Page 96 - 1957-11
P. 96
Fag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 919
î&aB&Baaa^ iB aaBBm B w am m m S& auB sam & ăK & B B m ttăS ttâu B ffiB E B B & ffîs& ăâjiSg& igââfâ <¦' ' ^ 777717,;â a s
Consfătuirea regional*
a tinerilor naturalişti
ireouie sa va mărturisim un iu- rut paf adjunct al minei. In schimb iul d ed l cu munca adevărată tot
Sala festivă a şcolii medii nr. la tehnician ii agricoli Carol Far- (Urmare din pag. I-a) faţă colectivişti, întovărăşiţi, oa cru: slntem tare supăraţi pe iov. a rugat-o pe tov. Viorica Daotdescu cărăbănlrtd de ici-colo, cărţi, reviste,
2 din Deva era arhiplină în di caş din Haţeg şi Maria Bră- meni care lucrează în diferite
mineaţa zilei de 24 noiembrie deanu din Gurasada. Rezultate bune a dat şi popu sectoare de activitate ale comu Pakg. Cine e tov. Paky o să aflaţi să-i povestească mal amănunţii des- dosare, abia isprăvindu-le de aranjat
a.c. S-au adunat aici pionierii, larizarea zilnică a ţăranilor nei pot fi lămurite cu succes ori
delegaţi din toate raioanele re Rezultatele legării teoriei de muncitori care şi-au făcut ce ce probleme ridicate de ţăranii dumneavoastră mai tirziu. Deocam- pre ce este vorba. şi trebuind să le care din nou în al-
giunii, pentru a-şi împărtăşi ex viaţa practică, au fost scoase în reri de înscriere în întovărăşiri individuali.
perienţa cîştigată în cercurile relief prin discuţiile purtate cît sau gospodării colective. dată vrem să ştiţi doar că ne-aŞ i noi, fiind martori la această ta parte, colectivul de inovatori a
miciloT naturalişti. şi prin materialele expuse —• rod In comunele fruntaşe în mun
al unei munci perseverente, e- In unele comune s-au convo ca de cooperativizare a agricul stricat nouă unele treburi. convorbire şi discutînd pe urmă pl început să se cam plictisească de
In sala frumos pavoazată e- xemplu viu al folosirii metode cat adunări populare în care s-a turii s-au obţinut rezultate bune
rau înşirate numeroase produse lor avansate în lucrările agricole. vorbit despre importanţa trans şi datorită faptului că munca In locul acestui foileton, trebuia ca alţi tovarăşi din mină, am aflat cabinetul său. Şl nu-i de mirare că
obţinute pe loturile şcolare, ier formării socialiste, a agricultu de lămurire de la om la om, a
bare, albume şi diferite materia Bilanţul activităţii cercurilor rii. Aceste adunări sînt fără în fost orientată înspre atragerea să apară (secretariatul de redacţiepovestea tristelor peregrinări ale în anui acesta numărul inovaţiilor
le didactice şi intuitive. micilor naturalişti constituie un doială educative, dar ele nu au în gospodării colective şi înto
îndemn în activitatea lor de vii dat cele mai bune rezultate, de vărăşiri, în primul rînd a ţăra rezervase chiar spaţiul), un reportaj. »cortului tehnic", fiindcă aşa li spun a scăzut aproape la jumătate faţă
Pe marginea referatelor pre tor, de cunoaştere mai profundă oarece în cadrul lor nu pot fi nilor mijlocaşi cu influenţă în
zentate de pionierii Boţa Elena a ştiinţelor naturii şi a frumu dezbătute şi lămurite în mod sat, care apoi au .devenit ei în Un reportaj scurt şi vioi despre ca- acum unii oameni cu simţul umoru- de em ul trecut. Are cu siguranţă un
din Viriţu de Jos, Iovu Deac din seţilor şi bogăţiilor patriei noa concret problemele ce-1 frămîn- şişi agitatori înflăcăraţi.
Roşia de Secaş şi Tiberiu Per tă pe fiecare ţăran muncitor în binetul tehnic din Lupeni. hd instituţiei care trebuia să se nu- merit la acest record remarcabil şi
vai din Deva, au luat cuvîntul stre. parte. In schimb, s-a găsit o Despre metodele bune folosite
numeroşi pionieri delegaţi, in Consfătuirea ş-a încheiat cu altă metodă care dă rezultate de numeroase organizaţii de Acuma, dumneavoastră ştiţi ce es- mească di mod obişnuit cabinet teh- spiritul gospodăresc al tov. inginer
structori superiori de pionieri, bune şi pe care comitetul comu partid în munca de cooperativi
profesori şi tehnicieni agricoli. premierea unităţilor pioniereşti nal de partid din Mihalţ o fo zare a agriculturii, despre ex te un cabinet tehnic. Aveţi fiecare în mc‘ _ Ernest Pakg.
