Page 91 - 1957-11

SUB STEAGUL ATOTBIRUITOR vmtETAM mn roarg rmie. wWhvxi
AL MARXISM-LEN1NISMULUI

întreaga omenire muncitoare, oa­ lor în necontenită creştere şi prin poli­ bilă, ea nu poate evita noi- crize şi zgu­

menii progresişti din toate ţările tica lor activă îndreptată consecvent duiri. Sistemul imperialist măcinat de

au întîmpinat anul acesta cu o spre apărarea păcii şi libertăţii popoare­ racile şl contradicţii de nevindecat este

însufleţire deosebită ziua de 7 lor, ţările socialiste exercită o uriaşă in­ în declin, fiind condamnat de istorie

Noiembrie, sărbătorind odată cu fluenţă asupra dezvoltării vieţii inter­ la o Inevitabilă pielre.
aniversarea Revoluţiei Socialiste din naţionale. Viaţa dovedeşte că numai
Creşte cu o vigoare fără precedent m m m m m sm .or, i aifti«iV>r‘VirU
Octombrie, bilanţul perioadei de 40 de socialismul poate asigura dezvoltarea mişcarea de eliberare naţională a po­

ani care a însemnat o strălucită veri­ nelimitată a forţelor de producţie, pro­ poarelor asuprite de Imperialism, .

ficare a trăiniciei şi superiorităţii ao- păşirea materială şi avîntul spiritual In aceste condiţii un şir de state ca Anul IX Nr. 91S Joi 28 noiembrie 1957 1 4 pagini 20 bani
India, Blrmania, Indonezia, Egipt, Si­
cialismului, a justeţei ideilor marxistn- al întregii societăţi eliberate de ex­ ria şi altele şi-au dobîndit indepen­

leninismului. Participarea entuziastă a ploatare.

reprezentanţilor clasei muncitoare şl La Consfătuirea reprezentanţilor denţa şi promovează pe arena interna­ •/<t ^ -r/ţwrv r» r
ţională o politică de pace. De pe acum
ai maselor largi ale celor ce mun­ partidelor comuniste şl muncitoreşti cea mai mare parte a omenirii s-a eli­ M M fruntaşi PENTRU STEAGUL Constituirea comitetului
berat din cătuşele asupririi de odinioa­ DE SECTOR FRUNTAŞ organizatoric al femeilor
cesc din întreaga lume la sărbătoa­ din ţările socialiste, acestea şi-au ex­ ră a imperialismului. Mişcarea de eli­ d e te UricanS
berare naţională se bucură de simpatia Ieri dimineaţă, în sala festivă a"
rea de la Moscova a ilustrat cît de primat (n unanimitate hotărîrea de a caldă şi de sprijinul prietenesc al ţă­ Sfatului popular regional Hunedoara,
rilor socialiste. Destrămarea sistemu­ a avut loc şedinţa de constituire a
nestăvilită este creşterea puterii de întări necontenit unitatea dintre aceste lui colonial slăbeşte continuu poziţiile Comitetului ‘ organizatoric al femeilor
imperialismului. din regiunea noastră. La şedinţă au
atracţie a socialismului, a forţelor ţări, unitatea marii familii frăţeşti a participat peste 150 femei, muncitoare,
Acest proces istoric progresist, de­ tehniciene, inginere, colectiviste, ţă-
clasei muncitoare în epoca noastră ţărilor socialiste. terminat de legile obiective ale dezvol­ La mina Urlcanl, cele două sec­ peste plan aproape 500 tone cărbune. ranci muncitoare, intelectuale, func­
tării societăţii, încearcă să-l oprească toare productive se întrec într-o lup­ Cel mal bine au muncit de la acesl ţionare şi activiste din Întreprinderile,
cînd oamenii muncii au reuşit să ins­ In relaţiile dintre ţările socialiste, prin forţa armelor imperialismul inter­ tă aprigă, pentru cucerirea steagului sector brigăzile conduse de Spiridon instituţiile şi satele regiunii. Cu acest
naţional, în frunte cu marile grupări de sector fruntaş pe mină. Plnă în Timoîte şi F-lorea Blidarii, care au prilej s-a prezentat un referat privind
taureze propria lor putere de stat în ţări libere, suverane şi egale îri monopoliste din S.U.A., principalele prezent sorţii de izbîndă înclină de extras cu 226 tone, respectiv 104 tone hotărîrea Biroului politic al C C al
inspiratoare ale planurilor de război. partea sectorului II, care numai în cărbune mai mult decît prevedeau P.M.R. cu privire la reorganizarea
113 ţări din Europa şi Asia, cînd sub drepturi, măreţul principiu al interna­ două decade ale lunii noiembrie a dat sarcinile de plan. muncii femeilor.
In prezent, cercurile imperialiste din
steagul marxism-leninismului păşeşte ţionalismului socialist îşi găseşte cea S.U.A. se străduiesc să concentreze în Participantele la şedinţă au ales C o -!
jurul lor forţele cele mai întunecate mitetul de organizare al femeilor din
mai bine de o treime a omenirii. mai deplină expresie în într-ajutorarea ale reacţiunii şi războiului din întrea­ regiunea Hunedoara compus din 37
ga lume capitalistă, reînviază milita­ tovarăşe. De asemenea s-a format şi
Pentru ţările socialiste, pentru miş­ reciprocă, tovărăşească, dintre aceste rismul revanşard vest-german, se o- biroul noului comitet compus din tov’:
pun cu înverşunare încetării cursei Sanda Ciuceanu preşedintă, Cornelia
carea muncitorească şi comunistă in­ ţări î în cadrul acestor relaţii Uniu­ înarmărilor, organizează noi şi noi pro­ Sîntimbreanu secretară, Amalia B is - ,
vocaţii şi comploturi internaţionale, trianu, Aîaria Osvalth, Ana Popa, Elena
ternaţională, pentru cauza păcii şi so­ nea Sovietică acordă un sprijin multi­ practicînd politica „la marginea pră Duşan, Elena Cioc, Gabriela Cubic,
pastiei războiului", atît de urîtă de Lucia Vătafu, membre.
cialismului au o importanţă istorică lateral şi frăţesc ţărilor care constru­ grături pentru însămînfări de primăvară

