Page 94 - 1957-11
P. 94
I Nr. 918
SI i
S. U. A. vor să-şi menţină
dominaţia în cadrai N. A. T. O.
WASHINGTON 27 (Ager- să fie--examinate de liderii Con- millan privind „colaborarea an-
Pentru crearea unei pieţe Secretarul general al O.N.U. va face pres). — Paralel cu tratativele greşului împreună cu conducă- glo-americană” in domeniul a-
I ii i U r5 o călătorie în Iordania pe care Dulles le-a avut cu mi torii politicii americane.
nistrul de Externe al Franţei, tomic şi militar.
comune arabe NEW YORK 27 (Agerpres). un membru al comisiei O.N.U. Pineau, şi cu ministrul de Ex Din relatările agenţiilor de Astfel, din Washington se a-
de supraveghere a armistiţiului. terne al R. F. Germane, von presă occidentale reiese că a-
REZOLUŢIA CONFERINŢEI CAMERELOR DE COMERŢ, Dag Hammarskjoeld, secreta- Brentano, la Washington „lu ceste planuri pun principalul ac nunţă că la 23 noiembrie au în
INDUSTRIE ŞI AGRICULTURĂ DIN ŢĂRILE ARABE Hammarsijjjoeld a anunţat de crează din plin" grupurile crea cent pe livrarea de către S.U A . ceput tratative anglo-americane
rul general al O.N.U., a anun asemenea că, în funcţie de po de armament atomic şi proiect!- la care participă din partea
CAIRO 27 (Agerpres)'. — La mune europene în vederea apă ţat că intenţionează să facă în sibilităţi, va folosi acest prilej te pe bngă Departamentul de je teleghidate ţărilor din Euro- S. U. A. Lewis Strauss, preşe
26 noiembrie, conferinţa came rării produselor statelor arabe cursul săptămînii viitoare o că Stat şi Ministerul Apărării în pa occidentală. Această chesti- dintele Comisiei federale pentru
relor de comerţ, industrie şi a- împotriva eventualelor repercu lătorie în Iordania în legătură pentru discuţii şi cu alte gu- vederea pregătirii planurilor pe une a fost deja anunţată de se energia atomică, Donald Quar-
grîcultură din ţările arabe şi-a siuni ce le-ar avea piaţa comu cu recentele incidente survenite verne din Orientul mijlociu. oretarul de stat Dulles în uit*, les, secretar de stat-adjunct al
încheiat lucrările prin adoptarea nă asupra exporturilor ţărilor care delegaţia americană le va ma sa conferinţă de presă şi departamentului Apărării, şi Ro-
unei rezoluţii cu două părţi. In arabe. între oficialităţile iordaniene şi a provocat în Occident un val bert Murphy, subsecretar de
prima parte, rezoluţia cheamă expune la sesiunea Consiliului de proteste. Proiectele america- stat-adjunct, iar din partea en
ţările arabe să organizeze o pia Rezoluţia prevede de aseme N.A.T.O. de la Paris. Proiecte- ne prevăd nu numai livrarea şi gleză sir Edwim Plowden, repre
ţă comună arabă în colaborare nea dezvoltarea schimburilor co le vor fi discutate probabil în dislocarea armamentului respec- zentant al ministrului Apărării.
