Page 93 - 1957-11

Nr. 918
Minerii de la Vulcan
şi-au analizat munca
VULCAN (de la subredacţia care a dat 748 tone cărbune
noastră voluntară). Zilele trecu- peste plan, Ioan Hunladi cu 578
te, colectivul minei Vulcan şi-a
făcut o temeinică analiză a
muncii depusă pe luna octom-
brie. Din raportul prezentat de
inginerul şef al exploatării, —
V. Gîrjoabă, — precum şi din
discuţiile purtate pe marginea
acestui raport, au reieşit o sea­
mă de realizări frumoase* care
au situat colectivul în fruntea
întrecerii pe bazin. In acelaşi
imp au reeşit şi unele lipsuri
ce trebuie înlăturate. Şi, în
vederea înlăturării lor au fost
făcute o seamă de propuneri
interesante.
Planul lunar a fost depăşit
cu mai bine de 2 . 0 0 0 tone căr­
bune. La pregătiri s-a realizat
o depăşire de 8 , 6 la sută, iar
productivitatea muncii a cres­
cut cu 6 la sută.
însemnate economii s-au ob­
ţinut la materialul lemnos. Spre
exemplu, la foioase s-au eco­
nomisit 35 m.c.j la răşinoase
39 m .C:, iar la margini 23.000
m.l. Rezultate de seamă a ob­
ţinut Colectivul sectorului 8 in­
vestiţii, care, la 1 1 - noiernbrie,
'i-a realizat planul aftual, fiind
ul doilea sector de investiţii din
Valea Jiului, cu planul realizat
înainte de vreme.
Pe exploatare, drapelul de
sector fruntaş a rămas tot la
sectorul II, deşi sectorul IV al
tineretului a luptat cu toată e-
nergia să-l recucerească, după
ce-1 pierduse cu o lună în ur­
mă,
O Contribuţie substanţială la
succesele obţinute şi-au dat bri­
găzile conduse de Gh. Danciu,
Prin confribufia
în muncă
Cdfnitetul executiv al Sfatului
popular comunal Gurasada se
preocupă intens pentru ca cetă­
ţenii, prin contribuţia în muncă,
să realizeze o serie de lucrări de
folos obştesc. Astfel, în ultimul
timp prin mobilizarea cetăţeni­
lor, s-a reuşit să se repare dru­
murile comunale pe o lungime
de 3 km. De asemenea, s-au fă­
cut lucrări de desfundarea şan­
ţurilor pe o lungime de 7.500 m
şi s-ău fep'arat 3 podeţe.
In momentul de faţă comite­
tul executiv, împreună cu depu­
taţii comunali, a mobilizat cetă­
ţenii din comună la executarea
lucrărilor de îndiguirea Mureşu­
lui pe o distanţă de' 2.400 rrt. Iri
felul acesta recoltele de pe ma­
lul drept al Mureşului nu vor
mai fi silpuse inundaţiilor, în
perioadele cu ploi multe.
Prihtre cetăţertii care s-au e-
videnţiat în aceste acţiuni se
numără Gheorghe Lupşa, Lu­
dovic Nicula, deputaţi, ţăranii
muncitori Nicolae Igreţ, Ioan
Hăidii, Anghel Iacob şi alţii.
AUGUST1N ANDRICA
corespondent
Ladislau Start, un aufomobi Ibasfrii
§1 alte înfîmpEări
(Urmare din pag. l-a)
gat un ban. Gindinlu-te-ai la a sia ?
La copiii tăi te-ai gîndit?
— M-am gîndit. Tocmai la ei m-am
gîndit. Cu banii pe care o să-i cîş-
tig, vreau să-mi cumpăr un automobil.