lucrările celor două Consfătuiri care iesc socialismul. Oamenii muncii din s Ţăranii colectivişti, întovărăşiţi şi cu gospodării individuale din re-
jŞ giunea Hunedoara, care au terminat primii pe ţară însămînfările de toam-
au avut loc cu acest prilej la Mosco­ ţara noastră ştiu bine că imensul aju­ § nă ,fac acum intense pregătiri în vederea însămînţărilor de primăvară.
H Pînă la 22 noiembrie au fost arate în regiune, pentru a fi însămînfate
va — Consfătuirea din 14— 16 noiem­ tor economic acordat de Uniunea So­ gf în primăvară, 46.697 ha din cele 56.000 ha planificate. Gospodăriile co­
l i iective, întovărăşirile agricole şi ţăranii muncitori cu gospodării indivi-
brie a reprezentanţilor partidelor co­ vietică, sprijinul frăţesc de care ne-am g duale din raionul Haţeg, raion fruntaş pe regiune, au terminat complet ară-
§j turile pentru însămînţărilc de primăvară, iar în raioanele Alba şi Sebeş
muniste şi muncitoreşti din ţările so­ bucurat fn permanenţă din partea ma­
8s-au arat 23.601 ha din cele 28.600 ha planificate. Au terminat de aseme­
cialiste şi Consfătuirea din 16—19 no­ relui stat socialist, colaborarea cu toa­ nea arăturile de toamnă pentru însă mînţările de primăvară toate întovără­
şi şirile agricole din raioanele Orăştle şl Alba.
iembrie a reprezentanţilor a 64 par­ te ţările socialiste au dat poporului

tide comuniste şi muncitoreşti. nostru posibilitatea să obţină mari şi

Prin numărul mare al partidelor co­ importante succese pe calea dezvoltării

muniste şi muncitoreşti reprezentate, economice şi culturale a patriei.

prin însemnătatea problemelor anali­ Unitatea şi coeziunea ţărilor lagăru­

zate şi prin Importanţa concluziilor lui socialist în frunte cu Uniunea

adoptate, Consfătuirile de la Mos­ Sovietică sînt chezăşia independenţei popoare.