cu ţările din Africa şi Asia pen merciale între statele arabe şi cursul acestei săptămîni de cele tiv în ţările vest-europene, ci şi Această ştire este însoţită de
tru a contracara efectele pe ca două departamente, apoi de pre- controlul absolut de către Sta numeroase comentarii ale presei
re Ie va avea asupra economiei ţările afro-asiatice. şedintele Eisenhower urmînd ca tele Unite a forţelor armate na americane care se axează pe a-
arabe crearea pieţii comune eu In a doua parte, rezoluţia la începutul lunii decembrie ele ţionale. Evident, nu este vorba celaşi aspect al problemei şi a-
ropene. Rezoluţia avertizează de ceva nou, dar ultimele eve num e: organizarea unui „di
ţările arabe împotriva reper cheamă ţările arabe să ia toate Dezbaterile din Adunarea Naţională nimente care au zdruncinat uni rectorat" anglo-americam în ca
cusiunilor extrem de nefaste pe măsurile şi precauţiile necesare Franceză în legătură cu problema algeriană tatea în sîn-ul pactului Atlan drul N.A.T.O. Ziarul „New York
Oare le va avea „piaţa comună pentru a zădărnici orice încer ticului au făcut ca diplomaţia Times" scrie că în rîndul alia
fiuropeană" asupra exporturilor care de a se construi conducte PARIS 27 (Agerpres). — In vederea rezolvării problemei Al tradicţii franco-anglo-americane americană „să strîngă şurubul" ţilor continentali „există teme
!jărilor arabe în statele membre petrolifere pe vreun teritoriu după-amiaza de 26 noiembrie geriei. Reprezentantul aripei de impunîmd fără nici un fel de rea ca Anglia şi Statele Unite
alL pieţii comune. De asemenea, nearab din Orientul mijlociu şi au început în Adunarea Naţio extremă dreaptă, Tixier Vig- ilustrează intenţiile Angliei şi echivoc recunoaşterea „conduce să nu se consulte în problemele
ţările arabe sînt invitate să re să se opună eforturilor unor a- nală Franceză dezbaterile în nancour .considerat de agen S.U.A. de a se infiltra în locul rii americane". Corespondentul esenţiale şi ca ele să nu aibă po
vizuiască în cel mai scurt timp numite societăţi petrolifere care legătură cu noua „lege cadru" ţiile de presă ca „înrudit cu Franţei în Africa de nord, de din Washington al agenţiei sibilitatea de a-şi face auzit gla
posibili acordurile lor comerciale ar dori să transporte petrolul propusă de guvernul Gaillard Poujadiştii", a cerut chiar in putatul comunist a cerut ca France Presse scrie în legătură sul". In acelaşi sens comenta
eu ţările membre ale pieţii co din ţările ^rabe prin alte căi pentru stabilirea statutului vii tensificarea intervenţiei armate Franţa să „rupă cu fidelitatea cu aceasta că în cercurile ofi „Journal de Genâve" actualul ra
decît Canalul de Suez. In în tor al Algeriei. După cum sub franceze împotriva partizanilor care s-a dovedit dezastruoasă ciale din Washington se arată port de forte din cadrul alianţei
cheiere rezoluţia cere boicotarea liniază corespondenţii agenţi algerieni. faţă de alianţa atlantică şi să-şi că livrarea acestor arme ţărilor atlantice: „Se crede aici —
economică a Israelului1. ilor de presă, în actuala versiu reia libertatea diplomatică". din Europa occidentală im scrie ziarul — că americanii şi
ne acest proiect de lege menit După o cuvîntare a reprezen „Franţa trebuie să ia iniţiativa pune „abandonarea unei părţi britanicii vor să formeze un
Războiul din Algeria a dus la izolarea să asigure dependenţa Algeriei tantului guvernului, Lacoste, convocării unei conferinţe in din suveranitatea naţională a „club al seniorilor" care să re
morală şi diplomatică a Franţei faţă de Franţa, nu diferă prea ministrul pentru Algeria, care a ternaţionale — a spus Garaudy zolve ' toate chestiunile fără a
mult de prima formă, sub care căutat să arate că Algeria este — şi să caute prietenia U.R.S.S. statelor respective". Corespon consulta alţi membri ai NATO...
APELUL UNUI IMPORTANT GRUP DE FRUNTAŞI AI VIE a fost respinsă acum mai pu pe cale de a fi „pacificată11 prin şi a Chinei populare". Anglo-saxonil doresc, se pare,
ŢII SOCIALE ŞI CULTURALE DIN FRANŢA ţin de două luni de adunare, lu acţiunile militare întreprinse dentul agenţiei scrie în conti să impună domnia lor aliaţilor
cru care a şi provocat căderea pînă acum de Franţa, a vorbit Un deputat „independent" a cei mai apropiaţi".
