Page 95 - 1957-11

t-'.'-O/zc-
Generalizarea experienţei pozitive -
sprijin preţios In munca
de cooperativizare a agriculturii
Transformarea socialistă a a- s-a cooperativizat peste 80 Ia
gricuiturii este una dintre cele sută din suprafaţă. Comuna
mai de seamă sarcini ce stau Gîrbova este cu ceva mai în ur­
în faţa organizaţiilor de partid, mă, dar există şanse s-o ajun­
a sfaturilor populare, a S.M.T.- gă pe Miercurea deoarece zil­
urilor, în faţa tuturor oamenilor nic se depun în medie cîte 15
muncii de la sate. Congresul al cereri de înscriere în întovără­
II-lea al P.M.R. a subliniat că şiri.
rămînerea în urmă a agricultu­ Cum reuşesc organizaţiile de
rii faţă de dezvoltarea rapidă a
industriei constituie o frînă
în calea ridicării nivelului de
viaţă al poporului şi a aprovi­
zionării industriei cu materie pri­
mă.
Lichidarea rămînerii în urmă
a agriculturii nu este posibilă
decît prin transformarea ei din
stare de fărâmiţare, specifică
micii gospodării individuale,
într-o agricultură socialistă, ba­
zată pe mari gospodării colecti­
ve şi alte forme socialiste de
cooperare în producţia agricolă.
Această transformare, este foar­
te grea şi nu se realizează de
la sine. Pentru înfăptuirea ei se
cere o muncă politică intensă,
consecventă, se cere folosirea
experienţei înaintate şi a celor
mai bune metode de convinge­
re a oamenilor.
Practica ne dovedeşte că acele
organizaţii de partid şi acele
sfaturi populare care se ocupă
intens şi cu multă răspundere
de transformarea socialistă a a-
griculturii, reuşesc să obţină re­
zultate de seamă. Este adevărat
că aceste rezultate nu se obţin
dintr-odată. In unele comune s-a
muncit luni în şir, fără să se
obţină nici o cerere de înscrie­
re. Acest lucru nu a descurajat
însă organizaţiile de bază, nici
sfaturile populare, munca conti-
nuînd să se ducă mai departe
cu răbdare pînă cînd ţăranii
muncitori au fost ajutaţi să se
convingă pe deplin că este în
interesul lor să se înscrie în în­
tovărăşiri agricole sau în gos­
podării colective.
In comuna Mihalţ din raionul
Alba, s-a muncit timp îndelungat
pentru atragerea ţăranilor mij­
locaşi in întovărăşire. La înce­
put nu s-au obţinut rezultate.
Şi acest lucru i-a făcut pe unii
pesimişti să afirme că este im­
posibil de a fi convinşi mijlocaşii
din Mihalţ să se înscrie în în­
tovărăşiri. Rău este că o ase­
menea părere s-a manifestat şi
la unii activişti. Comitetul co­
munal de partid a combătut a-
semenea păreri şi, menţinîndu-se
ferm pe o poziţie justă, a des­
făşurat luni în şir, o intensă
muncă de lămurire. Rezultatul
a fost că pînă în cele din urmă
un număr de 128 ţărani mun­
citori, dintre care majoritatea
mijlocaşi cu prestigiu în sat, au
constituit o întovărăşire agrico­
lă cu peste 100 ha teren. La
scurt timp după inaugurarea în­
tovărăşirii din Mihalţ a fost
inaugurată întovărăşirea din 0 -
breja sat vecin, cu 106 familii şi
circa 100 ha teren.
In unele comune, cum sînt
Apoldu de Sus, Miercurea şi
Gîrbova din raionul Sebeş, coo­
perativizarea agriculturii se a-
propie cu paşi repezi de sfîrşit.