cova constituie întîlniri Internaţio­ şi suveranităţii ţărilor socialiste şi toc­ Pace sau război, coexistenţă şi în­

nale fără precedent în istoria mai de'aceea întărirea continuă a aces trecere paşnică între cele două sisteme Ideea a fost stăpînifă
sau un război atomic şi termonuclear,
mişcării comuniste internaţionale. Ele tei unităţi răspunde intereselor naţiona­ mai distrugător ca oricare alt război

au demonstrat mai puternic ca orl- le ale fiecărei ţări. Alături de celelalte

cînd forţa în necontenită creştere a partide frăţeşti, Partidul Muncitoresc din istoria omenirii — aceasta este azi Ideea a venit pe neaşteptate, şi de discernământ a crescut.
problema fundamentală a politicii cum de fapt vin toate ideile. Şi, într-o bună zi, toţi trei au
partidelor comuniste şl muncitoreşti Romîn consideră că promovarea unei mondiale. S-a întimplat aşa : Intr-o zi, în răsuflat uşuraţi. Ideea lor a Au început calculele avanta­
timp ce supravegheau procesul prins' forme, s-a definitivat. .Ce-a jelor. Contabilii, aceşti meticu-
din lumea întreagă, unitatea lor de politici internaţionaliste, combaterea La temelia politicii externe a ţări­ de fabricare a oxizilor galbeni urmat apoi, a fost mai simplu. loşi funcţionari care evaluează
lor socialiste stă principiul leninist al de fier, inginerul Vasile Chiş- S-a modificat coşul de şpan, orice succes prin prizma econo­
nezdruncinat sub steagul marxism-le­ naţionalismului sub orice formă s-ar coexistenţei paşnice. Cele două siste­ can şi maistrul Vaier Străjan, s-au făcut îmbunătăţirile nece­ miilor, au calculat imediat be­
me să se ia la întrecere nu în produc­ au avut o scurtă discuţie: sare modificării sistemului de neficiile noii inovaţii. Rezulta­
ninismului, avîntul politic şi ideologic al manifesta, educarea oamenilor muncii ea mijloacelor de exterminare a oame­ dispersie a aerului. Rămăsese tele socotelilor i-au uluit chiar
nilor, ci în dezvoltarea mijloacelor pen­ — Ce-ar fi dacă am modifica doar să se facă proba. şi pe e i : .1 2 0 0 . 0 0 0 lei economii
mişcării comuniste internaţionale. S-n în spiritul îmbinării patriotismului cu tru ridicarea nivelului de trai al celor sistemul de dispersie a aerului? anual. Cei de la serviciul pro­
ce muncesc — aceasta este politica ur­ a spus unul dintre ei. dU 1.200.000 îei eco­ ducţiei, au adus la cunoştinţa •
vădit totodată utilitatea pe care o pre­ internaţionalismul proletar, răspunde mată cu consecvenţă de ţările socialis­ nomii anual. tuturor că producţia de1 oxizi
te şi sprijinită cu însufleţire de popoa­ — Hm, m-am gîndit şi eu la galbeni de fier a crescut la fie­
zintă, în condiţiile actuale, — pe lin­ intereselor vitale ale fiecărui popor, rele din lumea' întreagă. Cît priveşte asta, răspunse celălalt, dar [ş] Producţia a cre­ care cuvă, de la 2 . 0 0 0 kg la
caracterul orînduirii sociale a fiecărei n-am avut curajul s-o spun. scut îa fiecare cuvă 10.000 kg. Tot ei au ariunţgt că
gă înlîlniriie şi informările reciproce ale tuturor popoarelor iubitoare de ţări, aceasta nu este o problemă a Ideea e foarte atrăgătoare... de la 2.000 la 10.000 consumul specific de materii
cărei soluţie poate fi impusă din afară kg oxizi galbeni de prime la fabricarea acestui pro-,
bilaterale — consfătuirile mai largi pace, ale cauzei socialismului în toată popoarelor; fiecare popor rezolvă — Ar fi o treabă bună. S-ar fier. dus, s-a redus cu aproape 40 la
problema orînduirii sale sociale în mări producţia, s-ar face eco­ sută, că parţial, inovaţia a
între partidele comuniste şi muncito­ lumea. conformitate cu legile obiective ale nomii... Dar cum să începem ? [H] Consumul speci­ schimbat şi procesul tehnologic,
dezvoltării societăţii, potrivit proprii­ fic de materii prime că secţia nu mai lucrează . cu
