Page 97 - 1957-11

Nr. 919
Problemele vieţii interne de partid de la Anmoasaj
şi ale activităţii economice
preocupare de seamă a comuniştilor de la
Conferinţa pentru darea de seamă perioadă doar trei oandidaţi de par­ gineri şi tehnicieni pe care dacă i-ai
şi alegeri de la U.M. Cuglr, care a
avut loc, a dezbătut cele mai impor­
tante probleme ale vieţii interne de
partid şi ale activităţii economice a
întreprinderii, dovedind prin aceasta
creşterea maturităţii politice a comu
îiştilor şi a răspunderii lor faţă de
sarcinile trasate de partid şi guvern.
Acest lucru este dovedit şi de partici­
parea masivă a delegaţilor la distuţii
pe marginea dării de seamă, care au
dezbătut cele mai importante probleme
privind îmbunătăţirea activităţii de
partid şi economice din această uzină.
îmbunătăţirea
compoziţiei sociale a
partidului — sarcină de
seamă a organizaţiilor
de bază
Darea de seamă, cît şi discuţiile, au
dat o atenţie deosebită 'muncii desfă­
şurate de comitfekil de partid şi orga­
nizaţiile de bază, pentru întărirea com­
poziţiei sociale a partidului. Sub îndru­ candidaţilor, să i sfe dea o atenţie
marea comitetului de partid, organri
zaţiile de bază au dat atenţia cuve­
nită sarcinilor trasate de cel de-al 11-
lea Congres al partidului, cu privire
ia îmbunătăţirea compoziţiei sociale,
prin primirea de noi membri şi can­
didaţi de partid, din rîndurile celor
mai buni muncitori, ingineri şi teh­
nicieni.
In perioada care s-a scurs de lă
conferinţa din anul trecut şi pînă la
cea din acest an, datorită ajutorului
primit, multe din organizaţiile de bază
şi-au îmbunătăţit stilul de tiiuncă cu
oamenii, au desfăşurat o muncă poli­
tică de masă concretă, au scos din rîn­
durile partidului urtele elemente şi au
primit un mare număr de candidaţi ţi
membri dc partid. Organizaţia de bază
mecanică III a primit în fiecare lună
cîte 5—8 candidaţi de partid, iar or­
ganizaţia de bază mecanică 1 a pri-’
mit în această perioadă 39 candidaţi
şi 9 membri de partid. Rezultate bune
au obţinut în această muncă şi or­
ganizaţiile de bază de la sectoarele
turnălorie ţi scitlărie.
Daca în perioada 1951—1956 or
ganizajiile de bază au primit 14) can­
didaţi, din 1956 şi pînă în prezent
au tost primiţi un număr de 218 can­
didaţi de partid, majoritatea din rin-
du! muncitorilor fruntaşi în producţie.
Deşi s-au obţinut succese importante
în îmbunătăţirea compoziţiei sociale a
partidului, totuşi, nu toate organiza
ţiile de bază au dat atenţia cuvenită
aceătei sarcini nedesfăşurînd o muncă
susţinută-şi permanentă: pentru primirea
de noi membri şi candidaţi de'partid.
Slab au muncit în această direcţie or­
ganizaţiile de bază de la sectoarele me­
canic şef, mecanică IV şi transporturi.
De pildă, organizaţia de bază de !a
sectorul mecanic şef a primit în această
genui piesei — spirit de partid.
Teatrul de stat al minerilor din Va­
lea Jiului, s-a prezentat şi de data
aceasta, conform tradiţiei lui generale,
cu o piesă bine aleasă, iar succesul
repurtat pînă acum confirmă nivelul
ridicat ăl spectacolului.
Distribuţia îndrăzneaţă, modelarea
fiecărui actor pînă la liniita puterii
lui de cuprindere a rolului respectiv,
realizarea unei coeziuni artistice care
să unească intr-un nucleu toate for­
ţele de pe scenă, chemate Să slu­
jească cu exigenţă bogatul conţinut
de idei, înmăntmehiate în opera lui
A Stein, sînt cîteva din examenele
grele, trecute cu succes de colectivul
de actori sub bagheta experimentată
a maestrului Sică Alexandrescu.
