Page 92 - 1957-11
P. 92
f. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI sâas Nr. 918
tEBd
SUB Â G L ATOTBIRUITOR guvernamentale a Uniunii ii multă atenţie
Birmane Care ne-a v
AL MA M-LE N IN IS M U LU I vizitat ţara
din contractări la
Marţi dimineaţa a
(ffrmare din păg. Î-U) dele curentele oportuniste, reformiste şi al cărui izvor intern este existenţi unităţii oamenilor muncii din lumea Capitala, delegaţia guvernamen (Urmare din pag. I-a)’ te este deci evidentă, nemaitiind
revizioniste în rîndurile mişcării co influenţei burgheze şi care are ca întreagă, chezăşia Victoriei clasei mun tală a Uniunii Birmane care la nevoie de comentarii.
7,Manifestul Păcii" — înflăcărat me izvor extern atitudinea de capitulare citoare. invitaţia Consiliului de Miniştri prevede câ bâiîele de recepţie
saj cafe dă glas simţăffliritelor, voin muniste şi muncitoreşti. în faţa presiunii exercitate de impe al R. •P. Romîne ne-a vizitat să funcţioneze fără întret'Upefe Rău este însă că din această
ţei şi intereselor milioanelor şi milioa rialism. La a 40-a aniversare a Revoluţie; ţâra. de dimineaţa şi pîna seara, nu experienţă conducerea bazei de
nelor de oameni din toate continentele. Peiifru dezvoltarea mai departe a din Octombrie, mişcarea comunista in este respectată. Cirte se face vi recepţie din Brad nu a învăţat
Chemînd popoarele să-şi âscuta vigi construirii noii orînduiri în ţările so Declaraţia Consfătuirii de la Mos ternaţională se dovedeşte plină de Părăsind Capitala, membrii novat ? Socotim că în primul nimic. De frica muncii de teren
lenţa împotriva uneltirilor războinice cialiste, pentru întreaga mişcare mun cova, sprijinindu-se pe învăţăturile lui vigoare şi tinereţe, de energie şi forţe delegaţiei guvernamentale a U- rind este vinovată conducerea şi de dragostea de a-şi petrece
ale cercurilor agresive, ele au arătat citorească şi comunistă intefilâţiohâlă Mâr* şi Leriin, dezvoltă tezele mar vitale creatoare. S-a verificat strălu niunii Birfnane s-âU îndreptat C.R.R. Deva, care susţine’ că timpul în birou tovarăşii din
că astăzi în lume acţionează fOrţe gi are e însem nătate im ensă faptul că xist-leniniste cu privire la formele tre cit de practică însemnătatea imensă spre Uniuneâ Sovietică Unde un sing'Ur' post db magaziner conducerea bazei folosesc hotă-
gantice, uriaşe, cum nu s-au mai ri partidele comuniste şi muncitoreşti cerii diferitelor ţări de la capitaliştii a hotărîrilor istorice ale Congresului vor face o vizită in zilele ur- este suficient pentru baza de re rifea nr. 18, ca pe un scut în
dicat niciodată în sprijinul cauzei pă din ţările socialiste, participante ia Ia socialism în actualele condiţii in al XX-lea al.P.C.U.S., nu nuniai pen mătoâfb. cepţie din Brad. dosul căruia se ascund, rnotivind
cii. Cauza păcii este apărată azi- de Consfătuirea de la Moscova, călăuzin- ternaţionale. Declaraţia subliniază că tfu cohsfriiifea comuhisrtihlui în că C.R.R. Deva nu le dă voie
asemenea forţe ca lagărul statelor so du-se după învăţătura niarxist-ienini- în urma profundelor transformări is U.R.S.S., ci şi în viaţa întregii m iş Concurs de desene Această situaţie face ca ce să facă derdgări.
