vitezei de avansare în abataje, a punerii Ia punct a căilor de se adaugă la cele 18.000 tone moase în producţie. Astfel, pe
încheiat vorbitoarea emoţionan acces în subteran şi folosirii metodelor înaintate de muncă, mi date peste plan -în primele zece întreaga secţie, au fost date pes
ta ei povestire. In încheiere adunarea a trimis nerii au extras 52.000 tone de cărbune peste plan. Faţă de anul luni ale anului. Faţă de anul te plan 1.445 tone laminate. In
Comitetului Naţional pentru A- trecut randamentul Ia abataje a crescut anul acesta cu 16,4 la trecut, productivitatea muncii a fruntea întrecerii s-a situat
Au luat cuvîntul muncitorul părarea Păcii din R. P. Romînă sută, la cărbune cu 26,6 Ia sută, în subteran cu 12,4 la sută, crescut cu 1 1 , 1 la sută. schimbul condus de loan Trifu
Gh.' Dimitrie, tînărul Sandu o moţiune prin care cadrele di iar Ia exploatare cu 1 1 , 1 la sută. care a îndeplinit planul în pro
Munteanu, prof. Elisabeta Nanu dactice din raionul Griviţa Ro Cu pîanul anual porţie de 1 1 2 , 8 la sută.
şi alţii, exprimînd hotărîrea lor şie îşi exprimă adeziunea la Ei vor deveni mineri de frunte
nestrămutată de a lupta împo lupta popoarelor pentru elibera în d e p lin it
triva războiului, pentru interzi rea omenirii de coşmarul unui ANINOASA (de la subredacţia noa- Şi astfel in carnetul meu "de in- L
cerea armelor nucleare. nou război mondial, pentru a- De curînd, colectivul reviziei
părarea bunului comun al locui stră voluntară). semnări putură fi consemnate urm ă-% de vagoane Petroşani a putut
Tot duminică în raionul Gri- torilor întregii noastre planete raporta că şi-a îndeplinit planul
viţa Roşie, în sala de festivităţi — pacea. ...O dimineaţă răcoroasă, senină, toarele: D. Parpală, M. Clim, V. L anual la producţia globală pe
a Gării de nord, s-a adunat un anul in curs.' La această victo
mare număr de cadre didactice. Asemenea adunări au mai a- dar plină de farmec cum sînt dimi- Olaru şi alţii fac cinste şcolii mi- 1 rie, şi-au dat în mod deosebit
Luînd cuvîntul, Paraschiva Cio vut loc în şcoli din Capitală, contribuţia lăcătuşii de revizie
can, şeful secţiei de învăţămînt precum şi în majoritatea cămi IOAN RECSAK neţile de toamnă. Mă îndrept spre niere. îşi însuşesc temeinic cele, în- * Petre Grecu, loan Florescu, La- In 10 luni şi 15 zile
a Sfatului popular al raionului nelor culturale din comunele şef de brigadă în secforul 111. zăr Cazacu, care s-au strădui!
Griviţa Roşie, a subliniat uriaşa subordonate raioanelor oraşului Brigada sa lucrează în contul mină, . urc scările care duc spre bi- văţate, le aplică în practică, obţin * să asigure prin -munca lor sigu
însemnătate a sesiunii Biroului Bucureşti. ranţa circulaţiei pe C.F.R.
anului 1958. i roul minei şi mă opresc în faţa ti- rezultate bune în producţie şi, în * HAŢEG (de la subredacţia
PENTRU MINERI
GHEORGHE SORESGU ¦ nei clădiri în roşu, nou construită, consecinţă, salarii pînă la 2.000 lei. * noastră voluntară). ,.
