Page 89 - 1957-11
P. 89
Nr. 917 Di w m j l SOCIALTSMULUI F ag..3 ;
FACTORI Piliere® volnici şi a isniiâfii Prodycfie record* S de larg e@nsum Carnet juridic
Printr-o împrejurare am cu- ceput. Zilnic cetăţenii din sat de struguri Cu multă pasiune a vorbit tov. care se făceau pe strung, ele Complicitatea în
ing. Vasile Vasu, şeful sectoru- furt se pedepseşte
FRUNTAŞI noscut pe tov. Cosma Covam, au muncit la căratul materiaile- Executînd la timp şi în bune con luî metalurgic de la Fabrica fiind executate la presă. S-au
secretarul organizaţiei de bază lor, la lucrările de zidărie etc. diţii lucrările în vii, muncitorii din chimică din Orăştie, despre bu- Alexandru Para-schiv îndepli
G.A.S.-urlle regiunii Hunedoara au nurile de larg consum şi produ- putut astfel exclude materialele nea funcţia de magaziner la în*
de partid din satul Muncelul Zilele trecute s-a ajuns la aco-. obţinut anul acesta de pe cele 930 sele industriale fabricate la ei. treprinderea „Horia“ din Alba
de la Oficiul raional Mare, comuna Lăpuşnic. Un om periş. In primăvară, elevii vor hectare o producţie medie de struguri In afară de produsele chirilice neferoase, fiind înlocuite cu cele Iulia. Avînd o discuţie cu in
la hectar de 6.020 kg, cu 1.800 kg ca : soluţii de sulfat de mangan, dividul Dumitru Groza, el s-a
dintr-o bucală, cum se spune, intra în noua şcoala, iar tinerii mai mult decît prevedea planul. presături de bachelită pentru feroase. Producţia anului: 1957 învoit să sustragă din magazia
înalt, cu un corp bine închegat îşi vor putea petrece cu folos ambalaje. medicinale, oxid roşu întreprinderii 2 0 kg sîrmă de
P .T .T .R . Deva Fruntaş pe regiune se situează co de fier, steluţe pentru pomul de la trotinete se ridică la 4.046 bobinaj. Lucru pe care l-a şi
lectivul G.A.S. Petreşti, din raionul iarnă etc., aici se confecţionează făcut. Sîrma însuşită a furni
Nicolae Gabor şi ochi sfredelitori. Organizaţia timpul lor liber la căminul cul Sebeş, care a strîns de pe 129 hec şi bunuri de larg consum, ne- buc. * zat-o individului Dumitru Groza
de bază condusă de el, nu e tural. tare 7.217 kg struguri Ia hectar, în cesare populaţiei din regiune şi Paharele pliante, atît de prac- pentru ca acesta s-o vîndă în
loc de 4.430 kg cît era planificat. din ţară. Printre acestea se nu- schimbul unei sume de 600 lei.
, mare, are doar 4 membri de Şi cîtă bucurie vor simţi a- Viticultorii din brigada lui Mihai mără pahare pliante, trotinete cu tice, mai ales pentru excursio- Prinşi însă asupra faptului, ei
tunci tov. ca Ion Dinga, Ioan Gyorfi au cules de pe cele 40 ha re amortizoare pentru copii, ţesale au fost trimişi în judecată şi
'Munceşte ca ( partid. Aceştia însă sînt adevă- Gorea, învăţătorul satului, Au pentru animale, brăţări pentru nişti, se fabrică aici în număr condamnaţi fiecare la cîte 2 ani
factor distribuitor i raţi conducători, oameni care rel Dinga, Ioan Mateş, Ion Din partizate brigăzii sale 8.900 kg de ţigarete etc. şi 6 luni închisoare comcţiona-
şi colector de a- I şi-au cîştigat stima şi preţuirea ga, Tunariu şi alţii, care au struguri la hectar, realizînd astfel de 1 0 . 0 0 0 lunar, lă, primul pentru furt şi al doilea
bonamente la pre ^ întregului sat. Dar să lăsăm să muncit la construcţia şcolii şi producţii duble faţă de cele planificate. Trotinetele cu amortizoare e- Un alt produs mărunt la pri- pentru complicitate.