PARIS 27 (Agerpres). Peste rea relaţiilor cu Marocul şi Tu- precedentului guvern prezidat Georges Bonnet („gruparea exprimat apoi neliniştea grupu nuare că în concepţia america
40 de fruntaşi ai vieţii sociale şi nisia, la criza financiară şi la de Bourges Maunoury, Agen stîngii republicane"). Acesta lui pe care-1 reprezintă faţă de Aceste ştiri n-au rămas fără
culturale din Franţa au adresat restrîngerea libertăţilor cetăţe- ţia France Press subliniază că s-a referit la contradicţiile ca extinderea luptelor din Algeria nă livrarea acestui arnf&ment ecou în ţările membre ale
un apel în care se subliniază că neşti, la izolarea morală şi di- pentru a cîştiga sprijinul depu re s-au ascuţit în ultima vreme şi pe teritoriul Saharei, regiune N.A.T.O. Pe de o parte există
politica promovată de 3 ani în plomatică a Franţei". taţilor de dreapta, exponenţii între Franţa şi „aliaţii" săi oc importantă pentru monopolurile „impune" Statelor Unite sa de un puternic resentiment faţă de
Algeria a adus Franţa în im- cercurilor colonialiste, care-şi cidentali în problema Tunisiei, franceze din cauza zăcămintelor cursul general al politicii ame
pas. Această politică, se spune Autorii apelului cer modifica- contradicţii care au dus, după de petrol aflate aici. ţină „monopolul deciziei fina ricane îndreptat spre „limitarea
in apel, a dus la „intensificarea rea radicală a politicii din Al vedeau ameninţate interesele de cum a spus el, la „izolarea di suveranităţii" statelor, politică
şi lărgirea războiului, înrăutăţi- geria cu scopul de a se pune anumite aspecte ale primei ver plomatică a Franţei". După o întrerupere dezbate le"... care afectează de altminteri şi
capăt actualului conflict. siuni a legii, în actuala formă rile au fost reluate în cursul Marea Britanie. In presa engle
„se dau garanţii suplimentare Luînd cuvîntul în numele gru nopţii. A luat cuvîntul Jaques Agenţiile de presă se ocupă ză se arată că Anglia nu-şi poa
Uneltiri americane împotriva Indoneziei reprezentării politice a minori pului comunist, deputatul Roger Soustelle (Republican social), te lua răspunderea de a admite
tăţii europene". Se prevede a- Garaudy,. a cerut respingerea care a sprijinit proiectul de le de asemenea de proiectele sta staţionarea de arme teleghidate
RANGOON 27 (Agerpres). luat cuvîntul la această confe dică, după cum explică comen actualului proiect de „lege ca ge guvernamental. americane pe teritoriul său în-
Intr-un articol publicat în zia rinţă a declarat că „prietenii a- tatorii de presă, că reprezenta dru" pentru Algeria, arătînd că bilirii unui „condominium" an- trucît aceasta ar transforma Ma
rul „New Life of Birman" de mericani" îi sfătuiesc să-şi in rea „minorităţii europene" in După ce au mai vorbit şi alţi rea Britanie într-o ţintă vie. Pe
putatul U Kein Pe Mint de tensifice activitatea îndreptată proiectata „adunare algeriană" el are un caracter colonialist şt deputaţi de dreapta în faţa unei glo-american în cadrul N.A.T.O.,
mască uneltirile imperialiştilor spre răsturnarea guvernului cen se va face astfel încît să se a- că votarea lui ar echivala cu săli aproape goale, şedinţa A de altă parte, în Europa occi
americani împotriva Indoneziei. tral. sigure superioritatea numerică continuarea războiului din Al- dunării Naţionale a fost r’idica- ceea ce de fapt înseamnă împin
a reprezentanţilor celui un mi geria. Arătînd că actualele con- tă, urmînd să continuie miercuri dentală nu se ascunde de loc
lion de francezi din Algeria a- după amiaz. gerea tuturor celorlalte ţări
supra aleşilor celor nouă mili faptul că grava criză prin care
oane de algerieni. Im pofriva p a riic lp ă rii .Tailandei la pacful membre ale N.A.T.O. la rolul de
-a g re s iv S.E.A.T<GX- trece N.A.T.O. nu numai că nu
state fără drepturi egale cu
va fi rezolvată, dar va fi adîn-
S.U.A. şi Anglia.
cită In cursul aciuai al politicii
Deşi din Londra, în mod ofi
anglo-americane.