şef de brigadă în sectorul III. Minerii din Valea Jiului au
E noua clădire a şcolii miniere. Şe- —Dar avem şi „poame bune" — ¦ primit în folosinţă în luna a-
Brigada: pe care o conduce : ceasta 85 de noi apartamente
lucrează în contul anului - 1958. jul secţiei învăţămînt, tov. Fran- mă întrerupse din însemnări iov. ¦ în blocuri. Cinematograful . „Popularf*
Un sat e le c trific a t cisc Fogel, discuta ceva cu un elev Fogel. Sînt unii care fug de cursuri ¦ Tinerii veniţi să-şi însuşească din Haţeg (responsabil tov.
meseria de miner la Petrila,
în faţa şcolii. sau nu vin deloc. Au nemotivate la ¦ s-au mutat acum cîteva zile în- Perl Geza) a reuşit să-şi 'înde
tr-un cămin nou cu o capacitate
Na de mult în satul Turdaş, săparea gropilor pentru cei 46 In birou Csunderlic-baci, bălanul şcoală, au nemotivate la lucru. Ce-i o de 270 de locuri. plinească plănui anual în 10
raionul Orăştie, au început să stilpi de înaltă tensiune. S-au
se efectueze lucrările de electri evidenţiat în acţiunea de elec miner care se ocupă cu calificarea drept din aceştia avem mai puţini, o Tot în cursul acestei luni Ia luni şi 15 zile. .
ficare. Ţăranii colectivişti şi trificare a satului Turdaş cei 6 Petroşani au fost terminate şi
ceilalţi locuitori ai satului Tur membri ai comitetului de iniţia la locul de .muncă, era adine preo- dar îi avem, de ce n-am recunoaşte ? % date în folosinţă un cinemato
daş vor ca in cinstea celei de tivă în frunte cu Mihail Dumi- graf cu 400 de locuri, precum
a 10-a aniversări a proclamării triu, preşedintele G. A. 6 ., Gruia cupat, scria ceva şi aproape că nu Notaţi pe D. Muscalii, P. M uscalii« şi pavilionul unui spital. La acest. succes s-a a ju n s,da
R.P.R. să aprindă în sat pri Ferenţ şi Fan Emilia.
mele becuri electrice. Pînă în ne băgă în seamă cînd intrarăm, şi A. Culerda. Da mai avem şi alt ţ torită preocupării ->conducerii
prezent s-au plantat 104 stilpi Lucrările de electrificare se
de tensiune joasă. Acum comi fac prin încasarea sumelor din Intr-un tlrziu, după ce luarăm loc, soi. Buni în producţie în schimb lip -* cinematografului ca populariza
tetul de iniţiativă pentru elec autoimpunere şi prin contribu- j
trificare, în frunte cu deputaţii ţia în muncă la manopera ne ml se adresă: sesc de la şcoală,' neputînd rezolva %¦ rea filmelor să se facă în condi
din comună, muncesc pentru calificată de către locuitorii din
comună. — No cum îi, tovarăşe, ce vînt cu uşurinţă unele probleme care ¦st"e *ţ ţii cît mai bune, intensificihdu-
te aduce pe la noi ? ivesc in timpul lucrului. Să-i mai $ şe agitaţia vizuală şi organizîn-
du-se o serie de matineuri spe
încercai să-i răspund, dar tov. enumer? E de prisos. * ciale. De asem eneayiinindu-se
cont de dorinţa cetăţenilor, s-a
Fogel mi-o luă înainte. — Ne-om strădui să-i îndreptăm $ intervenit la forurile respective
ca să fie trimise aci acele filme
— E vorba de nişte date, Csun- şi pe aceştia care nu se ţin de şcoa- % care sînt cerute de spectatorii
derlic-baci, chiar dumneata vorbeai lă — interveni Csunderlic-baci. ¦
mai zileletrecute despre unii elevi — Aşa e, întări tovarăşul Fogel,*
ce merită să fie popularizaţi la ga- vom face din toţi oameni de treabă. ¦
zetă. Am plecat mulţumit de cele aflate. ¦
La colectiviştii din T u rd a ş — No alunei îi fain. li drept că M-a impresionat însă mult grija pă- * din localitate.