In Apoldu de Sus peste 98 Ia
sută din suprafaţă este coope-
rativizată. Mai sînt doar circa
20 familii care nu fac parte din
nici o formă de cooperare în
producţia agricolă. In Miercurea,
A jutor frăţesc
Im 23 noiembrie, ora 9,30, remor­
cherul „Oituz" de 1400 C.P. al în­
treprinderii ,N A VRO M “, împreună cu
trei şlepuri pe care le remorca, îna­
inta ajutat de o locomotivă a admi­
nistraţiei Porţilor de Fier în marş
amonte pe Canalul Sip care prezin­
tă sectorul cel mai greu de naviga­
ţie al Dunării, cursul apei jiind foar­
te repede. La ieşirea din canal, la
remorcherul romînesc „Oiluz" s-a de­
fectat un piston de la motorul ba­
i bord. Remorcherul "Oilu. z“ a lăsat
convoiul in remorca locomotivei ad­
ministraţiei Porţilor de Fier şi a a-
pelat pentru scoaterea convoiului în
continuare la remorcherul sovietic
„Odesa" al societăţii de navigaţie
sovietice ( S.D.G.P.) care era in a-
propiere. Remorcherul „Odesa" a
tuat convoiul, l-a remorcat şi l-a an­
corat la punctul Vodiţa Remorcherul
tJOituz" a plecat cu un singur mo­
tor In funcţiune la Tr. Severin pen­
tru reparaţii.
Datorită ajutorului dat la timp de
marinarii sovietici convoiul de vase
romineşti a fost salvat de la o ava­
rie serioasă care putea să întrerupă
circulaţia pe Canalul Sip pentru un
timp destul de îndelungat.
Navigatorii români au mulţumit
călduros marinarilor sovietici pentru,
ajutorul primit.
I
1..Mlin go oci m
partid din aceste comune să ob­
ţină asemenea realizări ? In pri­
mai rînd trebuie arătat că exis­
tă multă voinţă şi aceasta se
manifestă deopotrivă, atît la
membri de partid, cît şl la de­
putaţi, cadre didactice, agro­
nomi, lucrători din cooperaţie
etc. Din moment ce există voin­
ţă şi hotărîre, se găsesc şi cele
mai eficace metode de convin­
gere a oamenilor. In Apoldu de
Sus au fost formate, de exem­
plu, trei colective de agitatori,
care, sub conducerea organiza­
ţiei de bază, muncesc zilnic,
fiecare în cîte un sector. Fieca­
re colectiv e compus din 16—21
agitatori, recrutaţi din rîndul
colectiviştilor, întovărăşiţilor, a-
gronomilor de Ia G.A.S., învă­
ţătorilor, deputaţilor, utemiştilor,
comisiei de femei, lucrătorilor
din cooperaţie etc.
Cum procedează aceste colec­
tive pentru a convinge ţăranii
muncitori despre avantajele ce
le oferă munca în comun ? Pen­
tru a convinge ţăranii munci­
tori să părăsească vechiul drum
cu care s-au obişnuit şi să por­
nească pe altul nou, necunoscut
de ei, nu sînt de ajuns numai
vorbe. Ţăranul muncitor este
prin natura sa un om practic.
El nu se convinge numai cu
vorbe, ci aşteaptă fapte vii. Toc­
mai de aceea colectivele de agi­
tatori din Apoldu de Sus dis­
cută cu oamenii pe bază de fap­
te concrete, culese din unităţile
socialiste agricole din comună.
Iată cum munceşte unul din
colectivele de agitatori. Din co­
lectivul pe care-1 dăm exemplu
face parte şi inginerul agronom
al gospodăriei colective, tov.
Teodor Apolzan. El a întocmit
o situaţie amănunţită cu pro­
ducţia la ha obţinută de G.A.C.
Ia fiecare cultură, cu veniturile
băneşti ale colectivei, cu canti­
tăţile de produse şi sumele de
bani repartizate la zi-muncă etc.