cial, se anunţă „inexistenta" u-
nui astfel de plan, din ştirile
agenţiilor de presă reiese că
practic între Washington şi
Londra continuă tratativele Ina
ugurate de convorbirile lui Mac-
El arată că recent a avut loc In încheierea articolului se La deschiderea şedinţei un BANGKOK 27 (Agerpres).— cerut ca ţara sa să ducă o po-
la Palemburg o conferinţă a re arată că în activitatea lor sub reprezentant al comisiei pentru După cum relatează ziarul
prezentanţilor unor partide de versivă împotriva Indoneziei, afacerile interne a Adunării Na „Daily Mail", la Bangkok a a- litică externă independentă. O c u p a n ţii am ericano re fu z ă să p le c e
opoziţie, ai rebelilor militari şi imperialiştii americani folosesc ţionale a prezentat un raport vut loc un miting electoral de Subliniind că Statele Unite ac-
ai bandelor Dar ul Islam. partidul catolic, precum şi pe recomandind aprobarea legii. masă în cadrul căruia au luat
misionarii lor. Au vorbit apoi reprezentanţii cuvîntul candidaţii grupului ţionează ca principal adversar din O k inaw a
Colonelul rebel Lubis care a grupurilor de dreapta a „inde „Santicion" („Partizanii pă- al dezvoltării economice şi po-
litice independente a Tailandei, WASHINGTON 27 (Ager unui grup de membri ai Came
Polkun a cerut în aplauzele a- pres). — După cum relatează rei inferioare japoneze, veniţi
Conferinfa penfru reconslrucfia nafionaîă pendenţilor" şi a „agrarienilor" cii") la alegerile parlamentare sistenţei să se pună capăt poli- agenţia United Press, congres în vizită în Statele Unite, că
care s-au pronunţat împotriva care vor avea loc în decern-
ticii de dependenţă faţă de manul Melvin Price, democrat nu există nici o posibilitate ca
oricăror „concesii", adică a ori brie. Uton Polkun, liderul aces-
a Indoneziei căror măsuri prin care Franţa tui grup, a condamnat cu ho- S.U.A. pe care o duce Tailanda. din statul Illinois, a declarat Statele Unite să renunţe la a-
DJAKARTA 27 (Agerpres). ţării şi va indica căi pentru rea ar accepta tratative cu repre tărîre participarea Tailandei la chiziţionarea de pămînt în in
OlOOOOOOOOOOOOOOOCKXWOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOWOOOOO sula japoneză Okinavva, unde
TASS anunţă : La 25 noiembrie lizarea acestui plan.
zentanţii populaţiei algeriene în pactul agresiv S.E.A.T.O. şi a Hixon cere poporului american noi sacrificii se află o mare bază militară
americană. Statele Unite, a
s-a deschis în oraşul Djakarta l-1OO00 00 00 00 OO00-0000 00 00 00 00 00 00 00 00 00 0000-00 CO00 0000-00 00 00 00 o O 00 00 00 00 00 00 0000 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00
conferinţa pentru reconstrucţia pentru continuarea cursei înarmărilor
naţională a Indoneziei. La lu CI spus Price, „vor rămine în 0 -
crările conferinţei iau parte oa
meni politici de seamă, experţi 8 kinawa un timp îndelungat".
în economie şi reprezentanţi ai
8 Sub faţada vorbăriei WASHINGTON 27 (Ager- lor militare şi asigurării reci1- După cum se ştie, locuitorii
8 pres). — TASS anunţă: La 25 proce a securităţii", Nixon a de- din Okinawa duc o luptă înver
8 noiembrie vicepreşedintele SUA clarat: „Pot să înţeleg de ce şunată împotriva forţelor de o-
8 Nixon, a rostit la Philadelphia americanii au obosit din cauza cupaţie americane care le-au
un discurs în care s-a referit la poverii grelelor impozite şi a
forţelor armate. 8 După cel de-al doilea război „mărfii" („doctrine", „pla- săi miliardari şi milionari de 8 Declaraţia partidelor comuniste permanentelor crize internaţio- confiscat păminturile în scopuri
şi muncitoreşti din ţările soda- nale...“. Dar, a continuat el, a- militare. Incercînd să înăbuşe
Deschizînd conferinţa, preşe g mondial, capitalismul interna- nuri'’), milionarii, au început peste ocean, a propus sporirea 8 liste şi la Manifestul păcii. A- mericamii trebuie să-şi dea sea această mişcare, autorităţile
cest discurs dovedeşte că cercu ma odată pentru totdeauna că americane au destituit pe prima
dintele Sukarno a arătat că sco g fional a lansat pe piaţă o su- să se neliniştească. Pentru a exportului de capital in ţările 8 rile guvernante din S.U.A., sînt trebuie să fim gata de sacrifi rul Okinawei, Senaga, care
serios alarmate de uriaşa influ- cii şi de a da dovadă de o dîr- conduce această mişcare.