Actorii din Petroşani, au comunicat
publicului spectator cu fidelitate me­
sajul de idei, luate din viaţă, artistic
rînduite de către autor, s!ujindu-se de
mijloace artistice complexe, bine şi
chibzuit alese în acest scop. Tudor
Branea ne-a dat un Hlebnikov in­
flexibil, cu o fire deschisă şi robustă,
care nu se poate împăca cu făţărni­
cia şi linguşeala, cu lipsa de poziţie
şi de caracter, iar Ion Pavlescu în
Poludin, excelent interpretat, cu în­
treaga gamă de retorisme şi ticuri
nervoase, tipul unui om făţarnic şi Unul dintre rolurile complicate (in­ nea, interpretul lui Hlebnikov, epui­ semnul unui bun augur. Fie ca mun­
ambiţios, care însă nu reuşeşte să-şi terpretat cu multă măiestrie de J. zează înainte chiar de a avea de ce, ca lui de viitor să constituie noi şi
ascundă în faţa oamenilor cinstiţi sub Handoca) este rolul inginerului Kolo- (înainte de excludere), fără rost o fierbinţi chemări la luptă pentru socia­
pulpana declaraţiilor demagogice firea kolnitcov, omul care n-ar vrea să se bună parte din' „exploziile" de care lism, chemări înmănunchiate cu mă­
sa infectă şi gîndurile de căpătuire pună rău, să se certe cu nimeni, şi are nevoie în momentele cruciale de iestrie în veşmînlul artei noi, realiste.
carieristă. De la primele replici, Po- care, cum se spune în popor cînd mai tîrziu. Este limpede că conflictul
VIAŢA OE PARTID
tid, deşi în acest sector sînt peste
250 de tineri. De această situaţie se
face vinovat biroul organizaţiei de ba­
ză (secretar tov. Traian Marcu), care
cu tot sprijinul primit din partea co­
mitetului de partid, nil s-a preocupat
în suficientă măsură pentru traduce­
rea în viaţă a hotărîrilor privind îm­
bunătăţirea compoziţiei sociale a par
tidului. De această organizaţie a răs-
pui’.s .în mod concret tov. Traian <§a-
zan, membru al comitetului, care nu a
fost în această organizaţie decît de
două ori. Deşi se cunoştea acest lu­
cru, el nu a fost tras la răspundere
pentru neglijenţa de care a dat do­
vadă în îndeplinirea sarcinilor încre­
dinţate.
Este necesar ca în viitor să se dea
o şi mai mare atenţie muncii privind
îmbunătăţirea compoziţiei sociale a
partiduldi, atrăgînd în rîndurile candi
daţilor şi a membrilor de partid pe
cei mai devotaţi şi harnici muncitori
şi tehnicieni. De asemenea e necesar
ca şi muncii de educare şi creştere a
mai mare, înarmîndu-i pe aceştia cu
principiile de bază ale teoriei marxist-
leniniste, ajutîndu-i să cunoască lupta
partidului nostru, a clasei miuicitoa
re, pentru răsturnarea regimului bur-
ghezo-moşieresc şi făurirea stalului de
democraţie populară, politica actua’ă
a partidului şi guvernului în problemele
construcţiei economice, de stat şi cele
ale relaţiilor internaţionale.
Cadrele tehnico-
inginereşti să fie folosite
în mod just în producţie
Anaiizîrid problemele privind Înde
plinirea sarcinilor de producţie, darea
de seamă şi mai ales participanţii la
discuţii, au arătat că rămînerea în ur­
mă a unor sectoare, se datoreşte slabei
aprovizionări tehnico-materiale, orga­
nizării defectuoase a muncii, «.cea ce
face ca nu toţi muncitorii să fie ocu­
paţi în producţie. O mare atenţie a dat
conferinţa întăririi disciplinei în mun­
că, rfiducerii absenţelor rtemotivate,
îmbunătăţirii calităţii producţiei şi re­ te, priritre care : problema activităţii
ducerii personalului neproductiv, făcîn-
du-se în acelaşi timp recomandâ-i pic-
ţioase în acest sens.
Vorbind despre îmbunătăţirea cali­
tăţii producţiei şi a reducerii riiimă
rului de controlori, tov. Ioan Jiu, di­
rectorul general al uzinei, a arătat că
trebuie desfăşurată o susţinută muncă
politică pentru ridicarea1 conştiinţei şi concrete ce au fdst făcute şi' t.otărîriie
răspunderii muncitorilor faţă de cali­
tatea produselor. In felul acesta s-ăr
putea rezolva problema reducerii numă­
rului de contrdlori.
Mulţi participanţi la discuţii au ridi­
cat problema folosirii şi repai Uzării
juste a cadrelor tehnico-inginereşti,
de care depinde rezolvarea multor pro­
bleme, arătînd că sînt încă rnulji in­
iudih s-a dezvăluit limpede ca perso­
naj negativ. Numai naivii şi credulii
n-au băgat de seamă despre cine este
vbrba.