reşti, în vederea discutării problemelor Clasa muncitoare, oamenii muncii lor^ sale- interese, propriei sale voinţe. începutul a fost greu. Nopţi s-a redus cu aproa­ pierderi planificate, ci a deve­
întregi de nesomn şi studiu, zi­ pe 40 la sută. nit rentabilă, că oxizii galbeni
actuale, a schimbului de păreri şi de din toate ţările sînt vital interesaţi să Considerînd lupta pentru pace drept le de atentă supraveghere a de fier sfnt mai de calitate.
sarcina lor primordială, partidele co­ cuvelor şi a posibilităţilor de Chişcan şi Străjan nu mai
experienţă, a coordonării lupt i pen­ apere de orice uneltiri ale duşmanilor muniste şi muncitoreşti şi-au exprimat Vj %mj i_t v J i J U i—i\—f 1— r aplicare a noii idei. Scheme, ţin minte cît a durat . experi­ ...De curînd, cineva care a
hotărîrea de a face tot ce te stă în schiţe, calcule peste calcule, în­ mentarea inovaţiei lor. Ziua cu vizitat Fabrica chimică din O-
tru ţelurile comune — pacea, democra­ socialismului istoricele cuceriri politice putinţă, alături de toate ţările şi for­ Pentru apărarea păcii, toarceri de la început, alte zile noaptea şi-au dat mina, s-au răştie, l-a întîlnit pe inginerul
şi nopţi de frămîntări. Cît au contopit, casele lor n-au mai Vasile Chişcan şi l-a întrebat:
ţia, socialismul. şi sociale înfăptuite în Uniunea Sovie­ ţele iubitoare de pace, pentru preîn- pentru încetarea durat ? Socoteala săptămânilor simţit apăsarea paşilor, paturile
şi a lunilor s-a pierdut. Obo­ au rămas- nedesfăcute. Cît a du­ — Am auzit de inovaţie.
La Consfătuirea reprezentanţilor tică — primul şi cel mai puternic stai tîmpinarea războiului. experienţelor seala parcă a dispărut. Au ră­ rat ? Calvar să-i spunem sau M-am bucurat sincer. Acum, a-
mas în picioare ideea şi perse­ fericire ? Credem că şi aceste veţi ceva în perspectivă?
partidelor comuniste şi muncitoreşti socialist, cu cea mai bogată experienţă La Consfătuirea din 16— 19 noiem­ cu armele atomice verenţa. Maistrul şi inginerul două noţiuni s-au făcut una.
şi-au unit practica şi cu teoria. Emoţiile s-au succedat de :la Inginerul l-a privit pe inter­
din ţările socialiste a fost adoptată în revoluţionară — în Republica Popu­ brie partidele comuniste şi muncito­ In sala „Maxim Qorki“ din S-au ivit noi complicaţii. Mo­ rece la cald şi invers. locutor, s-a gîndit o clipă, apoi
oraşul Hunedoara, a avut loc dificarea sistemului de disper­ a răspuns :
unanimitate Declaraţia Consfătuirii — lară Chineză, în toate ţările socialiste. reşti din aproape toate ţările lumii, marţi după-amiază o . adunare sie a aerului cerea şi modifica­
publică organizată de Comite­ rea coşului de şpan de fier. Al­ — Da. împreună cu alţi cî-
document de o uriaşă importanţă teo­ Partidele comuniste şi muncitoreşti în deplină conştiinţă a răspunderii tul de luptă pentru pace. Cu te calcule şi schiţe, alte nopţi ţiva muncitori, vrem să reali­
acest prilej,, top. Ştefan Ilincea, albe. In ajutorul celor doi ino­ zăm o inovaţie care priveşte c a - '
retică şi practică. Declaraţia constituie din ţările .socialiste, pronunţîndu-se lor pentru destinele popoarelor, au a- preşedintele Comitetului raional vatori a venit şi inginerul Pe­ leinarea oxizilor roşii de li^r.. •
de luptă pentru pace, a vorbii tru Năstase. Puterea de muncă Sper să avem succes..^ -
un document bogat în idei de însem­ pentru întărirea continuă a colaborării nalizat în profunzime sarcinile luptei despre înseniătatea Declaraţiei
şl Manifestului Păcii, docu­ Vizitatorul a- plecat, gfndin- ¦
nătate esenţială, străbătut de suflul frăţeşti dintre aceste ţari, şi-au expri­ pentru apărarea păcii şi au adoptat mente adoptate de reprezentan­ du-se că pentru inginerul Chiş­
ţii partidelor comuniste şi mun­
marxismului creator, care sintetizează mat hotărîrea de a activa consecvent (Confirmare In pag. 2-a) citoreşti. din diferite ţări..