cialiste. în frunte cu (jniunea Sovietică; stă, aii confirmat unitatea de concep torice şi a creşterii greutăţii specifice cări internaţionale în dezvoltarea tăţenii din satele îndepărtate
statele iubitoare de pace din Asia şi ţii in problemele fundamentale ale re a forţeldr socialismului pe arenă inter creatoare a fhărxishl-lehinisitililui; şi lucrări lite ra re cum sînt Blăjeni, GrosUri, Po; Nu spune nimeni ca o hofă-
Africa care s-au Situat pe o poziţie voluţiei socialiste; Ele au subliniat în naţională, în urma creşterii forţei de tingani, să nu vină la bâza de rire să fie încălcată. Dirnpdtfi-
antiimperialistă,- clasa muncitoare in unanimitate necesitatea respectării :e atracţie a ideilor socialismului în rîn Unitatea mişcării corriuriiste interna BRAD (de la subredacţiâ noa recepţie, ceeâ ce duce la îhtir- va, hotăririle trebuie respectate
ternaţională în frunte cu partidele co gilor fundamentale ale construirii noii durile clasei muncitoare, ale ţărănimii ţionale s-a ridicat prin consfătuirile stră voluntară). Consiliul ra ziereâ preluărilor produselor cU cea mai mare stricteţe. Dar
muniste şi muncitoreşti, mişcarea de orînduiri, legi cofhune şi valabile în muncitoare şi intelectualităţii- muhei- de la Moscova pe o treaptă hoţia de ional A.R.L.U.S. Brad a organi contractate. nici nu se poate âdrrlite situâţia
eliberare a popoarelor din colonii şi esenţa lor pentru toate ţările care pă toare, s-au creat condiţii mai favora dezvoltare istorică. Eâ este astăzi zat cU Şcolarii in cinstea zilei preluărilor produselor contrac-
ţările dependente, mişcarea de masă, a şesc pe calea Socialismului. De aici bile pentru triumful socialismului. In mai puternică decît oricîrid. de 7 Noiembrie, urt concurs de Pentru urgentarea preluărilor tâte din raionul Brad. Dacă e-
popoarelor pentru apărarea păcii, ma rezultă şi mai puternic necesitatea condiţiile actuale clasa muncitoare desene şi lucrări literare cu te s-a încercat să se înfiinţeze ba xista interes, se găseau destule
sele populare din înseşi ţările imperia studierii, însuşirii aprofundate şi apli dintr-o serie de ţări capitaliste, în Partidul Muncitoresc Romîh, clasa ma prietenia romîrto-so'vietică. ze de recepţie volante, care să soluţii pentru ca treburile să
liste. Unirea acestor forţe în lupta cării creatoare a experienţei de însem [fiinţe cu detaşamentul ei înaintat, muncitoare şi întregul popcir' roriiîn Cei peste 800 elevi participanţi funcţioneze 1 - 2 zile în fiecare meargă bine şi să U- se ajungă
pentru pace poate bara calea războiu nătate istorică-riiortdială, acumulată are posibilitatea ca, pe baza frontului sînt hotărîte să facă şi itiâi de arată pe deplin pbpiilaritâtea de comună mai îndepăifată. Ast la această situaţie.
lui.. timp de peste jumătate de secol de muncitoresc şi popular şi a altor for parte totul pentru a contribui la îrită care s-a bucurat âcest Concurs. fel, la Buceş â funcţionat doar
gloriosul P.G.U.S., a experienţei par me posibilie de colaborare politică din rirea cotttiriuă â unităţii şi colaborării Din totalul lucrărilor prezenta O vină destul de; mare pentru
Astăzi, forţele socialismului şi păcii tidelor comuniste şi muncitoreşti din tre diferite partide şi organizaţii so frăţeşti a ţărilor socialiste, în frunte cu te au fost selecţionate Un nu două zile o aseflfe'neâ bâză. Ca această stare de lucrUri o are
slnt cu rtîult mal puternice decît for ţările socialiste şi a întregii mişcări ciale, să unească sub conducerea sa Uniunea Sovietică, a unităţii Mişcării măr de 60, care au fost expuse şi conducerea C.R.R. Deva, ca
ţele reacţiunil imperialiste şi războiului. comuniste şi muncitoreşti internaţio majoritatea poporului, să cucerească comuniste şi muncitoreşti a iiituroi în cadrul unei expoziţii organi re â fost rezultatul ? In ziua de re prea puţin se deplasează pe
Viaţa dovedeşte că au trecut tim- nale. puterea de stat fără război civil şi să torţelor care luptă pentru pîăce, de.riio zate la Casa pionierilor din teren pentru a îndruma Şi ajuta
purilfe cîfid imperialismul internaţional asigure trecerea principalelor mijloace craţie şi socialism. Aceasta răsplinde Brad. 2 1 octombrie tuseseră preluate bazele de recepţie în activitatea
putea să întreprindă orice dorea, ne- Legile şi principiile generale ale de producţie în mîinile poporului. intereselor naţionale vitale ale popOfu- lor.