sa centrală şi lo a căminului cultural. La G.A.S. Apoldu de Sus s-a reali
cală, în oraşul vorbească faptele despre ei. zat de pe 591 hectare o producţie me rau nerentabile pentru fabrică. ma vedere, dar cu mare impor- Un huligan
Deva. Lună de Cei din Merişoru! de Munte die de 7.016 kg la hectar. Strugurii Datorită inovaţiei tehnicianului nemulţumit
lună tov. Gabor Satul nu a avut nicicînd o au început şi ei, la îndemnul din acest an au un conţinut în zahăr Pnet,ru Sc¦onov, au putut fi. elimi- tanţă pentru oamenii muncii de
depăşeşte planul şcoală. Neştiinţa de carte a fost comuniştilor, să-şi construiască de 260—270 grame la litru. nate unele operaţii costisitoare In urma unul consum exage*
valoric cu 50— la „modă“. In anii de democra în sat o şcoală elementară. Sta la sate sînt ţesalele pentru vite. rat de băuturi alcoolice, indivi*
ţie populară comuniştii au hotă- diul lucrărilor este destul de a- dul Constantin Şerbănescu din
60 la sulă. rît să deschidă o şcoală, unde co vansat. Acestea se fabrică într-un număr Petroşani, a ieşit în stradă şl
piii din sat să înveţe. S-a des s-a dedat la acte huliganice, a*
Dar satul Muncel cunoaşte foarte mare şi de calitate bună. ducînd injurii grave la adresă
în aceste zile şi alte frămîntări. pietonilor. Fiind surprins în a<
Comuniştii au hotărît să for In afară de cele arătate pînă cea'stă situaţie de organele corii*
meze o întovărăşire agricolă. aici, tov. ing. Vasu a vorbit şl petente, a fost trimis în judecată
Şi acest lucru l-au împărtăşit şi condamnat la 8 luni închi
şi celor din sat. Unii s-au în desPr(- nT^e P ^ u s e ce se vor soare corecţională. Individul nu
scris fără prea multe insistenţe, a fost mulţumit de această pe
or *hi e o rg hLe ora- iu >( chis într-o casă particulară. Dar alţii.... Totuşi pînă acum s-au e.x?cl! ? \n a TT ^ a^nca deapsă, făcînd recurs asupra
au crescut. In discu- înscris peste 20 familii. Numărul sentinţei date de Tribunalul ra*
d re a n u p retenţiile lor creşte aproape în fiecare zi. chimica din Oraştie Un obiect ional. Tribunalul regional insă,
analizînd situaţia în spiritul le
c ţiile cu cetăţenii, comuniştii au Iată dar cum datorită voinţei cdoispci.ui.,tadt,e a fost s-baicio^ccleutpaatpemnutrnu- gilor, a respins recursul şi, pe
De 5 ani mun-, argţaţ- cţj. de necesară este con- care baza faptelor săvîrşite, i-a a-
gravat pedeapsa la 1 an şi 6
ceste ca factor \ strucţja unej şC0lj ,noi în sat. citorul Gheorghe Colhan, care luni închisoare corecţională,
1 rura1, deserviri \ Qamenjj s .au gîn(jit la aceasta. a primit asistenţă tehnică de
| Populana tom -] Şi> într.una djn zil]ele de ţa în-
Cronica din Sebeş la serviciul mecanic şef. Bicicle
nei „Filtmon ir- ’ cepU{u] anu]uj> într-o adunare,
ta a fost reuşită, iar lotul pro
bu ’ cu saee a'l au hotărît să construiască din In Sebeş, ca şi în oricare alt oraş colectiviştilor a fost in centrul aten totip a fost expediat pentru o-
parţm oare. a- fondurj|]e de autoimpunere o al regiunii, se întîmplă zi de zi fap ţiei cumpărătorilor. Parcă se dădea mologare la comisia de pe lingă
te ce merită să fie consemnate. Cî- gratuit, aşa se înghesuiau oamenii. Şi,
o n a c o r e e n i-/ şcoajg şj un cgmjn cultural. Dar teva din acestea, le vom relata In o mie de căpăţîni, nu-i puţin. Cînd Ministerul Comerţului Interior.