tezaurul de experienţă acumulată timp pentru lărgirea continuă a legăturilor Cei peste 400 de cetăţeni
prezenţi la adunare şi-au ex­
de decenii de P;C.U.S., de partidele de colaborare cu toate ţările fără deo­ primat hotărîrea lor fermă de
a lupta pentru apărarea păcii şi
comuniste şi muncitoreşti din ţările sebire de sistem social, pe baza ega încetarea experienţelor cu ar­
mele atomice.
socialiste, de mişcarea comunistă din lităţii, neamestecului în treburile in

ţările capitaliste şi de mişcarea de cli terne şi avantajului reciproc. Militînd

berare a popoarelor din ţările coloniale pentru întărirea colaborării internaţio­

şi dependente. Bazîndu-se cu fermitate nale, şi au reafirmat poziţia potrivnică

pe învăţătura marxist-leninistă şi fiind împărţirii lumii în blocuri .militare.

ea însăşi un exemplu de dezvoltare Dar în condiţiile cînd puterile apusene

creatoare a acestei învăţături, Decla intensifică cursa înarmărilor şi pregă­

raţia aprofundează probleme funda­ tirile agresive, refuzînd lichidarea pc

mentale de însemnătate generală ale bază de reciprocitate a blocurilor mi­

teoriei şi practicii revoluţiei şi cons­ litare existente, întărirea organizaţiei

trucţiei socialiste, ale luptei pentru a- Pactului de la Varşovia răspunde nu

pararea păcii. numai intereselor tuturor ţărilor so­

Marea Revoluţie Socialistă din Oc­ cialiste, ci şi tuturor popoarelor iubi •0 0 0 « X > ^ 0 0 0 0 0 0 < X > 0 0 0 0 0 0 0 < X > 0 < X X > 0 ^ >0 ©OOCKX'CKX' oo^OOOoOOOOOOOOOOOOOrtOOOOOOOOOOOO- Explozia izbânzii a cuprins can noaptea se va preface din
întreaga fabrică. Peste tot, şti­ nou în zi', că în curînd, drumul
tombrie a deschis în istoria omenirii toare de pace din lume. Maestrul şarjelor rapide rea că inovaţia a reuşit, a tre­ spre casă nu va mai simţi pa­
zit sentimente de mîndrie. A- sul . său. Şi s-a mai gîndit vi­
o eră nouă era victoriei socialismului. Un puternic contrast cu realizările precierile, felicitările, au curs zitatorul că viaţa înseamnă
ca ploaia. Numai inovatorii s-au frămîntare, creaţie...
Aşa cum arată Declaraţia, înfăptui­ ţărilor socialiste prezintă tabloul lumii îmbrăţişat simplu,-prieteneşte. •
GH. PAVEL
rea aceslei grandioase prefaceri a capitaliste, unde jaful monopolurilor,