Printre micii naturalişti care au fruntaşe în concursul micilor na- loseşte cu succes. Se organi perienţa lor cîştigată în acest
făcut comunicări interesante, turalişti. Premii frumoase au ob zează consfătuiri restrînse la domeniu, pot fi date multe e- întreprinderea în care lucraţi o a- Cabinetul a avut la începui (asta ^ lu dumneavoastră v-aţi
vorbind din experienţa lor, au ţinut unităţile pioniereşti din care participă 5—7 ţărani indi xemple.
fost şi pionierii Alexandru Ză- Geoagiu," Roşia de Secaş, Vin- viduali. La aceste consfătuiri semenea instituţie. Cum ştim şi noi s'a dit'unplat acum vreo 3—4 ani), pierg uî sau ml răbdarea, tot ascultînd
v-ădaş — Sîntandrei, Violeta ţu de Jos, Simeria, Valea Bra participă de asemenea colecti Trebuie să arătăm însă că e-
Irimescu — Baia de Criş, Oc- dului, Buruiene, Haţeg, Şcoala vişti, întovărăşiţi, ţărani mun xistă şi metode care în alte părţi lucrul acesta, ne ş i pregătisem dina- un sedia J ain ~ cum zic mine' aceeaşi poveste care a început acum
tavian Fleşeriu — Haţeg, Florin medie nr. 3 Deva, Inghiu, Zlaşti, citori care şi-au făcut cereri de au dus Ia rezultate bune, dar inte citeva fragmente de reportaj. rii- 0 sală sPlendidă în care se afla Jg rLÎS(i^ e_ Dar {refruie neapdrat
Suciu — Zlaşti, Petru Voma — casele de pionieri din regiune, înscriere, etc. In consfătuiri se care în regiunea noastră sînt
Dai a Romînă, Ştefan Radu — casa de copii din Baia de Criş. discută despre veniturile colecti prea puţin folosite. Ar putea fi începutul inai a le s ' suna tare fru- ^ - a d e v ă r o masă lungă, acoperită să v_Q ^ ^
Printre pionierii care au obţi viştilor şi ale întovărăşiţilor în îndrumaţi, de exemplu, colecti „. de reviste tehnice şi mal alături un
Petroşani etc. nut premii individuale sînt Ele comparaţie cu cele ale indivi viştii ca, după ce primesc tot
na Boţa — Vinţ, Iovu Deac — dualilor. Pentru a se demonstra ceea ce li se cuvine pentru zile- ; t dulap masiv încărcat şi el cu cărţi. Nu sM em m i de vin㦠Adresa&
Sfaturi preţioase au primit pio Roşia de Secaş, Tiberiu Pervai superioritatea muncii în comun le-muncă făcute în G.A.C., să „In vitrmele care strălucesc în p . dg /fl ^ ^ vă protestele tovarăşului... Paky, io-
nierii şi din partea profesorilor — Deva, Doina Cismaş şi Mir- se fac calcule la tablă, se folo invite la ei acasă, vecinii, ru
Septimiu Munteanu — Roşia de cea Niculescu — Ilia, Carmen sesc grafice intuitive. Fiind de dele, şi pe alţi ţărani muncitori lumtna soarelui, se vad piese metali- ^ gă g. ^^ varăşului Paky care a venit zilele
Secaş, Sabin Nicula — Zam, Helgiu — Orăştie, Izak Benia- individuali, pentru ă le arăta cum
Livia Ciumaş — Simeria, Ru- min şi Ştefan Radu—Petroşani, prezentat cu ocazia inaugurară trăiesc ei. Atunci cînd se fac a- ce de cele mai ciudate forme. Sud ¦ dg ^ trecute în biroul cabinetului tehnic
melia Murgu — Deva, Krauss Florin Suciu — Zlaşti etc. mult aşteptate. semenea invitaţii este bine să se
Septimiu — Petroşani, cît şi de amintească şi cum trăia colecti ultimele inovaţii ale minerilor de la , şi a spus:
Clipe de neuitat vistul în trecut pentru ca ţăra _ . _ •. . ... . ,. . . r neasUmpărată a inovatorilor. Iar *H
nii muncitori individuali să-şi upetu a a şi ciţiva inova oru n
17 noiembrie 1957. Zi de cîn- dea seama cît de mult a crescut sa^a aceasfa inare se p\ai afla ^n ctteva zile să-mi eliberaţi
tece şi veselie la Vălişpara. P es nivelul său de viaţă în G.A.C.