rîndurile de faţă. se termină vînzarea, iov. Cacoveahu
mu sa e n mun . ^ong uj nu întrecea suma de 3 . 0 0 0 se adresă şoferului, Tot pentru omologare a fost rea
Zi de tîrg lizat un alt produs al unui
că, el este îndră-~ ^ ^ puţjn A tunci) com u . —< Măi Lotzi, să ne grăbim că
Dis-de-dimineaţă, în ziua tirgului mîine, ştii bine, sîntem aşteptaţi pe
gii de populaţia comunei. El îşi / njsj,uj c osma Covan a propus şi unităţii în acţiune a comuniş săptămânal, piaţa oraşului era pur şi piaţa Sibiului. grup de muncitori, dintre care
tilor, datorită priceperii cu care simplu luată cu asalt de ţăranii mun
depăşeşte lunar planul valoric cu$ s g se faca donaţii de fiecare ce au ştiut să mobilizeze pe săteni citori veniţi de prin comunele din A fost reabilitat curentul Ladislau Hopric, Nicolae Ciur-
s-au putut realiza asemenea lu împrejurimi, cu cele mai diferite pro electric
tăţean. Propunerea s-a adoptat. duse, pentru a le desface. Deodată, dărescu şi alţii. Este vorba de
S-a strîns astfel in jurul sumei la marginea pieţii apăru un camion Pînă în Ultimul timp, pe reţeaua
25—30 la sută. „ Molotov", încărcat doldora cu var de curent electric din Sebeş se în- noua trusă şurubelniţă, necesară
ză frumoasă şi mare, de-ţi lua ochii, tîmplau dese defecţiuni care provocau
Traian Goia de 13.000 lei. Materialele s-au cruri frumoase. unele nemulţumiri din partea consu în întreprinderile chimice.
procurat, iar construcţia a în- — Cum daţi varza ? — se intere matorilor de curent. I.G.O. Sebeş (d i Pentru copii se prevede ca în
v. F. sară cîţiva ţărani muncitori, care e- rector E. Pauluc), fiind seztsat de a-
rau cu carele aproape de camion. cest fapt, a luat măsuri imediate pen luna decembrie a.c. să se pre
tru reabilitarea curentului electric. In
Cel mai tlnăr m „înfrăţirea44 — o gospodărie colectivă iînără, — Păi, cu un leu bucata, una pe acest sens, s-au făcut reparaţii mari dea spre omologare pistolul-ju-
factor rural, dis- | alta — răspunse tov. N. Cacoveanu, la canatul de aducţiune al uzinei e-
cenzor la G.A.C. Miercurea, care în lectrice şi la baraj. cărie cu dopuri. De acest pro
Dibuitor şi colec- f dar cu rezultate îmbucurătoare soţea camionul. dus se ocupă tov. Ioan Şuteu şi
tor de abonamen Acum, Curentul electric este pe de
— Noi o dăm cu 1.80 lei, daţi-0 şi plin reabilitat, iar locuitorii oraşului Ioan Vîrlan, primind asistenţă
voi mai scump — răspunse contra pot să asculte o muzică la radio sau
te al Oficiului (Urmare din pag. l- a ) ceastă direcţie. Se putea face riat un ţăran. să citească o carte atunci cînd se tehnică de la maistrul Augustin
P. T. T. R. Deva mai mult dacă colectiviştii ar fi lasă seara, în cele mai optime con-
fost îndrumaţi şi ajutaţi mai con. — Nu se poate, măi frate, noi nu diţiuni. Mureşan.