Cînd intră la un ţăran muncitor
în casă, el nu vorbeşte în ge­
neral, şi arată concret ce ve­
nituri a realizat cutare sau cu­
tare colectivist. Pentru ca dis­
cuţiile să fie cît mai convingă­
toare, inginerul calculează şi ve­
niturile individualului respectiv,
punîndu-le faţă în faţă cu ale
colectivistului. In felul acesta ţă­
ranul muncitor este ajutat să în­
ţeleagă că oricît s-ar strădui el,
în gospodăria individuală nu-i
chip să realizeze veniturile pe
care le realizează membrii gos­
podăriilor colective sau ai înto­
vărăşirilor. Trebuie arătat că ţă­
ranul muncitor nu se convinge
dintr-odată. Colectivul de agita­
tori se duce la un ţăran mun­
citor acasă şi de 10 ori, dacă e
cazul, pînă cînd îl convinge să-şi
facă cererea de înscriere.
In afară de munca de lămuri­
re de la om la om, în comuna
Apoldu de Sus, precum şi în co­
munele Miercurea şi Gîrbova,
se ţin conferinţe la staţia de ra-
dioîicare, la căminul cultural,
se publică articole Ia gazetele
de perete prin care sînt popu­
larizate realizările gospodăriilor
colective şi ale întovărăşirilor.
(Continuare în pag. 2-a) . cărbune. La sectorul VI inves­
Minerii din Lupeni, seară de seară îşi pot pelrece timpul în mod plăcut şi instructiv în cadrul dife­
ri'vIor activităţi cultural-artislice ce se desfăşoară ia clubul din localitate.
[N FOTO: ’Jn aspect al plăcutei săli de lectură a bibliotecii clubului.
Anul [X Nr. 919
COMUNA POJOGA
IN PRAGUL COOPERATIVIZĂRI!
COMPLETE
Zilele acestea a sosit la redacţie o veste foarte îmbucură­
toare. Pojoga, o importantă comună din raionul Ilia, se află
l în pragul cooperativizării com plete a agriculturii.
{ Satul Sălciva, sat aparţinător acestei comune, a terminat
] complet cooperativizarea în ziua de 28 noiembrie. Din a-
* ceastă zi toate cele 138 de familii, cîte sînt în sat, lucrează în
* comun întreaga suprafaţă arabilă ce o posedă.
^ Acum, organizaţia de bază şi sfatul popular desfăşoară o
* intensă muncă politică pentru a termina cooperativizarea şi în
f satul Pojoga. Dar nici în acest sat nu mai sînt decît puţine fa-
* milii care nu sînt înscrise în întovărăşire. In ce priveşte supra-
i faţa, mai sînt doar 10 ha de teren arabil necooperativizate. Nu
t încape nici o îndoială că peste puţine zile vor fi înscrise şi ceTe
i 10 ha în întovărăşire şi cu aceasta comuna Pojoga va fi com-
* plet cooperativizată.
* Echipa condusă de Gheorghe Andră-
Ş fifi cîfl au eîştSga!
ei ?
Valoarea unei zile-muncă la gospo
dăria colectivă din Miercurea a ajuns
în acest an la peste 50 lei, faţă de
45 lei cît a fost anul trecut. Fiecare
colectivist a primit numai ea avans
de 40 Ia sută cîte 3 kg grîu, 8 kg
porumb, 1 kg orz, însemnate canti­
tăţi de zarzavat şi brînză la o zi-mun­
că, pTccum şi suma de 5 lei la zi-
muncă.
Vasile Barbu, împreună cu familia
sa, a primit ca avans de 40 la suta
1.200 kg grîu, 3.200 kg porumb, su­
ma de 2.000 lei şi alte produse. Ion
Bercea a primit 1.300 kg grîu, 3.500
kg porumb, 450 kg orz, 2.250 lei şi
alte produse. Asemenea cantităţi de
produse au primit toţi colectiviştii ca­
re au muncit cu tragere de inimă în
gospodăria colectivă.