pul ei este de a elabora un plan g medenie de „planuri“ şi „doc- găsi noi soluţii, aceştia s-au cu industria slab dezvoltată, „
de. dezvoltare a economiei na 8 trine". Promotorul lor — ca- adunat la San Francisco pe punîndu-li-se asemenea condi- g
ţionale a ţării. 8 pitalismul american. Planul la sfîrşitul lui octombrie a. c. ţii care să înăbuşe orice nâ- g
După aceasta Hatta, fost vi
8 Marshall doctrina Trumân,. într-o conferinţă denum ită „In- zuinţă spreindependenţă na- g
cepreşedinte al Indoneziei, a
prezentat un raport asupra si p planul Baruch, doctrina Eisen- tilnirea internaţională a mili- ţională şidacă e cazulchiar 8 en|ă pe care aceste documente zenie plină de răbdare. Este ne 77.865 cazuri
tuaţiei economice a ţării. In ra g_ hhro\TwM nerr, neitcn . neitnc., itro\an itne r lf1i1i1nn d onnarrîi1lor". Ciitnancîiosrui itnencîi1n1nciirz/nencii cşti cu forţa armelor. Prevăzătoa- 8 istorice o exercită asupra tutu- voie de sacrificii economice...
g însoţite de cuvinte sforăitoa- unu de m agnaţi din 6 2 de ţâri- re, galeria domnilor cu mili- 88 ror oamenilor care năzuiesc spre Povara permanentă a impozite- de faliment în S.U.A.
8 re despre ajutorarea ţârilor capitaliste, printre care 17 oatie în safeuri a hotârît ca întrecerea paşnică şi colabora- ]0r înseamnă sacrificii. Aceasta
rea între popoare. Nixon s-a a- înseamnă că nivelul nostru de NEW YORK (Agerpres).
portul său, Hatta a arătat că 8 slab dezvoltate, despre ajuto- magnaţi din Germania occi- în cazuri, similare cu naiiona- 8 ratat a fi deosebit de neliniştit trai nu va creşte atît de repede Potrivit datelor oficiale, anul tre
sarcina care se pune este ca 8 rarea. aliaţilor ieşiţi slăbiţi din dentală, au elaborat un pro- Uzarea Canalului de Suez, toa- 8 de ideea unităţii tuturor forţelor Cum am fi dorit”. Nixon a cerut cut numărul falimentelor în
peste 5 ani Indonezia să-şi asi 8 război şi altele. Pretutindeni, gram secret de sprijinire a ie statele reprezentate ta „In- „
g emisarii „doctrinelor“ şi „pla- „doctrinelor" şi „planurilor", tilnirea internaţională a mili- o
populare în lupta pentru pace, americanilor „să ducă cu răb- S.U.A. a atins un nivel record.