creţ de ciţtre sfatul popular co vrem să scumpim piaţa, ci dimpotrivă,
Deserveşte popu i mări ferma de oi pe care a în- munal, de către tehnicienii sec — le-o tăie scurt Ilie Bivolarii, iot Peste planul anual Muncitorii, tehnicienii şi in
laţia comunei ţiei agricole raionale, de către de la G.A.C. Miercurea. ginerii fabricii, se străduiesc şi
i fiinţat-o nu de mult, pentru a comitetul raional de partid. reuşesc să dea bunuri de larg
Şoimuş.. M. uncind Vreme de două ceasuri, camionul
>înfiinţa o fermă de vaci, are consum din ce în ce mai varia
cu sirgumţa şi 7 condiţii să crească şi să îngra-
te, plăcute la înfăţişare şi foar
conştiinciozitaie la colectarea şt dis- ( şe p o r c ii sa înfiinţeze ferme de
te utile.
tribuirea abonamentelor la presa / păsări etc. Dacă ar înfiinţa şi Să sperăm că lucrurile se vor
V. PLOPEANIJ
centrală, reviste şi presa locală, el Cdezvolta, în raport cu condiţiile îndrepta şi că tînăra gospodă corespondent
rie colectivă din Leşnic va de
a obţinut rezultate frumoase, de ce le au, asemenea ramuri ane veni în scurt timp o unitate so
venind fruntaş pe oficiul Deva. xe de producţie, atunci venitu cialistă puternică, capabilă să a-
Planul valoric îl depăşeşte lună de rile băneşti ale colectiviştilor ar tragă pe toţi ţăranii muncitori
fi mult mai mari. Trebuie ară
lună cu 50 la sută. tat însă că gospodăria colectivă
din Leşnic a făcut puţin în a- din sat în sinul ei.
-Hv -«---o-- După cum se ştie, cooperativa meş
teşugărească „Unirea", fruntaşă pe
De la începutul noului an şco Din activitatea sportivă a unei şcoli regiune, şi-a îndeplinit planul anual
lar a trecut o însemnată perioa încă la 4 noiembrie. De-atuncl şi pînă
dă de timp. Preocupări pentru chiar pe plan regional, obţinîmd elevii acestei şcoli au o activi- Problema popularizării compe. la data de 21 noiembrie cooperatorii
ducerea unei vii activităţi spor- rezultate frumoase. L a'faza ra- au obţinut noi succese în lupta pentru
tive au exişţpt chiar din primele ională a crosului de masă „SI tate sportivă continuă, ei susţin ¦ tiţiilor şi acţiunilor sportive se a asigura oamenilor muncii tot mat
zile ale'noului an şcolar. Pri- întîmpinăm 7 Noiembrie" echi- multe produse de larg consum. 25
ma acţiune a direcţiunii Şco- întîlniri sportive amicale cin e- n aîlă la loc de frunte în activi- dormitoare tip „Sibiu", 23 garnituri
Iii profesionale dj e. -u-c--e-n--i-c-i-- adi-.n„ pa de juniori a cîştigat locul I. mobilă bucătărie, 300 paturi pentru
Cugir a fost pregătirea şi pu calificîndu-se mai departe la fa- levii altor şcoli din localitate sau taîtena snpnortivă a «şcimolili. Tnoaltpe copii şi 91 m. p. binale, au dat coo
nerea la punct a materialelor za regională. peratorii în contul anului viitor.
şi echipamentului sportiv. In raion. In cadrul acestei şcoli se competiţiile sportive sînt popu
fruntea acestei acţiuni sportive Rezultate frumoase au fost ob- Ei însă nu se vor opri aici.