Să-i duc duminica la plimbare cu au­
tomobilul meu, cîştigat la „blestemill
păiMhtlllUi“ din sectorul I I I /
4 doua zi, în zori, a coborît liniş­
tit în abatajul cel nou. Ce abataj I
Strimt, strins de presiune din toate
părţile, de nu-l puteai „cuceri" decît
tirîndu-le pe burtă. In prima zi n-a
dat nici o lopată de cărbune. Nu
mergeau pichamerele. Din neglijenţa
maistrului de sector, apa năvălise pe
furtunurile de aer comprimat. N-a zis
nimic Ladislau Starţ. Numai la prtnz,
cînd a ieşit la suprafaţă, s -a ' dus în­
tins la direcţie, a intrat peste director
şi aproape că l-a smuls din scaunul
de unde prezida o lungă şedinţă cu
inginerii şi tehnicienii minei. „'Acum
o să facem doar noi şedinţă, iOvătăşe
director I". A coborît cu el în ntină,
i-ă drătdt din ochi pichainerul şi, în-
crucişindu-şi braţele, a zimbit sub­
ţire :
— Să vedetă, poate Id dumneata,
că eşti director, o să meargă mai
bine...
A doua zi, toate cele treizeci şi
ceva de pichamere ale jromătului
mergeau ca nişte ceasuri.
Zilele au trecut una după alta. Cu-
tone peste plan şi Ioan Vişa
care a dat peste plan 431 torte
cărbune.
* Printre lipsurile scoase lâ
iveală se numără calitatea rte-
satisfăcătoare a cărbunelui da­
torită procentului destul de ri­
dicat de cenuşă, fapt care tre­
buie să dea de gîndit sectoa­
relor, mai ales sectorului IV,
nerealizarea planului la secto­
rul I şi slaba activitate a păr­
ţii mecanice din acest sector.
Colectivul minei s-a angajat
cu acest prilej să termine pla­
nul anual pînă la 15 decembrie
a.c., adică cu 15 zile înainte de
termen.
Pe viitor (ne referim desigur
în mare măsură la anul 1958),
e necesar să se ia o seamă de
măsuri tehnico-organizatorice,
în vederea reducerii preţului de
cost al cărbunelui, cu 8,71 la
sută. In 1958 se vor putea redu­
ce 149 posturi neproductive pe
zi, iar productivitatea muncii
va putea creşte cu 7,3 la sută.
Prin folosirea lemnului vechi,
prin economii de material lem­
nos, energie electrică, printr-o
mai bună întreţinere a minei
se vor putea obţine economii
în valoare de 4. i 75.000 lei.
O sarcină de seamă este şi
aceea a formării brigăzilor de
mirteri. De felul cum vor fi al­
cătuite brigăzile de mineri, de
legătura dintre brigăzi şi mai­
ştri, vor depinde foarte mult
rezultatele din subteran.
Toate acestea ne dovedesc că
colectivul minei Vulcan are
reale posibilităţi să obţină suc­
cese tot mai mari, în lupta pen­
tru cucerirea drapelului de mi­
nă fruntaşă pe ramură.
DUMITRU LUCA
Maestrul şarjelor rapide
(Urmare din pag. I)
metodei sovietice Matulineţ.
Datorită acestei metode se
scurtează mult durata de ela­
borare a şarjei, prin scurtarea
duratei de execuţie a fiecărei
operaţii în parte, Pentru aceas­
ta, oţel arii trebuie ^să cunoască
temeinic cuptorul, să cunoască
temeinic toate procesele ce se
produc în el. Cunoscînd toate
acestea se poate deduce uşor
că fnfetoda constă în aceea că
ajustarea cuptorului se începe
în momentul şi pe rhăsUră ce
se evacuează şarja din cuptor,
înainte, vatra era ajustată du­
pă ce se golea cuptorul. Faptul
că actim se ajustează în tim­
pul evacuării, această operaţie
a fost redusă la 15—20 mi­
nute. In timp ce se scurge o-
ţelul topit, se repară în mod
succesiv peretele' din spate şi
vatra. Apoi se iau o serie de
măsuri pentru elaborarea şarjei
viitoare. O altă condiţie a ela­
borării şarjei rapide, o consti­
tuie încărcarea rapidă, în con­
cordanţă cu regimul termic.
Ordinea încărcării este de a-
semenea cunoscută de oamenii
lui Aurel S tan ciu : fier vechi
firid, din frontalul de la care direcţia
minei îşi luase de mult orice speran­
ţă, de la care nimeni niciodată n-ar
fi bănuit vreun plus peste cele 65—70
de tone pe care le dădea într-o zi
şi o noapte au început să zboare la
suprafaţă — surprinzătoare — altfel
de veşti. La o lună, maistrul şef a
raportat direcţiei, mai mult speriat
decît bucuros, căci într-atîi îl năucise
vestea, că Ladislau cere 400—500 de
vagonete goale pe zi I Cu alte cu­
vinte, pretinde că va scoale aceeaşi
cifră, in iohe de cărbune /
— Trimite-l la mine, a răspuns in­
ginerul şef. Ladislau cel cu automobi­
lul? Aş vrea să-l cunosc şi eu...