te 500 de cetăţeni, în frunte cu sala Inimos împodobi ă a cabmetu- q cămărufă unde lucraa SdtarfyHi cam era/ Avem nevoie de ea.
realizatorii acestor frumoase sar Comitetelor raionale de partid
cini, se adună la festivitatea le revine ca o sarcină de sea lui este o linişte deplină. Trei vred- r. . ... , Irngin. era D^avidescu a rămas (vă
inaugurării reţelei de radiofica- mă studierea şi generalizarea tt w, v cabinetului. Mă rog. condiţii de mim-
re. Odată cu ei, sosesc şi oaspeţi prin toate mijloacele de care dis nici mineri stau la o masa lunga pe „ .. A . . ... ...
dragi. pun a metodelor care au dat cele ., că omeneşti. închipuiţi dumneavoastră I) tablou,
mai bune rezultate în munca care-i aşteaptă teancuri de reviste _ , ,. n ,. .
Intrarea în sală a brigăzii de de cooperativizare a agriculturii. ¦ ...... „ , Dar s-a ajuns la concluzia că sa- De data asta se pare că i-a sărit
liniorf — muncitori harnici ce Comitetele raionale şi comunale tehnice sosite din toate colţurile lu- t . ..^ . .,
au înfruntat toate greutăţile im de partid, organizaţiile de bază, ¦ , r. . T^ . , la cea mare e chiar prea mare pen- ţandăra şi a protestat. La urma
puse de teren, — a fost saluta sfaturile populare trebuie să do mii. Tov. inginer Viorica Davides- .
tă cu ropote de aplauze. t fru cabinet. Şi toate lucrurile, dosa- urmei asta-i bătaie de joc. Ori fă
vedească mai mult interes, nu cu, şefa cabinetului, cauta in biblio- ... . ,.. f Y... „ ....
IONEL RECEANU numai în folosirea metodelor de 1. . n .m/,iHvi re, hir' ţoa°ge, reviste,' 1plus mobuie-
muncă cunoscute, ci şi pentru cem muncă cu inovatorii, ori ne iu-
descoperirea de noi metode. In is tm ’‘
această direcţie se cere mai mul ’ fM' rtPui/ţ .n n r n I n n o _
tă iniţiativă creatoare, se cere
Iniţiativa a prins mai mult curaj, mai mult inte
res.
BRAD (de la subredacţia cep să scruteze cerul şi să a-
noastră voluntară). Era în apri ducă firul din ce în ce mai a- Wm.
lie 1957. Cetăţenii satului Văli proape de Vălişoara.
şoara — raionul Brad, întruniţi Un sat de munte, neînsemnat pe harta tării, cu case mici din lemn, aşa arăta cu ani în urmă Uricanii V. ROMAN
la sfatul popular comunal într-o Casele din Vălişoara nu sînt Astăzi aici se înalţă un oraş ai mine rilor, cu blocuri mari spaţioase, cu ap artamente confortabile,
adunare populară, iau frumoasa rînduite în şir, pe străzi drepte
iniţiativă de a contribui prin şi frumoase, ca cele de la şes. I.n fo to : aspectul unei străzi cu blocuri noi, construite în ultimii ani. ,
materiale şi muncă voluntară la Aici, gospodăriile sînt împrăş
efectuarea lucrărilor de radiofi- tiate pe mari distanţe între ele,
care a satului. pe dealuri şi văi întinse. Pentru
a întinde firul pe la aceste că
Tovarăşii A. Popa, Iosif Flo- suţe, locuite de ţărani muncitori
rea, Adriana Dubariu, Traian şi mineri, se cerea muncă, nu
Avram, Ilie Bedea, Eugenia Po glumă.
pa şi alţii, membri ai comite
tului de cetăţeni, încep să în Oamenii au dat însă un aju
caseze sumele din autoimpune- tor temeinic liniorilor şi cele 300
re, destinate lucrărilor de radio- de difuzoare au prins rînd pe
fieare. Avînd şi sprijinul depu rînd glas, în căsuţele Vălişoa-
taţilor -regionali Am alia Bisţria- rei.