societăţii, trecerea de la capitalism îndeosebi al monopolurilor din S.U.A. ’şi aminteşte şi acum, aproa­ ra cuptorului, prin flăcările în- — Pentru noi — spunea tov.
pe cu exactitate. Era în deşite, se introduse var. Apoi, Stanciu — nu mai pare nimic
la socialism, formează conţinutul osîndeşte la o viaţă dc mizerie mili­ extraordinar. La început, este
anul 1948. Se întorsese de la macaraua se retrase undeva, drept, priveam cu oarecare tea­
principal al epocii noasire, iar des­ oane de oameni ai muncii. In econo­ armată şi voia să-şi găsească în spate, la un alt cuptor. A- mă cuptorul. Eram impresionat. -/<—fy—
de lucru undeva prin combinat. cum tov. Stanciu avea un pic Acum, totul pare normal. Se­
făşurarea şi rezultatele întrecerii mia ţărilor capitaliste se ascut contra­ Văzuse el de mai multe ori cup­ de răgaz. Şi cum nu este scump cretul succeselor ? Este simplu. Misia® Marf, sin automobil
toarele, dar parcă îi era tea­ la vorbă, începu să povestească. v,red că în primul rînd îşi spu­
dintre cele două sisteme — socialist şi dicţiile dintre forţele de producţie şi mă să se apropie de ele. Cînd In jur se strînseseră şi „băie­ ne cuvîntul experienţa căpăta­ albastru şl alic fntlmplârl
a fost repartizat să lucreze la ţii" lui, . care ascultau fiecare tă de-a lungul anilor.
capitalist — determină evoluţia situa­ caracterul relaţiilor dc producţie, din­ cuptorul nr. 4 al oţelăriei Com­
binatului siderurgic Hunedoara, cuvînt rostit. Din cînd în cînd, Apoi a vorbit despre folosirea
ţiei internaţionale, mersul dezvoltării tre muncă şi capital precum şi cele­ iui Aurel Stanciu i se părea
că se află într-o lume a bas­ cîte unul mai adăuga • ceva. V. ALBU
mondiale. lalte contradicţii care macină sistemul melor. Prim-topitorul de la a-
cest cuptor, Dionisie Budoi, vă­ Stanciu înclina din cap în semn (Continuare In pag. Ill-a )
e Evenimentele epocii pc care o trăim capitalist. In epoca de grandi zu stîngăcia băiatului şi căută alic automobile, ţi de tot felul, nu.prea îndepărtat, oamenii au tăcut,
să se poarte cît mai bine, pen­ de aprobare. Ştia că aceşti retrăind în gind povestea ce începe şi
vorbesc despre faptul că în această oasă revoluţie tehnică în care ne tru a-1 face să îndrăgească a- NT şi mai noi, mai elegante, şi mai se sfîrşeşte cu, automobilul albastru...
muncitori cunosc şi ei aproape
întrecere socialismul s-a dovedit su aflăm, imperialismul nu pune în slujba hirbuiie sau mai nespălate, urcă zi şi c>ind cu cîtva timp în urmă, comu­
perfect întregul proces de ela­ noapte străduţa ce leagă — şerpuind nistul Ladislau Starţ ă fost che­
perior capitalismului. Prin realizările progresului omenirii cuceririle strălu­ mat la direcţie şi v e stit: „de mline
borare al şarjelor. mina Lupenilor de restul oraşului. treci la un fronial din sectorul III",
grandioase ale Uniunii Sovietice în cite ale minţii omeneşti, ci le în­ toţi cei de faţă — directorul, ingine­
Nimeni nu le dăruie prea multă aten­ rul şef, secretarul comitetului de par­
domeniul construirii comunismului, al dreaptă în cea mai mare parte spre ţie. Oamenii se trag la o parte, de­
seori neinvrednicindu-le măcar cu vreo
dezvoltării economiei, ştiinţei, tehnicii perfecţionarea mijloacelor dc extermi­ privire, totdeauna uiiindu-le după două
clipe... Dar claxonul „Skodiţei" al­
şi culturii prin succesele obţinute de nare în masă a oamenilor. Economia

toate celelalte ţări socialiste, prin forţa capitalistă rărnîne şubredă şi insta­

ceastă meserie. întrezărise par­ bastre din seară lui 22 noiembrie a tid — aşteptau, ca pe-o fatalitate;-re- -

Mai multă atenţie faţă de preluările că în el viitorul oţelar, care vibrat îndelung (fără exagerare spus /) fuzul. Şl se frămlntau neliniştiţi pe
din contractări la porumb şi cartofi
peste cîtva timp avea să fie în însăşi sufletele minerilor ce gră- scaune, .tot căutînd în minte (şi ne-