avem elevi buni, da mai avem şi rintească pentru tinerii veniţi la mi- * N. SBUCHEA
’ Iti ziua de 24 noiembrie, mem care zi-muncă a revenit cîte 6 ciţiva chiulăi. 1 nă, să înveţe frumoasa meserie d e ¦
brii gospodăriei agricole colecti kg porumb. In aceeaşi zi colec
ve din Turdaş au trăit un eve tiviştii au mai sărbătorit şi ter — Vorbim şi de unii şi de alţii, miner. Sînt sigur că peste puţin timp ¦
niment deosebit. S-a împărţit minarea construcţiei noului
avansul de porumb din recolta grajd cu o capacitate de 25 ca Despre fiecare după merit — răspunse elevii de azi vor deveni mineri de
obţinută anul acesta. Pentru fie pete. ¦
tov. Fogel. frunte. I. STELIAN
Rod al hărniciei
La ieşirea din oraşul Sebeş, mer- ţinere s-au aplicat trei praşile meca
gînd spre Sibiu, la un moment dat în
locul numit cîmpul Răhăului, şoseaua nice, urmate de praşile manuale pe
naţională trece o bună bucată de rînd. „înfrăţirea" - o gospodărie colectivă tînără,
Ioc prin perimetrul gospodăriei colec Lucrul executat la timp, după re
tive din Sebeş, împărţind această par
te de hotar în două tarlale mari. In gulile agrotehnice, buna organizare a dar cu rezultate îmbucurătoare
muncii şi tragerea de inimă a colec
tarlaua din stînga şoselei, colecti
viştii au avut însămînţat în acest an tiviştilor, au dus la rod bogat. Re Cu aproape doi ani în urmă la s-a recoltat cîte 2.600 kg grîu colectiviştilor erau mult mai Tov. PAUL LUCIAN, este rectificator în secţia mecanică a Uzinei
porumb hibrid generaţia a doua din coltatul porumbului a constituit un în satul Leşnic din raionul Ilia, la fiecare ha. După aceasta pu mari.
producţie proprie, iar în tarlaua din prilej de nedumerire pentru neîncre a luat fiinţă gospodăria agri tem aprecia că, dacă grîul co de reparai utilaj minier din Petroşani. In prezent el lucrează în contul anu
dreapta şoselei grîu de toamnă. zători şi un prilej de bucurie pentru colă colectivă „înfrăţirea". Co lectiviştilor nu ar fi suferit în In afară de produse, colecti
toţi colectiviştii. lectiva s-a înfiinţat cu 32 de fa urma calamităţilor, producţia viştii din Leşnic au mai primit lui 1963. v. '
Parcela de porumb, în mod deose milii şi cu o suprafaţă de 96 ha. medie la ha ar fi fost de cel ca avans şi însemnate sume de IN CLIŞEU : Tov. Paul Lucian, în timpul lucrului.
bit a adus multe discuţii în jurul ei, Gospodăria a avut însămînţată cu teren. puţin 2.400—2.500 kg la ha. Nu bani. Miron Petrescu, de pildă,
datorîtă faptului că în primele faze de porumb o suprafaţă de 41 ha din care poate fi trecut cu vederea fap a primit 1.900 lei, iar Nicolae
vegetaţie porumbul arăta o dezvoltare 28 ha cu porumb hibrid. Producţia me Producţia la ha, pe care tî- tul că producţia medie obţinută Petrescu 1.800 lei. Şi ceilalţi
slabă şi mai ales o întîrziere vădită die la porumb realizată de colectivişti năra gospodărie colectivă a rea în sectorul individual este mult colectivişti care au muncit cu
a creşterii ceea ce constituie de aitfel a fost de 5.024 kg la ha, iar la po lizat-o în acest an, pusă faţă-n mai mică. Să nu facem compa tragere de inimă au primit sume
o caracteristică a acestui hibrid. Mulţi rumbul hibrid de 6.450 kg la ha. Pe faţă cu cea realizată în sectorul raţia cu producţia medie din asemănătoare de bani.