;hu şi Ioan Henţiu, împreună cu
tov. Rohan de la direcţia regio HărnMa şi dorinţa de a rea
nală P.T.T.R., s-a pornit la pro liza cît mai curînd această lu
curarea materialelor necesare lu crare i-a îndemnat pe locuitorii
crărilor. satului să efectueze multe ore
de muncă voluntară. Iată cîţiva
Peste dealuri şi văi dintre cetăţenii fruntaşi eviden
ţiaţi în această frumoasă acţiu
B'rigada de liniori şi montatori ne : Ilie Huh, cu 247 ore, Traian
jalonează traseul pe o distanţă Avram 245 ore, Aurel Avram şi
de mai bine de 10 km între Vă Gheorghe Şina cu cîte 176 ore,
lişoara şi Băiţa, de unde urma Ilie Rovinar 116 etc., fiecare
să fie adus firul aerian. Munca muncind în limita timpului dis
nu era uşoară ; aceste două lo ponibil, după ieşirea din. şut,
calităţi fiind situate într-o re sau la reîntoarcerea de la mun
giune extrem de accidentată. A cile agricole.
lega cu fir această distanţă în
semna a presăra terenul acciden C adrele d id actice Ia iwcriî
tat cu foarte mulţi stîlpi, lucra
re ce se prezenta tare anevoioasă La mobilizarea cetăţenilor au
de 'îndeplinit. Comitetul de ce contribuit şi cadrele didactice.
tăţeni s-a dovedit şi de data a- In afară de aceasta, la îndemnu
ceasta în frunte. Sub conduce rile tov. I. Stoica şi Adriana Du-
rea organizaţiei de bază P.M.R., bariu, cadrele didactice de la
în frunte cu secretarul ei —
-tov. Ilie Huh — sînt. mobilizaţi şcoala de 7 ani din Vălişoara,
locuitorii satului Vălişoara. Sînt
între cursuri şi activitatea ex-
prezenţi la datorie şi utemiştii.
traşcolară, au găsit şi timpul
Stîlpii transportaţi pe traseu în-
necesar pentru pregătirea pro
gramului brigăzii artistice de a-
gitaţie, program ce urma să fie
„O CHESTIUNE PERSONALA» de A.STEIN cat, care se luptă cu toţi medicii să excluderii lui Hlebnikov. ţător : „Aşa, nu eşti luptător ? Atunci
Jiu-1 scoată Ia pensie, adică „din linia Privind superficial, s-ar părea că ce cauţi în partidul nostru ? Pe tine
Teatrul minerilor din Valea Jiului tîmplare. Hlebnikov îşi trăieşte cu tirade găunoase despre vigilenţă, Po urăşte, şi l-aş dispreţui dacă nu i-ar de bătaie" — cum spune el cu necaz ar trebui să te excludă, nu pe mine!'1.
a pus în scenă în această stagiune, intensitate viaţa, munceşte din răspu ludin obţine, printr-o abilă presiune, urî pe cei de teapa dumneavoastră! — este una din figurile luminoase ale Kolokolnikov, inginer ia serviciu! teh
o valoroasă dramă educativă a zile teri. El şi-a înfiripat o familie de excluderea iui Hlebnikov din partid Ce fel de om sînteţi, — îi spunea ea luptei pentru adevăr şi dreptate. Ferm nic, care a anunţat, mai întîi prin so Dergaciova, femeie divorţată, „pe
lor noastre, piesa mult gustată de care este legat cu trup şi suflet. Dar, şi continuă firul urzelii mai departe, lui Poludin, în încheierea tabloului IV convins de devotamentul lui Hlebnikov ţia sa cu care „a stabilit" acasă că bază de principii", care nu este ne
pubiicuf spectator: „O chestiune per iată că bucuria de a avea o familie spre... ţelul final. S-ar părea la un — dacă pînă şi eu, o femeie, mamă faţă de partid şi faţă de puterea so „el se va abţine" şi apoi i-a spus a- cinstită, dar trăind în turnul ei de
sonală" de scriitorul sovietic Ale- închegată, o muncă frumoasă căreia moment dat că balanţa atîrnă în fa de irei copii, aş fi în stare singură vietică, pe care el l-a recomandat să celaşi lucru şi secretarei de organi fildeş, limitată şi îtnbîxită de ainăreala
xandr Stein. îi consacră toate forţele, de a avea voarea Iui Poludin. Dar drumul greu să... fie primit în partid, Cernogubov îi zaţie de bază, se află undeva pe o unei vieţi prost organizate, cade cu
un fecior nou -născut, este cernită de ascensiv, pe cărările întortochi-ate ale spunea Maliutinei, instructorul colegiu insulă, înafara conflictului şi că vina uşurinţă în mrejele lui Poludin. Nu-şi
Străbătută de la un capăt la celă maşinaţiunile abile ale lui Poludin, minciunii, ridică bariere tot mai cate ? lui de partid de pe lîngă comitetul o- iui ar fi mai mică. Privind pe ace dă seama că acesta nu este ceea ce
lalt de omenescul spirit de partid, inginer ratat, care ajunge, prin nu gorice în faţa lui. Bîkova, tînăr in In momente grele, de cumpănă pen răşenesc al M oscovei: „Pun chezăşie eaşi linie, s-ar părea că secretara or vrea să pară, îl ascultă şi ridică la
piesa lui A. Stein aduce în scenă ga se ştie ce împrejurare, directorul ca giner în care Poludin îşi pusese spe tru viaţa şi rostul de om a lui Hleb carnetul meu de partid că-i este devo ganizaţiei de bază, Dergaciova, nu ar rang de principiu cuvîntul lui găunos.