socotitid voinţa popoarelor. Sînt fapte revoluţiei şi construcţiei socialiste se Deoarece însă clasele dominante nu lui romîn, cît şi intereselor iriterliâţio Comisia de selecţionare a a- la baza de recepţie din Brad
de necontestat că impefialiS'ffUil inter manifestată în condiţiile unei mari di cedează de bună voie puterea, trebuie nâle ale mişcării muncitoreşti. les de asemenea un număr de 9 Prin sporirea interesului faţă
naţional n-a putut împiedica instaura versităţi şi particularităţi de tradiţii avută în vedere şi o altă posibilitate desene şi 13 luefări literare doar 180 kg grîu, pe întreg ra
rea şi îrttăHfââ regimului de democra naţionale. Atît ignorarea acestor par —¦ trecerea nepaşnică la socialism. Documentele Consfătuirilor de la pentru expoziţia regională. de realizarea sarcinilor, priritr-o
ţie populară într-un şir de ţări, n-ă ticularităţi, cît şi exagerarea lor şi în Gradul de ascuţime al luptei de clasă Moscova deschid noi perspective şi ionul. Baza de recepţie volantă
putut stăvili desfăşurarea victorioasă depărtarea de adevărul general al în aceste Condiţii va depinde nu atît luminează cu lumina lor puternică ca P. 1. mai strînsă colaborare între
a reVoîuţiei populare în mărea Ghina, marxism-leninismului nu pot să nu de proletariat, cît de rezistenţa cercu lea luptei popoarelor din lumea în de lâ Buceş â preluat in bele
n-a putut să îngenunche, prin forţa ar diică, în mod inevitabil, la prejudicie rilor reacţionare, de folosirea violen treagă pentru pace şi socialisiri, U.R.C.C. şi baza de recepţie se
melor, popoarele coreean şi vietnamez. rea câiizei socialismului. Experienţa ţei de către aceste cercuri împotriva doUă zlie 1.135 kg gfîu, iar
Agresiunea a două mari puteri impe Uniunii Sovietice şi a celorlalte ţări so majorităţii zdrobitoare a poporului. Me'rribrii partidului nostru şi came va putea ajunge ca în scurt timp
rialiste împotriva Egiptului s-a soldat cialiste demonstrează necesitatea ca riii muncii din ţâra noastră âu primit preluările din contracte la po
cu un eşec total, îndeosebi datorită a- partidele marxist-leniniste să îmbine Partidele comuniste şi muncitoreştii cu vie îlisutleţire Declaraţia Coristă să fie preluate produsele con
titudinii fferme a Onitlnii Sovietice şi consecvent adevărul general al mar purtînd neobosit stindardul apărării tuirii partidelor cotriUtiiste şi rriuheito- rumb şi cartofi s-au făcut în
a celorlalte ţări ale lagărului socialist, xism-leninismului cu practica concretă păcii, militează şi Vor milita neobosit reşti din ţările socialiste şi „Manifes- tractate din raionul Brad.
luptei hotărîte a popoarelor arabe Şi a revoluţiei şi construcţiei în fiecare ţa pentru întreprinderea de acţiuni comu tul Păcii", expririiîhdu-şi deplină lor proporţie de sută la sută. în
solidarităţii tuturor popoârelor iubi-' ră, să aplice în mod creator legiic gene ne pe scara cît mai largă cir toate for aprobare şi adeziune la aceste docu
toare de pace. Au eşuat planurile rale ale construirii socialismului potri ţele care acţionează în favoarea păcii, mente. îţi lumina celor doiiă Constă semnătatea acestor baze volan
cercurilor agresivă imperialiste Oare vit condiţiilor concrete din ţara lor. împotriva războiului. tuiri care au avut ldc ia Mdâcovâ, pen
urmăreau folbâireă forţelor contrare tru oamenii riturtcii dih ţâra iioastră uleie trecute atenţia mi-a că pe ai mei i-ării lăsat acasă, clrăgostita etc., debitate cu o ¦
voluţionare peritrti restaurarea cdjh'lâ- Declaraţia Consfătuirii de la Mos In acăste împrejurări capătă 6 marc reiese cti şi mâl rtiultă claritate juste fost atrasă de un afiş ex Acolo, au Un lâc mai potrivit figură comico-satirică nereuşi- *
UStPulUi şi a dominaţiei imperialiste cova are o deosebită importanţă în importanţă pentru folosirea posibilită ţea politicii irifefrie şi externe a par tă, lipsite de umorul fin ce dă
în Ungaria. Doctrina ,,Dulles~EU viaţa mişcării comuniste, pentru ţilor sporite care există acurif pentru tidului ridstrtl — politică pe câte în pus iti fala noului club-cine- pslitru joacă şi zbenguială... toc adevăratei destinderi, .au
serifiower" întîmpiriă rezistenţă flota apărarea purităţii ideologice a stabilirea unei colaborări între socia tregul nostru popor ftiiinfcitdr este mătogrdf din Hunedoara. Se Odată cu toii. ceilalţi spec- adus dezaprobarea publicului.