sceptici îşi exprimau cu vocea tare parcela de porumb hibrid a echipei individual, este o dovadă grăi sectorul individual luată pe în
covingerea că această cultură se va s III-a, unde au lucrat cu multă pri toare a superiorităţii gospodăriei treaga comună, fiindcă în comu Rezultatele obţinute în cel
compromite. cepere şi dragoste colectiviştii Simion colective. Este bine cunoscut na Veţel sînt şi sate de deal. de-al doilea an de existenţă a
Luca, loan Limbeanu, Matei Hitter, faptul că o parte din griul gos Să luăm producţia medie obţi gospodăriei colective din Leşnic
Majoritatea colectiviştilor aveau însă Martin Ştefani şi alţii, s-a obţinut pro podăriei colective a fost bătut nută de ţăranii individuali din sînt astfel îmbucurătoare. Ele
încredere în porumbul lor care a dat în ducţii pînă la 7.000 kg porumb la nec de grindină. De pe acest teren satul Leşnic. Aceasta abia se au puterea de a demonstra ţăra
anul trecut o producţie de peste 5.000 tar. Acestea sînt producţii care ar face ridică la 1.200— 1.300 kg la ha. nilor muncitori din sat că aici,
kg la ha. Ei au început să-i cunoas cinste oricărei unităţi agricole socia s-a scos desigur o producţie mai înseamnă deci că individualii în gospodăria colectivă, se pot
că atît calităţile cît şi capriciile lui. liste din regiunea noastră. Producţia mică şi ea nu a putut fi luată au realizat cu 1 . 2 0 0 kg grîu realiza venituri mari, că gos
Printr-o bună organizare a muncii, medie pe gospodărie este o producţie la ha mai puţin decît colecti podăria colectivă, este într-ade-
respectînd indicaţiile date de organele foarte bună care situează gospodăria ca bază în comparaţia făcută viştii. Producţia obţinută în văr calea care duce spre o viaţă
colectivă din Sebeş printre unităţile G.A.C. dovedeşte că atît în Leş mai îndestulată şi mai luminată.
agricole de specialitate, toate lucrările agricole socialiste fruntaşe în obţine cu sectorul individual. Colecti nic, cît şi în satele din jur, e-
rea de recolte bogate de porumb din xistă rezerve mari de sporire a Este folositor să se arate că
de la însămînţat pînă la recoltat au regiune. viştii au avut însă o tarla cu producţiei agricole, rezerve care unele munci în cadrul gospodă
în mica gospodărie individuală riei; s-au făcut cu o oarecare
fost executate pe echipe la timp şi Ing. N. ALBU grîu care nu a fost atinsă de nu pot fi valorificate. întîrziere din cauză că nu toţi
colectiviştii au participat regu
în bune condiţiuni, iar terenul a fost grindină şi nici de alte calami Şi producţia de porumb şi de lat la lucru. Cei care n-au parti Realizări importante
cartofi obţinută de G.A.C. .între cipat regulat la lucru îşi dau
îngrăşat cu gunoi de grajd — 30 tone tăţi naturale. De pe această tar- ce cu mult pe cea obţinută de acum seama că au făcut o gre
către sectorul individual, cu toa şeală. Oameni cu putere de mun
Ia ha. In cadrul lucrărilor de între- OOCOQOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO<XXXX>0<XXX><><X>OOOo-o te că şi porumbul colectiviştilor că, oameni harnici, cum sînt
a suferit din cauza unor cala lovită Sîrbu, Remus Păcurar,
O cooperativă bine mităţi naturale. Petru Păcurar, Augustin Popa, HUNEDOARA (de la subredacţia bire cu tov. ing. Gheorghe Pavel, care
aprovizionată Petru Canţalarie, Maxim Păcu ue-a relatat că, depăşirea pianului cu
rar şi alţii, nu au acum deci! noastră voluntară). 20 noiembrie. Cea 18,22 la sută, constituie un pas im
Cooperativa din Jeledinţl g [ost in portant pentru saltul calitativ al mun
ultimul tim p . bine aprovizionată, in mai mare parte a secţiilor şi sectoarelor cii la baterii, prin folosirea graficului
ea se găsesc iot felul de mărfuri. Pe la încărcarea şi descărcarea cuptoare
lingă faptul că există mărfuri in can din Combinatul siderurgic Hunedoara, lor, cu o perioadă constantă de coc
tităţi îndestulătoare, ele sini de se sificare.