cunoscut în toată ţara prin beau spre şuiul de noapte. Toţi au pe- „ găsind) eventualele argumente de...
iscusinţa lui în elaborarea şar­
jelor de oţel. Aşa a căpătai irecut-o cu ochii mari, măriţi de sur­ convingere. A pretinde cuiva să-şi pă­
Aurel Stanciu primele noţiuni
O sarcină de cea mai mare un număr mare de contrac­ în meseria de oţelar de la mai­ priză. Ba unii, mai tineri, au simţit răsească sectorul fruntaş, abatajul un­
însemnătate care stă in ţaţa tanţi (peste 1.050) şi cantită­ strul lui, pe care nu-1 va uita
U.R.C.C. Brad, este urgentarea ţile mici contractate, cooperati­ niciodată. Acum, cînd a lăsat cum le sfiriie călcîiele, gata-gaia s-o de victoriile în muncă erau însăşi tra­
preluărilor din contractări la vele nu au putut să-şi îndepli­ în urmă mii de şarje, cînd este
cartofi şi porumb. nească la timp şi în bune con- cunoscut ca unul dintre cei mai pornească vîrtej după ea. diţia (tot un frontal,, dar curat şi di­
diţiuni sarcinile ce le revin în buni oţelari, povesteşte oricui,
Pină in prezent, situaţia pre­ această acţiune. cu modestia ce-i caracterizea­ ...Şi asia nu pentru frumuseţea ei chisii ca un salon, aproape fără p r e -.
luărilor din contractări la aces­ ză, drumul străbătut pînă aici,
te produse se prezintă cît se O altă cauză — şi aceasta taina succeselor de pînă acum. (deşi, la drept vorbind, merita s-o ad­ siune) pentru cel mai greu abataj din
poate de slab in raionul Brad. esie de altfel principala — este Drept preţuire a muncii, anul
Pînă în ziua de 18 noiembrie slaba organizare a funcţionării acesta, în luna mai, a fost de­ miri, fiind cel mai nou model de sectorul codaş al minei — ăsta, orice
a. c. fuseseră preluate doar bazei de recepţie. Această bază corat cu Ordinul Muncii.
11.600 kg porumb şi 27.000 kg are trei depozite la care lucrea­ „Skoda", adevărată bijuterie a tehni­ s-ar zice, ar cam fi meritat un refuz
cartofi, ceea ce reprezintă un ză un singur magaziner. Lu­ Dar să ne abatem puţin de
procent foarte mic faţă de can crul acesta face ca in timp ce la aceste lucruri şi să vedem cii), ci pentru că: omul de la volan, fără drept de replică... Dar Ladislau
tităţile contractate. magazinerul preia produse Ia cum a reuşit tov. Aurel Stân­
un depozit, la celelalte două de­ cii! să dea cele mai multe şar­ bărbatul acesta voinic, cărunt, dar cu Starţ a răspuns ca de fiecare dată...
Care sînt cauzele ? pozite contractanţii sînt siliţi să je rapide în cursul anului a-
aştepte ore, sau chiar zile în­ cesta. ochi de flăcău, de-tin verde curat şi cînd i se încredinţează vreo sarcină:
Cauzele care fac ca în raio­ tregi pentru a putea preda can­
nul Brad, preluările din con­ tităţile contractate. luminos ca safirul, le era tuturor cu­ — No bine... Şi cu ce credeţi că
tractări la porumb şi cartofi să
decurgă intr-un ritm nesatisfă­ Iată deci că hotărîrea care noscut : trebuie început 2
cător, ar putea fi socotite urmă­
toarele : s-au încheiat contracte I. PIRVA — E Ladislau al nostru! Ladislau Şi şi-a tras scaunul mai aproape
cu cantităţi mici. Astfel, avînd
f Continuare iri m g. 2-a) Slarţ! de ceilalţi. ¦ .>

Aşadar, îşi cumpărase maşină... Vestea a stîrnit vltpă printre mi­

Tot restul drumului şi pînă hăt, tir- neri. De respectivul frontal de la III.

ziu, cînd, oerificîndu-şi pentru ultima fugeau toţi ca de ciumă. Cîţiva

oară lămpile, intrau în „colivii", mi­ l-au oprii pe Starţ şl i-au spus-o cu

nerii au comentat cu pasiune eveni­ prieteneşti şl îndurerate clătinări din

mentul. S-a spus, printre altele, o fra­ cap:

ză care a făcut pe cîţiva ,să ro­ — Te-ai pripii, fecioriile. Acolo e

r v u p ă ce apăsă pe cîteva IN UOTO: Prim topitorui oţelar Aurel Stanciu la locul de muncă. şească : blestemul pămlntului, nu loc de cîşti-
butoane, uriaşa macara — Aţi văzut că Ladislau avu drep­ P. IL1ESCU

se supuse fără şovăire. Pe gr tate? (Cmtinaqreţ tn ţng. 3-a)
La acest „avu", care marca un timp^