Tractorist fruntaş
Ion Martin este tractorist fruntaş-,1a
S.M.T. Miercurea. In campania ele
toamnă el şi-a depăşit planul cu 10
la sută. In timpul campaniei a exe­
cutat lucrări de cea mai bună calitate,
iar acum, lucrînd la executarea ară­
turilor adînci de toamnă în perime­
trul întovărăşirii din Cut, se bucură
de aprecierea întovărăşiţilor pentru
conştiinciozitatea de care dă dovadă
în muncă.
Bilanful muncii
de un an
La gospodăria de stat Petreşti, tru­
pul Cîlnic, s-a obţinut o producţie
mare de struguri în acest an. Produc­
ţia medie pe trup este de 10 400 kg
struguri. In realizarea acestei produc­
ţii s-au evidenţiat, atît la lucrările de
vinificaţie cît şi la îngrijirea viilor,
tovarăşii Iosif Wurner, Gheorghe
Klusch (nr. 9), Matei Thisch, Ghcor-
ghe Klusch (nr. 402) şi alţii.
Cooperativa şi-a
îndeplinit pianul
Cooperativa din Cîlnic şi-a realizat
planul de desfaceri în proporţie de 118
la sută. Planul de achiziţii a fost
realizat în proporţie de 140 la sută.
Se evidenţiază filialele din Dea!, Ră-
hău-şi Cîlnic.
Rezultate bune la p re gă tiri
In cadrul minei Lorieă se dez­
voltă neîncetat sectoarele pro­
ductive prin pregătirea unor
noi locuri de muncă, bogate in
tiţii, minerii din brigada lui A-
lexandru Cozrna, in prima ju­
mătate a lunii, folosind o ma­
şină sovietică de încărcat la să­
Vineri 29 noiembrie 1957
¦»¦»&«**•'#
, tului siderurgic din Hunedoara, s-au
C u planuull anual
Ain deplinit
Acum cîteva zile, colectivul
sectorului III Piscu de Ia mina
Aninoasa, a dat ultimele tone
de cărbune în contul am 'ui
1957. Pînă Ia data de 27 noiem­
brie, colectivul sectorului a dat
astfel peste planul anual Ia zi,
18.616 tone cărbune.
Trebuie relevat faptul că in­
dicele de productivitate a cres­
cut Ia 1,650 tone pe post pe sec­
tor, iar în abataje, 7-8 tone de
cărbune pe om. Succesele secto­
rului se datoresc asigurării mi­
nerilor în permanenţă cu supra­
faţa frontului de lucru, respectă­
rii posturilor şi contribuţiei deo­
sebite care şi-au dat-o brigăzile
conduse de M. Tucaciuc, Schnei-
der, Cerghezan, Liciu şi alţii.
Forjorul Nicolae Chezu, respon­
sabil de brigadă, este cunoscut de
toţi muncitorii de la U.R.U.M. Pe­
troşani, pentru meritele sale deo­
sebite în producţie. In fiecare lu­
nă, el îşi depăşeşte norma de lu­
cru cu 50—60 la sută.
IN FOTO: Forjorul Nicolae
Chezu, lucrînd la ciocanul meca­
nic.
ltarea unei galerii direcţionale,
orizontul 620, au reuşit să sape
peste plan 8 m. I. galerie ar­
mată în fier. Şi brigada con­
dusă de Constantin Jacotă, aju­
tată cu goale şi material /tea­
tru betonare, a excavat şi be­
tonat in acelaşi timp mulţi me­
tri liniari peste plan.