leria completă a personajelor tipice, drelor din minister, şi care, spre a-şi ranţa de a o trimite să conducă bri nikov, oamenii — respectiv persona tat I (partidului şi puterii sovietice fi chiar atît de vinovată. Dar ei — De-a lungul celor 4 acte şi 6 tablouri,
necesare slujirii ideii de fond — dra menţine postul şi a-şi crea faimă, în gada lui Pronin şi de a „colabora" jele din piesa lui A. Stein — se n. a.). Dacă aş avea de îndeplinit o şi unui şi celălalt — sînt capitularzi. grupaţi la cei doi poli, oamenii se
ma lui Hlebnikov, vechi comunist, cearcă să se „asocieze" cu Hlebnikov cu ea, nu ţine seama de măgulirile conturează după firea şi caracterul lor misiune în spatele liniilor duşmane, şi Prin lipsa lor de tărie comunistă, a- înfruntă, se luptă pentru triumful i-
specialist de înaltă calificare, condu care dădea consultaţii brigăzii maistru lui Poludin şi-i aruncă în obraz ocara fiecare. Galeria personajelor se des astăzi l-aş alege pe el“. inîndoi au creat lui Poludin posibili deilor lor. Lupta se dă între omul
cătorul serviciului tehnic din cadrul lui Pronin de Ia uzina din Ceieabinsk. aspră că acesta a uitat de mult să parte pe firul magistral al conflictu- tatea să manevreze după bunul său sovietic ferm, cu adîncă curăţenie su
unui minister. Personajele par a se Pe cale de a desăvîrşi o mare ino mai ţină în mînă rigla de calcul. Sol- Destăinuindu-i Anei Simionova Der- plac. fletească şi omul rob al unor rămă
împărţi de la primele replici ale ce vaţie Hlebnikov l-a refuzat. Poludin, datov şi Cizov, doi dintre membrii | Cronică teatrală | gaciova că el, Cernogubov, are o sin şiţe burgheze — care în cazul lui Po
lui de-al II-lea tablou la doi poli — omul cu suflet mărunt, carieristul în de partid care s-au postat pe o pozi gură pată pe conştiinţa lui de comu Piesa lui A. Stein, avertizează că ludin evoluează îngrozitor — iar în
la un pol oameni fermi, cinstiţi, gafa răit, n-a renunţat la visul de a ajunge ţie fermă la excluderea Iui Hlebnikov lui, în oameni care consideră apăra nist, după aproape 30 de ani de cînd Poludinii se nasc şi trăiesc nestinghe conştiinţa altora ca Pavlik fiul lui
să apere adevărul fără a se gîndi la vestit. Pentru aceasta însă — îşi fă din partid şi cărora nu li s-a dat voie rea chestiunii personale a comunistu a intrat în partid, aceea că nu a a- riţi în acele organizaţii de partid un Hlebnikov, pierd (eren. Adevărat, pî
„complicaţii", iar la cel de-al doilea cea el socoteală — trebuie dărîmat să vorbească la adunarea organizaţiei lui Hlebnikov, o chestiune generală de părat pe un tovarăş al lui căzut în de există capitularzi de tipul lui Ko- nă la urmă dreptatea îşi face hotărît
pol — oameni perverşi, carierişti în Hlebnikov, omul care i s-a pus de-a de partid, s-au adresat colegiului de etică comunistă şi care socotesc de năpastă, Cernogubov insistă, se Zbate lokolnikov şi al Dergaciovei. loc pe făgaşul ei firesc.