După şut, Ladislau a intrat în bi­
roul inginerului. Arăta vesel, rotund
şi roşu la obraz, părea chiar odihnit.
Inginerul l-a măsurat de sus pînă jos,
lungi ciudat:
— Ăi cerut dumneata 400 de goale ?
— 4 sau 500! a rectificat Starţ.
Şi mă leg să le unipiu pe toate.
— Cu ce le Umpli? Cu laude?
A fost rindul lui Starţ să-l măsoare
pe inginer lung şi ciudat. Primul gînd
a fost să trudească uşa în urmă-i.
Apoi s-a stăpînit şi, liniştit, a început diţia“ frontalului I De rnirare că aba­
să-i explice. Luase o seamă de mă­
suri menite să sporească de cîleva ori
productivitatea froidaliltui, măsuri pe
cit de Simple, pe atît de ingenioase.
Aşa, de pildă, scobise la intrarea fron­
talului o nişă în peretele de cărbune.
Aici depozitase magazia de scule a
drumul so cia lism ului
lan Iliasa şi Toma Lupa, execiltînd forma pentru turnarea unui redactor.
înalta calificare îşi spune cuvîntul
La secţia mecanică din Combinatul siderurgic din Hune­
doara, au loc serioase dispute în cadrul întrecerii socialiste
pentru realizarea sarcinilor de plan. „Veteranii" întrecerii,
strungarii Somboty Ladislau şi Balazs Alexandru, continuă
zilnic a obţine depăşiri de normă pînă la 50 la sută, Ţinînd
cont de lucrările lor de înaltă precizie (cutii de viteze), ori­
cine poate să-şi dea seama de înalta lor calificare profesiona­
lă şi sîrguinţa în cîmpul muncii. De aceea şi cîştigul lor lu­
nar ajunge şi chiar întrece uneori suma de 1.400 lei.
Tot în cadrul acestei secţii, au apărut noi fruntaşi în
producţie din cea mai tînărâ generaţie. Este vorba de tînărul
Constantin Pătrău, proaspăt absolvent al Şcolii profesionale
,,, de ucenici. Pe primele 20 de zi le ale lunii curente el şi-a de-
păşit norma cu 12 Ia sută. Seriozitatea cu care se preocupă
de problemele profesionale, i-au atras simpatia şi stima tova­
răşilor săi de muncă.
Noutăţi tehnice
Agregai uşor din rezidurile de fa spălarea cărbunilor
Rezidurile de la spălarea
cărbunilor, depozitate în hailde,
pot fi folosite la fabricarea u-
nui agregat uşor, destinat fa-
bricării blocurilor de beton.
Rezidurile conţin 45 la sută
combustibil şi 55 la sută şist,
argilă, ardezie etc.
Materialul scos din haldă se
uşor, calcar, minereuri şi fier
vechi greu. Ele nu se încarcă
la întîmplare. Se repartizează
în straturi uniforme pe întrea­
ga suprafaţă a vetrei cuptoru­
lui. După aceea se introduce
fonta lichidă...
— Trebuie dată-m are aten­
ţie la reglarea flacăra — spu-..
nea în continuare tov. Stan­
ciu. Flacăra trebuie să albă cu­
loarea spicului de grîu. Altfel,
se consumă păcura degeaba,
iar dacă flacăra e mai slabă,
cuptorul se pdâte răci.
Tov. StanciU a povestit cu
pasiune toate operaţiile, înc'e-
pînd cu prima şi terminînd Cu
ultima. înainte de a discuta, a-
fiasem că în anul acesta a dat
cele mai multe şarje rapide:
150.
Despre familie n-a vrut să
spună prea multe lucruri.