zon şi după gustul şi obiceiul locui s-au angajat ca în cinstea celei de-a
torilor. Folosirea graficului în ultimele 4 zile
!0-a aniversări a R.P.R., să-şi înde — 16—20 noiembrie — dă rezultate
Avînd la îndemînă mărfurile nece excelente. Pe lîngă faptul că prin a-
sare, ţăranii muncitori din sat îşi va plinească planul anual înainte de ter cest mod s-au creat condiţii optime
lorifică cu dragoste surplusul de pro pentru ridicarea calităţii cocsului, ac
duse prin cooperativă. Merită a ji e- Sporind producţia la ha, colec să regrete, fiindcă n-au parti men. iţ ţiunea cocsarilor va avea o urmare
videnţiat gestionarul acestei coopera tiviştii au sporit propriile lor cipat la lucru în gospodăria co pozitivă şi asupra duratei de funcţio
tive, care depune mult interes pentru ¦mmmm mm mm ' >3 1* 11 venituri. Numai ca avans de 40 lectivă. Ei au pierdut mult prin Primul sector care a reuşit să-şi nare a cuptoarelor şi agregatelor afe
aprovizionarea ei şi care ţine seama ft§ la sută ei au primit cîte 3 kg aceasta, au pierdut mii de kg depăşească angajamentul, a fost Fabri
de cerinţele consumatorilor. El se o- 1* ¦I i . grîu, 1,50 kg cartofi, 600 grame de produse şi însemnate sume rente şi va duce implicit la menţinerea
cupă în acelaşi timp de lămurirea ţă sfeclă furajeră, 2 0 0 grame ţuică de bani. Nu încape îndoială că ca de aglomerare a minereului. Care unui regim termo-hidraulic constant.
ranilor muncitori să-şi valorifice pro i i . >$• şi' alte produse la zi-muncă. ei vor trage învăţămintele ne
dusele prin cooperativă. cesare din aceasta şi în viitor sector va urma? Iată o întrebare. Pă In noaptea de 20—21 noiembrie,
m m - a;: Colectivistul Constantin Ştef, se vor număra printre cei mai schimbul condus de ing. Emeric Kaba
ZEVEDEI STANILA * care a muncit efectiv în gospo harnici colectivişti. rerile sînt împărţite. Poate laminoa- a obţinut cel mai înalt indice de uni
corespondent dăria colectivă, a primit ca a- formitate a încărcării, atingînd cifra
vans de 40 la sută peste 1.500 Privind perspectivele de dez rele, poate O.S.M.-ul, iar fui r-Oiştii sus
kg grîu, Aurel Crişan a primit voltare ale gospodăriei colective de 0,92.
k t - •• m 1.252 kg grîu, Miron Petrescu s-ar putea spune că ele sînt des ţin cu toată tăria că nu se vor lăsa
1.100 kg grîu, Nicolae Petres tul de largi. GA.C. din Leşnic
I \ ŢŢ I IIT •s lw g s t lp nici ei mai prejos.
.>>v.yFXy>x<*x<-x-Xwx-x-x<Ţv^X4wX<vX-Xvx<*x-x<<<x%vX%V-w>X\*x-x*x*x-y-'*v*y-*^*'^*x*w*x-v
Realizările obţinute de ei pînă acum,
sînt destul de elocvcnle. Faptul că la
Uzina cocsbchimică s-a obţinut pînă
cu peste 1 . 0 0 0 kg grîu etc. are condiţii favorabile pentru a la dala de 20 noiembrie, la produc
Se înţelege că dacă o parte T. MAR1NESCU ţia de cocs metalurgic, o depăşire de
din recoltă nu ar fi fost distrusă
HUNEDOARA. — Clă direa clubului-cinemalograf. de grindină, atunci veniturile (Con!inilore în pag. UI a) plan de 18,22 la sulă, ne-a dat pri
lejul de a întreţine o scuriă convor