de la această şcoală, se găseşte ţinute de elevii acestei şcoli la organizează campionate pe cla- larizate prin afişe, lozinci şi ga
profesorul de educaţie fizică Ni competiţia sportivă „Cupa 7 No- Un magazin al tineretului
iembrie", organizată pentru e- se la următoarele discipline zeta de perete. La fel, elevii a.-
colae Munteanu, care a mun levii şcolilor medii şi profesio- De curînd, în vitrina magazinului
cit şi munceşte tot timpul ală nale. La etapa raională au cîş- sportive : şah, volei, atletism, te- cestei şcoli, care au obţinut re de textile şi încălţăminte condus de
turi de elevii şcolii. Rezultatele tigat locul I la volei băieţi, fot gestionarul S. Fărcaşu, ce aparţine
frumoase obţinute de elevii a- bal, tenis de masă şi la cîteva nis de masă etc. Dintre elevii zultate frumoase în cadrul di cooperativei de consum „Sebeşana",
cestei şcoli se datoresc în mare probe atletice prin Deutsch Hei- a apărut o firmă nouă: „Magazinul
măsură sprijinului pe care îl a- acestei şcoli care cu ocazia di- feritelor întreceri sportive, sînt tineretului". Brigada de bună deser înzestrată cu 5.500 de volume, biblioteca clubului „A-
cordă activităţii sportive direc mut, Ioan Romoşan, Nicolae vire, compusă din tinerii Petru Fîn- lexandru Sahia“ din Hunedoara este frecventată de foarte
ţiunea şcolii prin tov. director Dărab etc. La aceeaşi competiţie feritelor întreceri^ sportive s-au popularizaţi la gazeta de pere iînă, Liese Batzoni, Maria Moldovan mulţi cititori.
sportivă, la faza regională, e şi Rodica Munteanu care lucrează
Clement Stanciu. chipa de fotbal s-a clasat pe lo- evidenţiat şi au făcut cinste şco te, iar diplomele elevilor sînt aici, şi-a propus ca obiective princi IN CLIŞEU : Un grup de elevi ai liceului seral din Hu
De la începutul noului ari şco c u l. trei. pale deservirea cît mai civilizată a nedoara, studiind la bibliotecă, înainte de cursuri.
Iii putem da ca exemple p e : expuse pe un panou. cumpărătorilor, aranjarea estetică a
lar elevii şcolii profesionale de Pe lîngă competiţiile oficiale mărfurilor în rafturi şi atragerea a
ucenici au luat parte la nume ce se organizează în cadrul ra- Ioan Popa, Ioan Romoşan, Ioan In momentul de faţă, în şcoa cît mai mulţi cumpărători.
roase întreceri sportive organi ionului sau în cadrul regiunii,
Ganga, Emil Simion etc. Aceşti lă se duce o muncă susţinută GH. Z.
zate în localitate, la raion şi
elevi sînt fruntaşi şi la învăţă- pentru înscrierea de membri în
tură. U.C.F.S. şi pregătirea alegeri Săptamîna filmului francez
a luat sfîrşit
Şi activitatea pentru pregăti- lor. Pînă în momentul de faţă
rea şi trecerea normelor G.M.A. au fost înscrişi un număr de In cadrul săptămânii filmului Săptămîna filmului francez a
se află în centrul preocupări- 140 de elevi în U.C.F.S., restul francez, duminică, la cinemato luat sfîrşit luni, cu prezentarea
lor şcolii. Astfel, aproape toţi e- elevilor fiind în curs de înscriere. graful Patria din Capitală, a filmului „Gervaise", în regia fui
levii acestei şcoli sînt aspiranţi rulat filmul artistic in culori Rene Clement, după romanul
şi purtători ai insignei G.M.A. GH. BALOGH „Taifun la Nagasaki44, o copro „Circiuma44 de Emil Zola. In ro
ducţie franco-japoneză, realizată
şi F.G.M.A. corespondent in regia lui Yves Ciampi.
/W V W V W W W V W Z W W W W W V W v V W /s W > //^ / Rolurile principale au fost
create de artiştii Danielle Dar
rieux, Jean Marais, Kishi Keiko, lul titular al filmului spectatorii1
Gert Frobe.