carnaţi cărora li se alătură, cu sau curmezişul şi care, cu inocenţa iui de partid. Presiunile josnice exercitate a- datoria lor să intervină în această să ajute la stabilirea adevărului şi
fără voia lor, oameni lipsiţi de pozi om cinstit i se împotrivea din răspu supra Alexandrei Ivanovna, soţia iui „chestiune spinoasă" pentru unii, să-şi sfidează „sfatul" Dergaciovei de a nu Venit în toiul nopţii în casa lui *
ţie şi demnitate comunistă, deşi îşi Hlebnikov, dau greş. Ea îi aruncă în spună părerea, să dovedească, pe baza se amesteca „într-o chestiune atît de Hlebnikov să încerce să-şi dovedească Pentru colectivul teatrului de stat
zic comunişti. teri. Cu pasiune draconică şi cu per faţă, fermă şi de neclintit, tot dis cunoaşterii vieţii, a sufletului acestui penibilă". „nevinovăţia", Kolokolnikov, aşteaptă din Petroşani punerea în scenă a pie
preţul ei de soţie, de mamă, de mo om cinstit a cărui viaţă n-are pici să fie mîngîiat căci îl apasă pe su sei lui A. Stein a pus probleme gre
Drama comunistului Hlebnikov, severenţa omului care „se bate" cu destă femeie sovietică a cărei profe o pată şi se confundă cu însăşi pu Alături de Cernogubov se afla Ale flet faptul că a şters-o afară în mo le, dar nu de nerezolvat. Regia, de
pentru care A FI SAU A NU FI în siune — aşa cum i-o spune Derga- terea sovietică pe de o parte, iar pe xandra Ivanovna, Mariana, fiica ci mentul cînd se punea Ia vot ucazul corurile şi problemele de teatru varia
partid este o chestiune de viaţă sau deznădejde spre a se menţine, Polu de altă parte în oamenii lipsiţi de tărie din prima căsătorie, Bîkova şi chiar Hlebnikov", dar i se Întîmplă toc te ce se -pun la ordinea zilei în faţa
de moarte, şi care simte că se pră ciovei, secretara organizaţiei de bază, de caracter, care cedează presiunii şi şi unchiul Fedia, om fără de partid, mai contrariul, aşa cum îi prezisese teatrelor mici, în asemenea împrej11'
din urzeşte, fir cu fir, o calomnie devin, în fond, complici, unelte do care în tinereţe bătea bulevardele în Klavdia Sergheevna, guraliva lui ne rări, au fost rezolvate în general, în
buşeşte fără munca de care e legat e de a fi soţie şi mamă care îngri cile în mîna lui Poludin. lung şi în lat, dar care în anii puterii vastă. Hlebnikov îi spune în faţă, bru mod satisfăcător.
murdară împotriva lui Hlebnikov, reu jeşte patru oameni, aleargă după cum sovietice şi-a găsit un rost în socie tal, fără ocol tot ceea ce gîndeşte Regia maestrului emerit al arfei, Si
cu toafe fibrele sufletului, este drama părături, spală scutece... Cernogubov, căpitan de rangul 1 tate. despre el. că Alexandrescu, şi a regizorului Ni-
şind să-şi cîştige aderenţi, din rîndul din Flota marinei militare din Bal colae Cojar de la Teatrul Naţional din
omului cinstit în a cărui minte şi fire „Nu, n-o să izbutiţi să-l înfrîngeţi tica, marinarul cult, vesel şi neînfri Alături de adevăr, deci alaiuri de — „Bate-ţi joc de mine, n-am ce Bucureşti, au asigurat spectacolului un
oamenilor veştejiţi, slabi de caracter. pe Alexei al m eu! Niciodată! El vă Hlebnikov şi Cernogubov, se află şi face. Ai înlrucîlva dreptate. Nu sînt stil unitar, o compunere omogenă şi
nu se poale statornici gînd străin de Călcînd în mod flagrant normele ceilalţi membri de partid care n-au un luptător — se tînguie caraghios • lucru esenţial, ţinînd seama de
cedat presiunii şi au votat împotriva Kolokolnikov.
cauză, gîndul steril al unei vieţi la în- leniniste ale vieţii de partid, amenin-
ţînd în dreapta şi în stînga, ticluind Hlebnikov îi răspunde tăios, necru