ntă â popoarelor âfdPe. marxismdehinismului şi dezvolta lişti şi comunişti. Partidele comuniste ferm tiOfărît să o traducă şi niâi de anunţa uri program, de cititece tutori, răstlflai şi eu uşurat Se impune aşa dar ca cei în
rea lui creatoare. Partidele co şi muncitoreşti, pornind de la interese parte în viată, obţirtînd nOi succese în şidansuri alforniaţiei de es- cinci cortina se ridică şi spec-
In actualele împrejurări, cînd ideile muniste şi muncitoreşti au subliniat le fundamentale ale clasei muncitoare, cohstruirea socialismului, întărind n e
socialismului sînt însuşite de mase necesitatea luptei' împotriva atît a dog se pronunţă pentru crearea şi dezvol contenit regimul de democraţie popu traclă de laTrustul 4 con- tacolul niult aşteptat, începu, drept să. fie mult mai preten-
tot mâi lărgi ale clasei muncitoare şi matismului şi sectarismuldi, care f a tarea unei asemenea colaborări. Expe lară, strîiigîndU-şi mâi puterhic rîn
ale tuturor celor ce muncesc din nează dezvoltarea teoriei marxisfe. rienţa a numeroase acţiuni de luptă durile în jurul forţei sale conducătoare, strucţii. Mi-a plăm t foarte m i t felul ţioşt fafă de materialul şi
toate ţările şi cînd imperialismul inter îngreunează aplicarea ei creatoa ale clasei muncitoare din Franţa, Ita Partidul Muncitoresc Romîn. Studie
naţional foloseşte diferite'' diVerSiuni rei şi duce la ruperea partida- lia şi alte ţări, greve împotriva inten rea aprofundată şi însuşirea temeinică Parţial — cu ocazia zilei de în care şi-au interpretat citite prestanţa pe scenă a unui ast
ideologice pentru dezorientarea oame liii de mase — cît şi împotriva re sificării exploatării capitaliste, acţiuni de către membrii partidului; de către 7 Noiembrie — avusăsem oca cele solistele Măria Vanea şi fel de prezentator.
nilor muncii, capătă o deosebită im vizionismului,., formă a oportunismului împotriva politicii cercurilor agresive toţi oamenii muncii a documentelor zia să-i văd încă pe scenă pe Silvia Mihdi. Un reinarcăbil Şi, fiindcă m.i-am propus să
portanţă demascarea ideologiei bUr* de dreapta, care încearcă să compro ale burgheziei monopoliste, lupte mun Corisfătuiriicir de la Moscova, care artiştii amâtoH ai Trustului 4 talent ă dovedit Ariiold Scho- 'însemnez aici toate impresiile
gheze şi a propagandei imperialiste, mită învăţătură marxist-ieninisfâ, citoreşti pentru cucerirea unor îmbună constituie un bogat izvor de învăţă şi-o recunosc că, mi-au lăsat
intensificarea educării marxisf-leriini- declară perimate fezele ei fundamen tăţiri ale condiţiilor de trai etc. — au minte pentru desfăşurarea cu succes a o plăcută impresie. mele de pe timpul spectacolu
ste a maselor. tale şi se străduieşte să o golească de dovedit şi dovedesc că divergenţele construcţiei socialiste în ţară noastră
conţinutul revoluţionar şi să nege ideologice dintre partidele comuniste este o sarcină de mare însemnătate. Acum aşteptam să-i văd din Note de spectator lui în discuţie, vreau să spun
Se ştie că nu puţine eforturi au fă principiile internaţionalismului prole şi socialiste nu trebuie să constituie o nou. Dar, spectacolul deşi era ceva şi despre spectatori.