gure singură nevoile sale de g nurilor" işi prezentau „marfa" denum it in limbajul folosit cu onarilor“ sint obligate să in-
împotriva unui nou război, con- dare războiul rece pe o perioadă In decursul anului care a expi
grîne. g in cel mai strălucit ambalaj al acest prilej „program, de agre- -s1t'i1tuie *falţvă d'e o asemenea ţară §
Primul ministru Djuanda, ca 8 vorbăriei. Mirajul ambalajului siune economică împotriva ţă- „blocada şi să înceteze acor- 8 ţinută în ambele documente. de timp nedeterminată... Să rat la 30 noiembrie, tribunalele
8 a înşelat, unele popoare. Dar, rilor slab dezvoltate şi a ţări- da._r_e_a de _îm. pf_r_u_m__u_tu_r_i, şi ere- 8
re a luat apoi cuvîntul şi-a ex 8 la desfacerea „mărfii", majo- lor care luptă pentru indepen- dite particulare sau de stat". 8 Nixon a cerut americanilor „să respingem sfaturile acelora care federale au anchetat 77.865 ca
primat speranţa că conferinţa 0 ritatea acelor care au accep- clenţa lor naţională".
j tl încheiere, conferinţa si-a o se ferească de panică şi auto- vor pace pe calea tratativelor zuri de faliment, aproape cu
mulţumire". El a lăsat să se cu orice preţ..." Nixon a cerut 14.000 cazuri mai mult decît a-
va putea elabora un plan con S tat-o şi-au dat seama că „mar- Cei mai zeloşi vorbitori, vi- exprimat mai concis sarcinile g înţeleagă că S.U.A. vor conţi- continuarea cursei înarmărilor, nul precedent.
cret de dezvoltare economică a D /o" este alterată, că ea miroa- cepreşedintele S.U.A. Nixon, şi princip a le :„Crearea unuifront 8 nua cursa înarmărilor şi că a-
mericanii nu trebuie să spere în
Demonstraţie în Cipru g se a colonialism, a subjugare, bancherul german Abs, şi-au unitîmpotriva comunismului" 8 slăbirea poverii impozitelor.
împotriva stării
excepţionale 8 „Marfa" şi prezentatorii ei, au exprimat adinca lor îngrijora- „Constrîngerea ţărilor slab 8 Amintind că „asupra guver m a g a z in
nului se exercită o presiune uria
LONDRA 27 (Agerpres). — 8 început să cam dea faliment, re în legătură cu forţa mereu dezvoltate". şă pentru a-1 determina să re VINERI 29 NOIEMBRIE 1957
După cum anunţă agenţia Reu- ° In Europa, Asia, Africa, po- crescindă a statelor socialiste ducă cheltuielile destinate nevoi.
ter, la 26 noiembrie a avut loc o poare „nerecunoscătoare" au Şi au emis părerea^ ca mono- Un fapt incontestabil se des- ° SPECTACOLE Dobrogea ; 15,05 Din muzica lui
la Nicosia (insula Cipru) o de g început să se degajeze de polurile să pună mina pe sis prinde din lucrările acestei 8 Criza de guvern CINEMATOGRAFICE Offenbacli; 17,25 Muzică uşoară romî-
monstraţie ai cărei participanţi temul economic al ţărilor ca „Intîlniri internaţionale a mi- 8 din Finlanda nească ; 19,05 Cîntă orchestra de mi'
'au protestat împotriva menţine „marfa" râu mirositoare. Emi re-şi extind comerţul cu sta lionarilor" : Tendinţa tot mai 8 DEVA: Vreau să d n t ; Altura (ma zică populară „Doina Argeşului”; 19,5o
rii stării excepţionale decretate 8 ţătorii „planurilor" şi „doctri- tele socialiste, Abs, acelaşi accentuată de expansiune a g HELSINKI 27 (Agerpres).— lineu) : ALBA IULIA : Fedra ; A „Noapte bună, copii” : Din povestirile
cu doi ani în urmă în insula 8 nelor" erau disperaţi. Trebu- br ancher care cu ani în u.rmă, capitalului monopolist, încer- g Preşedintele Partidului popular POLDtJ DE S U S : Cronica amanţi horharului” de M. Stoian; 20,55 Muzi