Cu p rile ju l celei de-a 33-a aniversări a proclam ării R.P. M ongole Cu ajutorul Uniunii Sovietice a fost mai vorbi de ţările Americii Latine. au admirat pe artista Maria
construită calea ferată principală
Cuceririle poporului mongol transmongolă, care face legătura între An de an creşte nivelul bunăstării Schell. Filmul „Gervaise44, rulea
Moscova, Ulan Bator şi Pekin, se materiale a poporului mongol. Datorită
construiesc 18 obiective industriale şi creşterii bunăstării oamenilor muncii ză în continuare la cinemato
comunale de interes obştesc. şi îmbunătăţirii ocrotirii sănătăţii a
scăzut considerabil mortalitatea şi graful Patria. (Agerpres),
Republica Populară Mongolă a ob sporeşte natalitatea. Sporul mediu a-
Acum 33 de ani, la 26 noiembrie de C. SU RENJAB rialiste şi antifeudale, perioada cînd ţinut succese considerabile în dezvol nual al populaţiei este de aproxima V PmU LrTATuTTm m iTH
1924, primul congres al reprezentan oamenii muncii din Mongolia sub con tarea culturii, ştiinţei, învăţămîntului tiv 2 la sută. TTŢTtvT4CvU:.IVilH3
ţilor populari ai Mongoliei — Marele secretar al C.C. al PartiduLui ducerea Partidului Popular Revolu popular şi ocrotirii sănătăţii. In anii <LD Gn
Hural Popular — a adoptat Consti Popular Revoluţionar Mongol ţionar Mongol au lichidat complei de după război, numărul elevilor din Succesele Republicii Populare Mon
tuţia şi a declarat Mongolia ţară su clasa feudalilor, au înăbuşit contrare şcolile de cultură generală a sporit gole sînt indisolubil legate de ajuto G T im 33^ Q j,
verană, republică populară indepen zabile de energie creatoare a oameni voluţia internă. de 2,6 ori. In prezent la fiecare mie rul şi sprijinul neprecupeţit acordat
dentă. Constituţia a consfinţit prin lor muncii, pe care Partidul Popular de locuitori revin 106 elevi care în Mongoliei de Uniunea Sovietică, Re V-aţi cumpărat biletele „Lo
lege cuceririle revoluţionare ale po Revoluţionar Mongol a îndrumat-o In cursul acestor ani care s-au vaţă în şcoli de cultură generală şi publica Poptdară Chineză şi alte ţări to Central44 pentru tragerea cu
porului mongol. Prin aceasta a fost spre transformarea ţării. După renaş scurs de la victoria revoluţiei, poporul 20 specialişti cu studii superioare şi din lagărul socialist. premii suplimentare de 50.000
desăvîrşită prima etapă a revoluţiei terea independenţei pe o bază nouă, mongol şi-a sporit conisderabil bogă medii. Se editează zeci de ziare şi re lei, 10.000 lei şi 3.000 lei, care
populare antiimperialiste şi antifeudale democratică, încă în anii 1921 -1924, ţiile în domeniul creşterii animalelor viste, cărţi din diferite domenii în ti In conformitate cu spiritul conferin va avea loc vineri 29 no
din anul 1921, care a învins sub pu guvernul popular al Mongoliei a în — principala ramură a economiei na raje de multe mii de exemplare. Po ţei istorice de la Bandung, Republica iembrie ?
ternica influenţă ideologică a Marii făptuit o serie de măsuri social-eco- ţionale a R. P. Mongole. porul mongol se mîndreşte cu Univer Populară Mongolă duce împreună cu
Revoluţii Socialiste din Octombrie, nomice de importanţă vitală. sitatea de Stat din Ulan Bator înte forţele iubitoare de pace din întreaga AZI şi MÎINE - ultimele
In comparaţie cu perioada dina meiată acum 15 ani şi care pregă- lume o luptă hotărîtă pentru pace zile.
Ideile eliberatoare ale Revoluţiei din Au fost anulate dreptul iobag şi inte de revoluţie, şeptelul d" vite a teste cadre naţionale de medici, zoo- trainică şi îndelungată, pentru slăbi
Octombrie au însufleţit poporul mun presfaţiunile feudale, au fost naţionali sporit în ţară de peste 2,5 o ri; au tehnicieni, profesori, economişti cu o rea încordării internaţionale şi dezar
citor mongol la lupta împotriva asu zate pămîntul şi bogăţiile subsolului, crescut considerabil productivitatea înaltă calificare. In prezent la Univer- mare, pentru interzicerea armei ato
pritorilor feudali din ţară şi împotriva a fost introdus sistemul eligibilităţii creşterii animalelor şi producţia marfă, sitatea de Stat a R. P. Mongole stu- mice şi cu hidrogen, împotriva primej
colonialiştilor străini. Sub conducerea organelor puterii de stat, lichidate da diază 2.500 de studenţi; universitatea
Partidului Popular Revoluţionar şi cu toriile araţilor şi anulate datoriile de- Transformarea socialistă ă agricol- are două institute, 5 facultăţi cu >13 diei unui nou război mondial.