cut şi fac cercurile reacţiunii imperia tar. Gondamnînd dogmatismul, parti piedică în calea unităţii lor de acţiune. Sub steagul marxism-leninismului, anunţat pentru orele 2 0 , a tre
liste pentru a crea confuzii cu privire dele comuniste arată că în condiţiile clasa muncitoare a dobîndit acum 40 cut totuşi o bună bucată de peeL şi in general, toţi ărtiş- Fuinător{i, înşiraţi pe pătţile
Ia problemele revoluţiei, ale luptei de astăzi, cînd capătă o deosebită în Niicleul unităţii de acţiune a clasei de ani prima victorie de însemnătate vrem e. pînă la începerea lui. tii amatori care şi de data a- laterale ale sălii, fără pic dC
pentru cucerirea puterii şi construcţiei semnătate intensificarea luptei contra muncitoare este unitatea partidelor istorico-universală, făurind primul său Şi de data aceasta s-a dovedit ceasta au cules aplauzele spec jenă trăgeau tacticos din ţi
curentelor oportuniste în mişcarea stat socialist. Sub acest steag mişca că punctualitatea organizatori- tatorilor entuziasmaţi. gări, astfel încit in cîteda mi
socialiste, a stimula prin toate mijloa- muncitorească şi comunistă, pericolul comuniste şi muncitoreşti, ca temelie rea muncitorească a crescut neconte nute au transformat sala în-
prificipal îl constituie revizionismul, nit şi s-a transformat în zilele noastre Partea slabă a programului tr-uh veritabil fiinidătr ; nori
a coeziunii mişcării muncitoreşti şi a într-o măreaţă forţă a progresului în
tregii omeniri. Sub acest steag glorios ¦ lor de spectacole ariistice la a constat în textul prezentata- de fum, capete de ţigări pe
şi de nebiruit, purtat de clasa munci
toare, în frunte cu eroicele ei partide ¦ Hunedoara mai lasă de dorit. rului de program Dumitru parchet etc.
comuniste şi miincitoreşti, cauza so
cialismului şi păcii va triumfa in lu ¦ In această aşteptare — presă Manciu. Vă mărturisesc că-mi &
mea întreagă.'
rată cu aplauzele nerăbdătoare plac nespus de mult glumele g U M ii amatori ai ansăm-
(din „Scînteia") ale spectatorilor, copiii — foar reuşite şi rid, ^ rid cu toată aiului TrListUliii 4 c'dti-
te rriulfi la iiumăr — fâceău pofta, atunci cind le aud. La
fel de fel de ghiduşii. Lingă ;>glumele lui Manciu, n-am strucjli pot deoCni în curihd ^
mine, unul care mă ghiontea rîs. N-am putut rkle. Singurul şl mai apreciaţi de pdblicul *
mereu cu picioarele, nu-şi mai care savura aşa-zisele glume hunedorean ale cărui exigente l
găsea astimpărul. şi care se distra minunat pe faţă de artă creSc continuii *
socoteala lor, era doar prezen- Pentru aceasta este necesară $
— Stai frunios, îliulă ma tatorul Manciu. Asta pentru că îmbunătăţirea repertoriului 6 ¦
mă, nu-l mai deranja pe nenea pregătire temeinică şi elîmi- ‘
— îl sfătuia maică-sa, hiîndră probabil el era şi autorul a- narea acelor puncte din pro-
•-v0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 < X > «X X X X > < > 0 de zburdălnicia puştiului. celor banalităţi cu care încer- grăm pe care ei înşişi le-au
— Nu-i nimic — făc eu po că să distreze pe cei prezenţi. constatat că nu plac, că nU ăii
de învătămînt şi Glume lipsite de sens ca aceea nici un conţinut, educaţiiL
9 liticos — am şi eu doi, şi-s cu barza, furtul linguriţei, în-
deprins cu aşa ceva, atît doar I. DIACONU
m a t e r i a l u l u i di da c ti c
sudor
Printre mijloacele Importante dactic nu satisfac decît în parte puţind fi astfel folosite în orice Creşte , -M.A.S. T.C.C.M.
ce stau lâ bâza unui învătă cerinţele şcolilor noastre. ocazie.