— Am nevastă cu care mă
împac bine. In orele libere ne
distrăm, mergem la spectaco­
le..;;
¦Ar
M ăricel Coîţa, ajutorul, făcu
un semn discret. Se apro­
pia timpul cînd o notiă şarjă
era pe terminate. începeau pre­
gătirile evacuării...
grupei. Oamenii vechii grupe, cei
care lucraseră înainte la frontalul a-
cesta (şi care-l părăsiseră cu foarte
mare grabă) cărau sculele sute şi sute
de metri, pe braţe, pe umeri, prin su­
itoarele înguste, de la puţ şi pînă la
frontul de lucru; după astfel de prea
sportive „curse”, minerii intrau la
muncă sleiţi de puteri. Acum, cu noua
magazie, un efort istovitor a fost scu­
tit dintr-odată. Altă măsură: o orga­
nizare minuţioasă a grupei de mineri.
Lucrul într-un abataj frontal cere nu­
mai oameni buni şi de nădejde; lo­
cul de muncă e întins, şeful nu-i poate
supraveghea pe toţi şi chiulangii au,
cum s-ar zice „toate condiţiile". Or-
gaiiizînd munca, Starţ i-a grupat pe
minerii mai tineri, mai amatori de
amintitele t)condiţii“ în jurul oame­
nilor de încredere.
Inginerul şef nu s-a lăsat convins.
„Iţi dau doar 150. Eu sînt mulţumit
dacă le umpli". Dar SISiţ nu se mul­
ţumea deloc cu aiîta. a fost o ceartă
mare, pe care n-au temperat-o pînă
ta urmă decît faptele: s-a văzut cu-
rînd că S lr iţ şi grupa lui pot da, re­
gulat, cele 4—500 de tone făgăduite
adică de cîteva ori mai mult ca „tra­
tajul şi-a schimbat curind cartea de
vizită, devenind fruntaşul minei şi —
în pllis — tocul cel tritii dorit de mi­
nerii tineri? De mifa're că Straţ a
cîştigat cile 4.000 lei, ba Iine'oU şi
mai mult, in fiece lună?
Pag, 3
'Două lăf-hăto-fi seumţie,Ca să fii mode­
lator, trebuie să ai
răbdare, să fii a-
tent şi mai aies oooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooo<rooo <xx><x>ooo<ioooo<54>*
să te pricepi. Tra-
idn IliaSa şl To- flit piiporiilai albanez
rha Lupa, de la
Fabrica Chimică
din Orăştie, întru­ OOOOOOOOOOOOOOOOOOO 00000000<X><><><X><K>00<><XX><k>CK><>0<kŞ<><><X><>6<>00<><
nesc toate aceste
calităţi, deci sîrd Poporul albanez sărbătoreşte la 29 stituţlile culturale şl artistice' Vor Agricultura
modelatori de ffiin-
te. Ei pregătesc noiembrie o dată glorioasă în isto prezenta programe festive prin care pe drumul
formele pentru pie­
se c a : redactori, ria sa; 13 ani de la eliberarea ţări tineretul şi masele de oameni ai progresului
robinefi etc., şi a-
deseori, datorită de sub jugul fascist. In cei 13 ăn muncii vor putea cunoaşte mai birte Lâ 1-7 rioifembrie s-au împli­
muncii depuse silit nit 11 ani de la înfăptuirea cu
fruntaşi pe turnă­ care du trecut de la eliberarea Al bogatele tradiţii de luptă ale poporu- succes a reformei agfâre care a
torie. pus capăt relaţiilor feudale in
băniei au avut loc uriaşe transfor- lui albanez, luptele care le-a dus şi agricultura Albaniei.
IN FOTO: Tra-
mări în viaţa economică şi culturală eforturile pe care le-a depils nefntre- înainte de reforma agrară 77
la sută din gospodăriile ţără­
a ţării. Poporul albanez a ieşit în- rupt pentru a-şi cuceri libertatea. In neşti deţineau mai puţin de 6
treime din suprafaţa arabilă a
vingător în lupta sa de eliberare na- acest scop vor avea foc nultierdase ţării, în timp ce 6 mîrtâ de feu­
dali, de mari proprietari, bei şi
ţională datorită faptului că el â le- convorbiri, însoţite de fotomontaje şi chiaburi StăpîneaU 40 la Sută
din suprafeţele cultivate du ce­
gat-o de lupta poporului sovietic şi expoziţii, vor fi prezentate filme şi S reale.