PROLETARI DfN TOATE TARILE, W ÎŢJ-V A 1 Nu m a i v re a u să f re
ce -a m vă zu t la
L idice şi la O cio va
Poate că mulţi dintre dvs. aţi
auzit de soarta satului Lidice,
care a fost ras de pe suprafaţa
pămîntului de fasciştii germani,
sau de orăşelul Ociova, din Ce­
hoslovacia, în care puţine case
au rămas nedistruse. Mie mi-a
fost dat să văd cu ochi? acesta
4 pagini 20 bani localităţi şi multe altele, în vre­
me ce luptam cu grupa mea, pe
*¦graşii 5ana frontul antihitlerist. Mi-ar trebui
Sub egida A. S. I. T. Ia Hunedoara multe pagini să redau ce-am vă­
zut la Lidice şi Ociova. Ruine,
Hii începui lucrările consfătuirii cadavre, oameni schilozi, oa­
pe fură ă cocsurilor meni rămaşi fără adăpost, la­
crimi multe, copilaşi ce-şi cău­
tau printre ruine părinţii, iată
Azi dimineaţă, în sala C.F.U. nicienl şi cocsari fruntaşi din la ce am fost martor ocular. Cît
a Combinatului siderurgic din Hunedoara şi din alte părţi, ac­ de cruzi au fost fasciştii, între­
Hunedoara, sub egida A.S.I.T., tivişti de partid şi de stat, zia­ ce orice închipuire.
au început lucrările consfătuirii rişti.
pe ţară a cocsarilor, pe tem a: Cînd am citit Manifestul pă­
„îmbunătăţirea cocsului meta­ In cadrul consfătuirii sînt cii, toate acestea mi-au revenit
lurgic fabricat la Hunedoara din prezentate cinci referate, susţi­ în minte. Acum, cînd tehnica
cărbuni Valea Jiului şi stabili­ nute de ingineri specialişti în militară a ajuns la un grad
rea tehnologiei adecvate pentru problemele tehnologiei cocsului înalt de dezvoltare, un nou răz­
folosirea lui în furnale". La con­ metalurgic. Tov. ing. G. Vanei, boi ar duce la distrugeri de va­
sfătuire, participă numeroşi spe­ prezintă lucrarea: „Posibilităţi lori materiale şi spirituale in­
cialişti din ţară, ingineri, teh- de îmbunătăţire a calităţii coc­ calculabile. De aceea mă ală­
sului metalurgic din cărbuni Va­ tur din toată inima Manifestu­
L a secţia lea Jiului, printr-o mai bună lui păcii, să nu-mi mai fie dat
preparare a cărbunelui"; tov. să văd ce-am văzut la Lidice
laminoare ing. VI. David, prezintă refera­ şi Ociova, să înceteze experi­
tul : „îmbunătăţirea calităţii enţele cu armele atomice şi cu
In luna aceasta, pînă la 24 noiem­ cocsului prin perfecţionarea teh­ hidrogen. Oamenii cinstiţi din
brie, la secţia laminoare a Combina­ nologiei de fabricaţie" ; ing. D. întreaga lume, dacă se vor uni
Dobrovici susţine referatul: într-un singur tot, vor putea
obţinut importante depăşiri de plan. „Soluţii constructive pentru îm­ răsturna planurile de dezlănţuire
bunătăţirea preparării şarjelor a unui nou război.
şescu s-a situat în frunte, îndeplinind pentru cocsificare” ; ing. M. A-
planul în proporţie de 116 la sută. lexandru susţine referatul: „Ob­ NICOLAE ANCI
Ea este urmată de echipa condusă servaţii tehnologice asupra com­
de loan Trifu, care a realizat planul portării cocsului propriu în fur­ Şef de tren — Simeria
în. proporţie de 114 la sută şi de cea nalele de la Hunedoara" ; iar
condusă de Constantin Petru care şi-a ing. D. Stănescu prezintă refe­ —o-Aro—
realizat planul în proporţie de 108,2 ratul: „importanţa calităţii coc­
la sută. Pe întreaga secţie planul a sului de Hunedoara asupra pro­ Penfru ca oam enii
fost îndeplinit în proporţie de (08,7 ducţiei economice de fontă”.