mînt de calitate, este fără în Grupul de şantiere nr. 1 Deva
doială folosirea cu pricepere a Ne punem întrebarea : ce se Pentru â pune bazele înjghe
materialului intuitiv şi a mate poate face în această situaţie ? bării unui muzeu de ştiinţele sanitară Ia sate angajează
rialului didactic. Unii dintre noi, vor răspunde : naturale, s-a început muncă de
folosim atîta cît avem şi restul colecţionarea şi pregătirea u- O statistică a situaţiei sani dată la sate şi îngrijirii sănătă gestionari de materiale pentru
Un dddsetiit ăecerit trebuie nu ne îinltereseâză; O altă ca nor colecţii de plante de ierbar, Hunedoara şi contabili de şan
pus pe folosirea acestor mate; tegorie de cadre didactice va preparate în formol, preparate tare a populaţiei satelor, de ţii mamei şi copilului, grijă ca tiere.
riale chiar lă pfitfiele ciâse ele ridica însă problema îmbogăţi anatomice, uscate şi împăieri.
mentare şi apoi în îtîvăţămîn- rii şi îmbUhătăţirii materialului peste 13 milioane de locuitori re în trecut era inexistentă. Â- Prezentarea cu acte şi referinţe
tiil de 7 ani. intuitiv şi didactic. Dacă colec la sediul întreprinderii T.G.C.M.
tivul cadrelor didactice dintr-o în Romînia burghezo-moşiereas- cest lucru este oglindit prin e- Deva, strada Avraril Iaricu nr. 27,
Pdhtru a nu vorbi prea muft şcoală este bine închegat, a-
despre rolul şi importanţa ma cesta va reuşi să aibă frumoa^ La început, munca de împă- că, arâtă un procentaj ridicat xistenţa a peste 1.400 case de ii1 iu» jiUm- ¦¦iirju>1jxiyrciTtrj jr t&
terialului intuitiv şi didactic lâ se realizări şi în âcest domeniu. iere nu a fost prea simpatizată.
predâre, voi âffiinti doar fapttli S-a persistat însă şi, deşi ne a- la mortalitatea generală — i9,i naşteri, precum şi prin faptul
că pentrti â rupe o lecţie de Cum au privit această pro flăm doar Ia început, sîntem în
viaţa, pentru a face din ea o blemă în trecut e; 'e didac măsură să afirmăm că avem ia m ie; un procentaj ridicat la că în fiecare spital rural func
simplă memorizare greoaie, o- tice de la şdoala de 7 ani din perspective frumoase pentru
bositoare şi fără de nici un fo- Roşia de Secaş şi cum o pri viitor. Şi în acest domeniu de mortalitatea infantilă — 17,9 la ţionează o secţie de pediatrie
IoS, e destui să he lipsim de veşti: în pfâzertt ? activitate, pe lingă cadre didac
niaterialul intuitiv şi didactic tice care au dovedit interes ca sută, peste 2 milioane de gu bine dotată cu utilajul medical
în predare. în anul 1955, existau mor tov. Victoria Iuliu* Ioanichie
mane întregi de planşe şi hărţi, Mihălţan, Elisăbfeta David; au şaţi, 700.000 de sifilitici, 200.000 necesar şi condusă de specia
Folosind material adecvat şi pe cale de' a se distruge lâ a- fost atraşi şi o seamă de elevi
în suficientă măsUră, Vom fade ceastă şcoală. Au fost procu care, prirt zelul l0 f, aii spriji de malariei, zeci de mii de bol lişti. In multe sate au fost orga
că ledţiile să fie atractive, e- rate coli de carton şi pînză. nit şcoala în munca de îfiipăie-
levii să fie frămîntaţi de pro iar cadrele didactice au carto re a animalelor. navi de tifos exafitefnatic, tu nizate bucătării dietetice pentru
blemele cuprinse în lecţiei vom nat şi pînzât într-o singură lu
face pe eleVi să dOnfribUid din nă tbt materialul existent, pre- berculoză, febră tifoidă etc. copii, case alb copilului, etc.
plin lâ buna reiişită a lecţiei. dîndu-1 în peîfSctă stare de
folosire. De atunci şi pîrA a- Multe au tost eforturile depu Ţăranca muncitoare din Ro
în Urma măsurilor luate pe cum, toate planşele ce se pri
plan central, pentru ridicarea mesc sîrit cartonate, odată cu se în ultimii ani pentru reme mînia de astăzi a căpătat încre
calitativă a învăţămîtttulUi, Mi sosirea lor.
nisterul Invăţămîntului şi Cul dierea acestei situaţii. în multe dere în medicină şi o solicită
turii â înfiinţat inth:;rir.«orda Arii âmintit mai sus că po
de materiale didacticei Această sibilităţile Ministerului nu pot sate ale ţării s-au construit spi ori de cite OH are nevoie.