a altor popoare împotriva duşmanu- piese de teatru, vor fi organizate vi- ( In urma aplicării reformei 4-
grare, ţăranilor săraci Şi câlOr
lui comun. zite la locurile istorice, întîlniri cu lipsiţi de pămint, maselor mun­
citoare de la sâte le-âU reVfefiit
Poporul albanez a întîmpinat cea veteranii albanezi care au participat' 90 la sută din pămintul fexpfd-
priat, 50 la sută din plantaţiile
de-a 13-a aniversare a eliberării sale la luptele din 1912. de măslini, precum şi toate vi­
tele expropriate.
în condiţiile ridicării continue a ni- In regiunea Vlora, unde acum 45
O nouă eră S-a deschis in is­
velului material şi cultural, unit mai de ani a fost proclamată indepen- 1 toria satului albanez şi a în­
tregii Albanii. Agricultură Al­
strîns ca Pricind în jurul partidului denţa ţării, pregătirile pentru această baniei a păşit pe un drum rioti.
Au fost create condiţii favorabile
şi guvernului său. In cei 13 ani ai sărbătoare se desfăşoară intens. I n , pentru dezvoltarea multilatera­
lă, modernizarea şi cooperativi­
puterii populare, poporul albanez a afară de diferite manifestări cultu-, zarea agriculturii — singura
cale de transformare socialistă
obţinut mari succese în dezvoltarea rale vor fi organizate vizite la locul a agriculturii.
industriei, agriculturii, ocrotirii sănă- unde cu 45 de ani în urmă a fost Iri întreaga ţară îrî decursul
primelor 9 luni ale anului cu­
tăţii, culturii şi învăţămîntului. Po- înălţat drapelul albanez, precum şi rent au fost create 667 de noi
cooperative agricole. Aceste
A. SUC1U porul albanez a obţinut aceste mari Ia sediul guvernului provizoriu de la fapte ilustrează pe deplin coti­
tura istorică făcută iri domeniul
realizări istorice în construirea so- Vlora din 1912.
ciălisttiului datorită faptului că face In centrele muncitoreşti şi în sa-
părte din marea şi puternica familie tele acestei regiuni, precum şi în
a ţărilor socialiste, în frunte cu glo-alte regiuni şi raioane ale ţării, oa-
rioasa Uniune Sovietică. Iri prietenie menii muncii dezbat în cadrul unor
veşnică şl colaborare strînsă cu toate mari mitinguri proclamaţia Frontului
popoarele frăţeşti din lagărul socia- pemocrat din Albania în legătură
ilst, poporul albanez păşeşte cU fer- cu cea de^a 45-a aniversare a in-
mltate înainte spre un viitor tot mai dependenţei Albaniei. Cu acest pri-
fericit. lej iau cuvîntul şi veteranii albanezi
De asemenea, la 28 noiembrie po- din 1912.
porul albâriea sărbătoreşte cea de-a In cinstea sărbătorii independen-
45-a aniversare a proclamării inde- ţei, muncitorii albanezi îşi iau noi
usucă în aer liber, apoi, după peridenţei naţioriale. In această zi, angajamente de a îndeplini înainte
separarea magnetică a bucăţi-
lor de fier, este trecut printr-un cu 45 de arii în urmă, poporul alba- de termen sarcinile lor de producţie,
concasor cu impact, în care ma-
terialul se reduce la dimensiuni nez a scuturat jugul otoman, după Tot în cinstea aniversării indepen-
sub 3 mm, într-o proporţie de
80 la sută. Acesta este apoi cinci sfecole de înrobire. denţei Albaniei, numeroşi ţărani in-1
Anul acesta, ziua de 28 noiem- dividuaii şi-aii exprimat dorinţa de
brie vâ fi sărbătorită în mod solemri a intra în cooperative agricole de
în întreaga ţară. Cu acest prilej in- producţie.
granulat, cu un adaos de 1 0 — economiei rUrâlfe.