ajutorul frăţesc al poporului sovietic, curgînd din împrumuturi în străină- lurii se înfăptuieşte cu succes, in ţa- secţii. Cele aproximativ 40 catedre
poporul mongol a repurtat victoria în tate, iar feudalii laici şi clericali au ră au fost organizate gospodării agri- sînt conduse de oameni de ştiinţă An de an creşte şi se întăreşte
revoluţia din 1921 şi pentru prima fost privaţi de privilegii. cole de stat mecanizate, staţiuni de mongoli. In republică funcţionează de prestigiul internaţional al ţării. Repu
oară în istoria sa multiseculară, a de maşini şi staţiuni de cositoare cu trac- asemenea: o şcoală superioară de blica Populară Mongolă a fost recu
venit stăpînul ţării sale. In perioada anilor 192!- 1932 Mo'n- ţiune hipo. An de an creşte numărul partid, creată în 1921, (care pregăteşte noscută în mod oficial de state a că
golia a scăpat pentru totdeauna de uniunilor agricole cooperative ale ara adre de partid şi de stat), un in- ror populaţie reprezintă peste jumătate
Mongolia a fost primul stat din lu dependenţa ecromnică faţă de ţările ţilor. otitut pedagogic şi o universitate se din întreaga omenire şi cu care în
me care a păşit pe calea trecerii de imperialiste şi a încetat de a mai fi raia. Sute-de studenţi mongoli studia-
la feudalism la socialism, fără a mai furnizoru! lor de materii prime ieftine, In anii puterii populare au fost ză în institutele de învăţămînt supe- treţine relaţii diplomatice normale.
frece prin stadiul capitalist de dezvol in ţară a fost creată Banca Naţio- create şi se dezv 'tă cu succes indus- rior din U.R.S.S., China, R. D. Ger-
tare. Această cale, Indicată de marele nală, introduse valuta naţională şi mo- triile petroliferă, extractivă, alinien- mană, Cehoslovacia şi alte ţări. In Popoarele şi guvernele tuturor ţări
Lenin, a fost pentru poporul mongol nopolul statului asupra comerţului ex- tară şi uşoară, mijloacele mocHn'e de prezent în Mongolia, care are.o popu- lor socialiste, numeroase alte state iu
singura cale justă. Urmînd această terior. transport şl telecomunicaţii. A fost iaţie de mar puţin de 1.000.000 de lo- bitoare de pace, cercuri largi ale opi
cale poporul mongol a obţinut inde formată clasa muncitoare naţională, cuilori, la 1.000 de locuitori- revin 5 niei publice mondiale sprijină întru-
pendenţa politică şi economică a ţării Perioada anilor 1932-1940 a fost care se dezvoltă şi care este forţa con- studenţi, ceea ce reprezintă mai^ mult totul năzuinţa R. P. Mongole de a
sale. plină de evenimente împo! tarile în ducăloăFe a societăţii. Producţia glo- decît în Anglia sau Franţa, fără a
viaţa republicii. Aceasta ă fost peri- bală a industriei d e'sta t şi coopera- deveni membră a O.N.U. R. P. Mon
Victoria revoluţiei populare şi in oada rezolvării cu succes a sarcinilor tiste din Mongolia a sporit în anii
staurarea puterii populare în Mongo- fundamentale ale revoluţiei antiimpe- 1945-1956 aproape de 2 ori Creşte golă va lupta cu perseverenţă şi de
producţia industriei uşoare, care se
lia au scos ia iveală izvoarele inepui- acum înainte pentru dreptul ei de a
bazează pe materie primă din ţară.
ocupa locul legitim în rîndurile mem
brilor O.N.U.