Cipru. Poliţia a folosit împotri- ° iau luate măsuri. Şi au fost lfl colaborare cu Krapp şi alţi cările pe care le face pentru g din Finlanda A. Saari care a lor săraci: BARU MARE : Ura că instrumentală romîneasr ă; PRO
. va manifestanţilor grenade cu o luate. „Marfa" a mai căpătat 'Magnaţi, a pus pe^ capul lui subordonarea economică şi 8 fost însărcinat să încerce for g a n u l; BRAD : Malva ; HAŢEG GRAMUL II : 14,40 Muzică uşoară ;
gaze lacrimogene. o un plus de publicitate: „Lup- UitIer coroana de fuhrer, a ce- politică a ţărilor slab dezvol- o marea noului guvern, a renun Noapte de carnaval: IL IA : Indrăgos 16,20 Sfaturi gospodăreşti; 17,30 „Cu
g ta împotriva comunismului" taie şi orientarea spre o poli- 8 ţat la 26 noiembrie la această tiţii; LONEA: Dispărut fără urmă tezătorii” : „Cine-i vinovatul” (em isi
La Limassol, cîteva mii de 8 „Umplerea vidului", etc. Şl r[lt să fie stabilite măsurile nu- ticâ agresivă de dezlănţuire de 8 însărcinare. In urma tratativelor 0RAŞT1E: Dansez cu tine; PETRO une enigmă); 18,05 Concertul pentru
muncitori1 au încetat lucrul şi 8 pentru ca succesul să fie de 'ilare pentru apărarea capita- noi războaie. Concluziile ga- g avute, Saari a ajuns la conclu Ş A N I: Infernul îngerilor; SEBEŞ oboi şi orchestră dc R. Strauss; 19,15
au manifestat sub loz'nca „Ce 8 plin, în sprijinul ei au fost tri- lului, a cerut ca hoţărtrile şi Ieriei milionarilor, dovedesc o- g zia că un guvern al minorită Strada mare; SIMERIA: Ghimpele; Teatru la microfon : „Dincolo de zare"
rem autodeterminare 1 Jos sta o mise tancuri, tunuri, flote, au oropunerile „Intîlnirii interna- dală mai mult că sub faţada o ţilor sau un guvern al majori TEIUŞ Taina nopţii eterne. adaptare radiofonică de Lconard Efre-
rea excepţională !“. o fost iniţiate comploturi.. Unele (tonale a milionarilor , ^ pre- vorbăriei, a osanalelor ce se 8 tăţii nu pot fi formate din cau m ov; 21,30 „Părinţi şi copii” ; 22,30
g au reuşit. Altele nu. Iordania, contate sub forma unei cărţi ridică la apariţia fiecărei noi 8 za lipsei de încredere dintre SELECŢIUNl DIN Axelodii populare romîneşli; 23,15 Con
numită „Marea cartă în apă „doctrine" se ascund aceleaşi. 8 partide şi' mai ales din cauza PROGRAMUL DE RADIO cert de noapte.
8 Libanul au fost obligate să rarea drepturilor în străinăta vechi racile ale capitalismu- ° divergenţelor din sinul partidu
lui social-democrat. PROGRAMUL 1 : 6,30 Muzică uşoa Buletine de ştiri: 5,00 : 6.00 ¦ 7.00 .
8 primească „marfa". Altele în te", să stea la baza conferin- lu i: colonialism, subjugare, a- g ră ; 6,45 „Clubul curioşilor” ; 7,25 Con 11,00- 13,00- 15,00: 17,00; 19.00
lei N.A.T.O. ce se va ţine la. cert de dim ineaţă; 10,00 Muzică de 20,00; 22,00; 23,52 (programul I)
g să, Egiptul, Siria, Arabia Sau- Paris, in decembrie a. c. Ace- gresivilate, război. 8 estradă; 11,03 Din muzica popoarelor; 14,00; 16,00; 18,00; 21,00; 23,00
T. s. 8 13,20 Muzică de estradă; 14,45 Muzică (programul II).
8 elită, nu s-nu lăsat intim idat» laşi Abs, sprijinit de confraţii populară turcească şi tătărască din
o Adevăraţii proprietari ai
H------ o oo oo 00 00 O' O00 00 00 00 '.OOL'COOOtOO00 OOOO00 00 00 00 OO00 00 00 00 00 OO00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 OO00 00 00 i»
Redacţia şi a d m in is tra ţia ’ ziarului str. U Mărite or. '9, ,.!.Ton: 188-189.’ Taxa plătită in numerar conform'aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 236.320 din 6 noiembrie 1949. - Tiparul întreprinderea Poligrafică „1 Mai“ - DEVA.