întreprindere confecţionează di satisface nevoile crescînde faţa
ferite piese şi ntâtetiaie date de materialul didactic. Ca ' ’.'.e tale, sanatorii, dispensare; case Cea mai mare realizare o M llNE âfe loc o nouă tra
sînt distribuite gratuit şcolilor. şcolii' din Roşia de Secaş au gere „Loto Central” cu premii
Ori, faptul că reţeaua de şcoli procedat la confecţionarea de de naşteri, unităţi de specialita constituie făptui că azi spitale suplimentare de 50.000 lei,
şi cerinţele unui învăţămînt de planşe diferite pentru grama 10.000 lei şi 3,000.
calitate sînt mereu crescînde, tică, ştiinţele naturale, geogra te pentru combaterea malariei, le, dispensarele, casele de naşte
posibilităţile îrittepriridefîi iu fie, limba romîriă, aritmetică, pe Nu scăpaţi acest prilej excep
Selecţionarea materialului di care le-au lipit apoi pe carton, tuberculozei, â btiiflof epidemi re, medicii stau gratuit la dis ţional. AZI ULTIMA ZI în care
vă mai puteţi cumpăra bilete.
ce mâi făspîfidite. Aslăzi, în poziţia locuitorilor ţării, gbija
^
fiecare din fceie 199 de raioane faţă- de sănătatea omului, a
Cele arătate mai sUs sirii săteşti se găseşte cite ilHlil sâu muncitorului de lâ Oraş ca Şi a
doar târigeriţiai spuse. S-ar pu doUă spitale — în total 225 de mulicitorului de pe ogoare, fi
tea vorbi mult, foarte mult, de spitale cu peste 13.000 de pa ind bază politicii sanitare ac
această problemă. Fiecare şcoa turi. In afară de acesteâ sînt tuale a conducătorilor ţării.
la cu cadre conştiente, legate 4.600 de paturi tn preventoriile MOrtaiitâtea generală a scăzut
de popor, ar putea realiza mul T.B.C., 1498 pături în dispensa la 9;6 la mie, iar mortalitatea
rele T.B.C., 153 de paturi în infâfitilă la 7,8 lâ sută. Exce
te. Să nU be postăm pe pozi dispensarele dermato-veneriehe. dentul natural a crescut în A N II N I
Prin noua organizare sani schimb, la 15,7 la sută. Multe
ţia : tiu ştirii} nil facerii. Tre
tară s-au format 1983 de cir din bolile care făceau înainte
buie să fim răbdători şi dornici Direcţia regională de statistică Hunedoara-Deva, str. A-
cumscripţii medico-sanitare ru în fiecare ân mii şi mii de vic
de a aduce un real âpoft şi â- vram Iancu nr. 2 , face cunoscut că în ziua de 1 2 decembrie’
rale: In fiecare circumscripţie time, sînt pe cale de dispariţie:
ia. c., se va ţine un concurs la sediul Direcţiei, pentru ocuparea
jutor învăţăibintului nostru, lucrează cei puţin cite un medic în 1957 de pildă au tost înre
contribuind în atest mod la pre bine pregătit, absolvent al ţi gistrate doar 2 2 0 cazuri de ma iposturilor vacante de economist statistician principal, statisti-
gătirea temeinică şi multilate nui institut de învăţămînt medi larie, iar tifosul exanlematic, [cian principal şi statistician.
rală ă generaţiilor viitoare de cal superior şi ai unor cursuri febra tifoidă, difteria, sînt de a- înscrierile pentru concurs se pot tace pitiă la 1 0 decern-
cetăieili ăi i noastre. de specializare orgânizate pe semenea pe cale de dispariţie. !brie. V
riodic de Institutul pentru per
fecţionarea şi specializarea me Acesta este tabloul de astăzi al Condiţiile de admitere, precum şi tematicile pe baza ca- ţ
SEPTIMIU MUNTEANU dicilor şi farmaciştilor din Bu ' situaţiei sanitare a populaţiei rora se va ţine concursul, sînt afişate la sediul Direcţiei. ^
direi-lorlll şcrilii de 7 ani
cureşti. din Republica Populară Romînă.
Roşia de Secaş
O grijă deosebită este acor (AgerpresŢ. V'-V' -