la sulă. să frăiască şi să
După prezentarea referatelor
Cuvinte de laudă se pot aduce şi mai sus amintite, vor urma dis­ muncească în pace
celor de la laminorul trio, care pe cuţii. Participanţii la consfătuire
vor vizita mîine după amiază u- Ca om, ca membru de partid,
aceeaşi perioadă au îndeplinit olanul zina cocsochimică şi secţiile fur­ pentru ca oamenii să trăiască
în proporţie de 114,4 la sută. Cele nale din Combinatul siderurgic. şi să muncească în pace, pentru
Consfătuirea durează trei zile. ca fetiţa mea de 5 anişori să nu
mai bune rezultate au fost obţinute In încheiere se va adopta o re­ ştie niciodată ce-a fost războiul,
de schimbul lui Grigore Gavrilescu zoluţie. decît din triste povestiri, îmi dau
urmat de Iosif Lupa şl Augu.stln Bî- totala mea adeziune la Manifes­
— 0* 0— tul păcii.
rău.
¦ Schimbul Ştim cu toţii că în condiţiile
tineretului actuale, un nou război s-ar solda
în frunte cu pierderi grele, chiar dacă ca­
pitalismul va fi distrus pentru
totdeauna. Alături de ceilalţi oa­
Oţelarii combinatului siderurgic Hu­ meni ai muncii, cer ca stocurile
nedoara obţin zi de zi succese tot de bombe atomice şi cu hidro­
mai frumoase. Astfel, pînă la data de gen, proiectilele teleghidate, ;să
25 noiembrie la oţelăria Siemens Mar­ nu fie folosite pentru distruge­
tin planul a fost realizat în propor­ rea omenirii. Mă întreb de ce
ţie de 121,4 la sută. Cel mai frumos n-ar putea ca această uriaşă e-
rezultat a înregistrat schimbul tine­ nergie atomică şi termonucleară
retului condus de ing. Vamiliam Vă­
duva şi maistrul Tiberiu Sirca, care să fie folosită total în scopuri
a îndeplinit planul în proporţie de
paşnice şi nu în scopuri distruc­
tive?
Pentru ca munca noastră paş­
nică de construire a noii socie­
tăţi, pentru ca liniştea căminului
123,8 la sută. nostru să nu mai fie tulburate,
Schimbul condus de inginerul Mi-
să fim alături de toţi cei ce iu­
hai Grigore şi Gogu Josan a îndepli­
nit planul de producţie în proporţie besc pacea şi luptă pentru n o
de 121,1 la sută, iar schimbul condus
de Nicolae Găvăncscu a îndeplinit menţine. ‘
planul în proporţie de 119,2 la sută.
IOAN CRIŞAN
fierar la Atelierele C.F.R. Simeria
N O U L LO C DE MUNCĂ
al lui SANTA ARPAD
Trebuie să fii miner şi perspective de îmbunătă­ crurile au mers prost Şanla a scos la iveală
să cunoşti galeriile şi ţire în viitor. E drept că pentru că Damian era un aceste rezerve.
abatajele din adine ca şi abatajul era aşezat brigadier slab, fără e-
Fiecare om ştie acum
să înţelegi cum se poa­ mai departe de cit ce­ nergie, fără spirit de ini­ precis ce are de făcut,
înainte îşi împărţeau în
le isca atîta tulburare lelalte, singuratic, în­ ţiativă. Du-ie tu colo şi fiecare zi, la Intrarea In
să vezi cum o să se în­ şut, sarcinile; ba Şania
din pricina unui lucru, tr-un loc în care ajun­ drepte lucrurile. Las’ să le mai dădea sarcini şi
fie al meu, cîşligul care în timpul şuiului. Nu-şi
în aparenţă neînsemnat. geai cu greu şi în care dădeau seama că în fe­
o să-l primeşti lu in plus lul acesta pierd vremea şi
La urma urmei despre se făcea şi mai greu a- peste o lună-două, după se descurcă mal greu. A-
ce a fost vorba? Şefu­ provizionarea. Cum pu­ ce o să-ţi organizezi bi­ cum, clnd fiecare clipă a
lui de brigadă Şanla Ar- teai să le pretinzi alunei ne munca, ta noul aba- devenit preţioasă, şi-a
pad, i s-a . propus să minerilor din brigada lui taj. ' organizat în aşa fel mun­
treacă la un nou loc de Şanta, să sară în sus de ca Incit fiecare îşi are
muncă. Să părăsească bucurie, cînd li s-a fă­ Ce pulea să mai zică sarcina lui permanentă.