12 la sută apă într-o tobă care
are o turaţie variabilă de 1 0 — Creşterea In capitala Albaniei populare
30 rot/min. Toba este căptuşi­ producţiei de cupru
tă cu fîşii de cauciuC pentru — TIRANA
a împiedica lipirea materialtj- In cursul primelor nouă luni ale a-
liii. cestui an în R. P. Albania s-a extras In ziua de 17 noiembrie po- institut agronomic şi un InSti-
cu 52 la sută mai mult cupru decît în
Materialul granulat este tre­ tot cursul anului trecut. Totodată, s-a porul albanez a sărbătorit 13 tut de marxism-leninism.
cut apoi într-o cameră de usca­ înregistrat şi o creştere în producţia
re formată dintr-o secţie de cuprului blister (băşicat). In primele ani de la eliberarea capitalei Fondurile alocate de orăŞul
preîncălzire la temj^eratura de nouă luni ale acestui an s-a produs
90° C şi a doua, de uscare la cu 70 la srită mai mult cupru blister tăriii Tirana. In anii puterii Tirana pentru inbăţămînt şi
425° C de unde granulele sînt decît în perioada corespunzătoare a a:
isortate pe. o sită vibratoare la nului trecut, sau cu 17 la sută mai populare, capitala R. P. Alba- cultură au depăşit in 1956 cu
,dim ensi^iJ?ţţi,tre 3— 10 mm. mult? decît în tot cursul- anului trecut,
nia — Tirana — a deuenit un sută la sută pe 'cele ăloâăte în
Urmează apoi operaţia pro- însemnata dezvoltare a industriei
priu-zisă de fabricare a agrega­ cuprului este rezultatul importanţei pe important centru industrial şi aceste scopuri in 1935 in in-
tului, care constă din cllnche- care cel de-al doilea plan cincinal o cultural al ţării. Aici s-ău coti- ţr&uQu ţară.
rizarea granulelor îritr-un focar acordă acestei ramuri industriale. A
prevăzut cu grătar mobil. Ma­ trecut mai mult de un an de cînd a struit o serie de obiecte indus- m anii regimului demOQtăt-
terialul este alimentat pe acest fost dată în exploatare o nouă mină
grătar într-un strat uniform de minereu de cupru. In cursul anilor triale, in tre care se numără popular du.Jo.st înfiinţate tă f.i-
cu o grosime reglabilă între următori vor fi date în exploatare noi
15—20 cm. După încălzirea zăcăminte. Concomitent va fi constrdi- Combinatul textil „Stalin“ (cu rană numeroase instituţii de
prealabilă a camerei de com­ tă o fabrică pentru înnobilarea mine­
bustie la temperatura de circa reului de cupru. o producţie anuală de 20 mi- . cultură şi artă. Dacă înainte
870° C, Se face alimentarea
granulelor pe grătar. Dezvoltarea industriei lioane metri ele ţesături de bUtn- de eliberare in capitala Âlbn-
Procesul de afdere se con­ a lim e n ta re bdc), o fabrică de catifea, o fa- tiiei nu existau dâcit trei şăli
tinuă în timpul deplasării ma­
terialului pe grătar, fără a- In cursul primului semestru brică de stofe de lină, hidro- de cinema, ăcuin oraşul dispune
daos de cărbune, numai cu al acestui an întreprinderile in­
combustibilul cuprins în granu­ dustriei alimentare din R. P. centrala „Lenin“, un noU ape- de studioul cinematografie „Al-
le, deci prin autoclincheîizaîe Albania au produs cu peste 32
la o temperatură care se ridi­ la sută mai multe mărfuri ali­ d u d etc. Num ai M cUrsul ahu- banta nouă'1, ăe Teatrul tribu­
că la 1370° C. La descărcarea mentare decît îri aceeaşi perioa­
de pe grătar, materialul se pre­ dă a anului trecut. Paralel cu lui 1956 Tirana a primit de 22 iar, Teatrul de operă şi balet,
zintă sub formă de Clincher creşterea producţiei de zahăr, a
complet ars, care a pierdut ju­ pastelor făinoase, uleiului, con­ oii mai multă energie electrică un teatru de păpuşi, un teatru
mătate din greutatea iniţială. servelor de peşte, legume şi
fructe fete., se înregistrează de decît întreaga Albanie în 1938. de estradă, Ctisa cUiilltii şi
asemenea creşterea cantitativă
a produselor lactate. Unităţile In cursul ultimilor ani s-au con- creaţiei populare, Palatul de
de prelucrafe a laptelui au pre­
lucrat anul acesta cu aproxima­ struit aproape 220.000 metri cultură „Aii Kelemendi", Pala-
tiv 2 0 . 0 0 0 de litri mai mult
lapte decît anul trecut. De ase­ pătrali de suprafaţă de locuit. fu[ pionierilor, măi liltllle mu-
menea, s-au produs cantităţi
însemnate de urit. S-au fă c u td e asemenea iinpor- zee, biblioteci, săli de cinema
tante lucrări de înfrumuseţare atc.
a oraşului' prin crearea unor " Cel de-al doilea plan cifid-
spaţii verzi. na[ aj p Albania deschide
Regimul de democraţie popu- a0i perspediue de dezvoltate a
Iară a acordat o deosebită gri- oraşului Tirana. Aici se oor
ţă învăţămîntului şi culturii, construi 0 serie de noi fâbtiti,
Astfel, numărul copiilor care cum. ar f i :- o fabrică dă Sticlă,
o fabrică de bere şi de Băuturi
frecventează şcolile de 4 şi de alcoolice, un combinat de car­
7 ani din Tirana este de iveşte ne, o fabrică de /laltificaţip şi
3 ori mai mare decît înainte de
eliberare, iar numărul şcolilor de biscuiţi. Să vot cbiisitul de
medii şi tehnice a crescut de
cinci ori. De asemenea, in anii asemenea 3.000 de noi ăpăttă-
La 2 noiembrie, cînd a plecat într-un puterii /jopulare au fost înfiin mente, noi şcoli, cinematografe,
concediu de 20 de zile, şi-a cumpărat
„Skodiţa". Bani: 28.000 lei număraţi ţaţe la Tirana o Universitate, un etc.\
la magazin, încă 28.000 daţi în rate
de acum încolo — şi pilcurile de mi­ Frumuseţea costumelor naţionale
neri ce se îndreptau, în seara lui 22
noiembrie, spre mină, au avut de ce Poporul albanez a păstrat din gene­ stre. Frumuseţea ăcestOr costdftie şi
să se minuneze şi Să exclam e: raţie în generaţie o mare varietate de execuţia lor aftistlcă atrag âtătiţia tu­
costume naţionale. Multe dintre aceste turor vizitatorilor Străihi. Aceitfc cos­
— Avu dreptate Ladislail I costume sd fnai poartă şi în zilele noa- tume diferă nu numai de la o regiu­
ne la alta ci şi de la uri sat la altul.
~ rn Aceste diferenţe sînt mai prdritiriţâte
în portul femeilor decît trf Cfcl al băr­
baţilor, şi mai ales în nordul ţării de­
cît în sudul ţării. Cercetătorii îri do­
meniul artei populare au identificat a-
proximativ 150 de varietăţi de porturi
populare. Dacă se mai âdaugă $i va­
rietăţile specifice fiecărei vîrste, cos­
tumele care se poartă la nunţi, după
căsătorie, etc., riUriiătut ldr Creşte de
două-trei ori.
In linii mari, portul albanez se p6a-
te împărţi în două grupuri mari, net
diferenţiate îiitre Cle ; tipul ,,djUplettâ“
şi tipul „guna". Tipul „djupleta", utili­
zat de muntenii din nordul ţării, este
confecţionat numai din ltriă, dind Cos­
tumului femeilor multă pl-eslânţă. Ti­
pul „guna“, întilriit aproape îri tââtă
Albania, este confecţionat din bumbac,
mătase şi lînă, fiind împoddbit cu
broderii fine.
Meşteşugii! a luat o mare dezvoltare în R. P. Albania. IN FOTO; Articole de faianţă. îmbrăcămintea bărbaţilor este de a-
semenea foarte interesantă. Atei se
disting două tipuri esenţiale: costumul
cu jambiere şi cu fustanelă. îmbrăcă­
mintea cu jambiere are linii simple şi
dă siluetei multă supleţe, în timp ce
fustanela, care âte forme riîUlt măi bo­
gate, dă celui ce o poartă Uri aef im­
punător.
Frumoasele costume naţionali o-
glindesc bogatul simţ estetic al po­
porului albanez.