abatajul nr. 14 şi să în­ cui o asemenea propu­ Santa? A iâcut. S-a dus Şanla nu trebuie să mai
ceapă lucrul în abatajul nere ? şi a încercai să-şi lămu­ strige în timpul lucru­
nr. 10. , rească şi el oamenii şi lui: „Date, llie, şi adă
— Cum, măi oameni lemn pentru armare / “.
Ei şi? — veţi spune buni ? se indigna Şanla. a plecat cu ei la noul llie îl aduce singur, di­
dumneavoastră,' care nu Vasăzică voi tocmai pe abataj fără să se întrebe nainte. Ştie că asta e
cunoaşteţi mina Pelrila. noi ne-aţi ales să mer­ dacă a izbutit intr-ade­ sarcina lui şi nu mal aş­
Ce tni-e 10, ce mi-e 14?' gem ? Am făcut ireabă văr să-i convingă sau nu. teaptă să i-o amintească
Tot un abataj-, la urma , bună aici şi în loc să cineva. Aşa îşi cunoaşte
urmei. ne ajutaţi să cîştigăm „La urma urmei, se sarcinile fiecare miner.
gindea el, are- dreptate Şi cunoscindu-şi mai bi­
Ortacii lui Şanla au şl'lvoi un ban colo, ne Moidovan. Las’ să-i con­ ne sarcinile e şi firesc
făcui' însă o gălăgie ne­ irimiieţi intr-un abataj vingă faptele". să şi le poală îndeplini
maipomenită cînd au au­ moi greu. mai uşor.
zit cd-i aşteaptă pers­ Şi faptele au începui
intr-adevăr să-i convin­ — Iaiă un ¦secret pe
pectiva lucrului în abata­ Dar conducerea minei gă pe mineri. Şania a care l-am aflat aici în
abatajul nr. 10 — spune
jul nr. 10. era de altă' părere. Mais­ cerut în primul rînd, e- Şania. Aveau dreptate
ner'gic, să i se asigure tovarăşii de la partid. Lu­
In abatajul acela lu­ trul principal Mircea crăm aici de două-trei
Moidovan, care primise condiţiile de muncă co­ tuni, şi acum ne simţim
crase pînă atunci o altă sarcina să aranjeze trea­ respunzătoare. Şi a pri­ ca acasă. Muncă în con­
ba aceasta, .privea lucru­ diţii omeneşti, ca şi din­
brigadă, a lui Adrian rile cu totul altfel decii mit tot ce era necesar. colo, cîştigi binişor. Un­
Şania Apoi, a începui să-şi or­ de e voinţă, nu poi fi
Damian, care nu izbutise ganizeze munca brigăzii. piedici de neînvins /
— Nu ţi- e , ruşine să
să facă nici o'treabă. vorbeşti, aşa? De ce Pînă atunci credea că T. ALBULESCU
crezi iu că n-a mers bine vechea lui organizare era
Producţia şchiopăta în treaba la abatajul • 10? perfectă. Dar o greutate
fiecare tund, oricît se Pentru că sînt greutăţi? nouă îţi arată că ai tot­
chinuiau tehnicienii s-o Dar unde nu sînt greu­ deauna rezerve noi, pe
mai împingă din spate, tăţi în Valea fiului? Lu- care poţi să le scoţi în
luptă. Şi brigada lui
ciştigurile minerilor nu
erau prea strălucite. Mun­
ca mergea aşa, iîrîş, fără
nici o tragere de inimă
şi — după cum se pă­
rea — fără prea mari
W v V ..