Ana Kolda, a creat o Dergaciova
— gură cască veritabilă, cti un suflet
arid şi o viaţă posomorită, înecată în
„calcule" şi „principii" cărora ie cîn-
tă mecanic, ca un robot osanale. îm­
brăcămintea văduvită de gust, mişcă­
rile „calculate", privirea fixă sau ana­
poda, frilmica feţei în deosebi, de Ia
bărbia parcă încremenită în aceeaşi
poziţie „de ascultare" şi pînă la gura
uşor întredeschisă, i-au dat persona­
jului creat de Ana Kolda viaţa inte­
rioară şi profilul femeii lipsită de...
feminitate. Această femeie robot este
aspru dojenită de Maliutina, (Elena
Antonescu) femeia ageră la minte,
care nu poate fi trasă de limbă, fe­
meia care îşi ceartă pe tonul cel mai
firesc copilul pentru năzdrăvăniile fă­
cute şi-l expediază, fără exces de po­
liteţe, pe Poludin să părăsească bi­
roul. Contrastul dintre cele două fe­
mei, este bine realizat, nu numai de
conţinutul de idei al piesei şi de in­
terpretare ci şi prin mijloacele artis­
tice aşa-zis secundare (costumaţie,
mişcarea în scenă pe diferite planuri,
lumini etc.)
D 'w i m
întreba cu ce se ocupă şi ce antirhe [ muncesc cu mai multă sîrguinţă, J
fac, n-a'r avea ce să răspundă. Vorbind (
despre această problemă, tov. Ioar. t
Haicu se întreba — şi pe bună drepta­
te— de ce unii tehnicieni nu sînt puşi
la' treabă. Mulţi ingineri şi tehnicidni t
în loc să se ocupe în mod concret t pianul pe exploatare a fost realizat ^ bricarea unor noi produse care în fiin ţarea sa. In cei zece ani
de rezolvarea problemelor tehnice, de L in proporţie de 100,3 la sută. In ] înainte erau importate din stră­ de activ itate a c e a stă instituţie
supravegherea procesului de produc­ L frunte continuă să se menţină colec- j inătate.
ţie, de găsirea de soluţii pract'ce şi
de îndrumarea concretă a muncitorilor,
întocmesc şi semnează bilete de voie,
diferite bonuri etc.
Vorbind despre aceeaşi problemă,
tov. Ioan Mareea, a arătat că sînt
unii ingineri şi tehnicieni care se con­
sideră mari specialişti, dar cate de
fapt nu fac nimic concbet pentru a
dovedi practic acest lucru. De fapt unii
din aceşti tov. s-au speoializat în gă­
sirea de motive şi justificări atunci
cînd sarcinile de plan nu se reali­
zează şi încep să spună că tehnolo­
gia nu-i bună, că maşinile nu sînt
corespunzătoare şi multe altele. Ade­
vărul este că tehnologia e bună, e o
tehnologie experimentată, care a dat
rezultate excelente, însă ea tiu a fost
respectată.
In această probteriiă conducerea uzi­
nei şi în special direcţia tehnică (direc­
tor tehnic tov. Dumitru Tomozei),
poartă o măre vină pdritru că nu e-
xercită un control sever asupra muncii
cadrelor tehnice-1inginereşti şi uneori
s-a lăsat chiar indusă în eroare, ceea
ce a făcut să întîrzie intrarea în fabri­
caţie a mai multor repere. Comitetul
de partid nu s a sezisat nici el la
timp, ceea ce a făcut ca unele sectoare
să rămînă în urmă cu realizarea sar­
cinilor de plan. Numai în ultimul timp
au fost luate unele măsuri, atît de ,
comitetul de partid, cît şi de conducerea
uzinei, pentru îndreptarea situaţie'. E
bine ca aceste probleme să constituie
şi în viitor o prebcupăre de seamă a
noului comitet de partid, a organiza­
ţiilor de bază, a comitetului de între­
prindere şi a conducerii uzinei.
'k
In cadrul lucrărilor conferinţei, au
fost ridicate şi alte probleme importau
organizaţiilor U.T.M, siridicale, pro­
bleme sociale etc. Dezbaterea acestor
probleme cu mult simţ de răspundere
a dovedit grija comuniştilor pentru îm­
bunătăţirea activităţii organizaţiilor de
partid, pentru ridicarea activităţii 3ccs
tora la nivelul sarcinilor, piise în laţa
lor de partid şi guvern. Dezbaterea
largă a acestor probleme, propunerile
luate de conferinţă, constituie un aju­
tor preţios pentru munca de viitor a
noului organ ales, cît şi pentru con­
ducerea uzinei.
Comitetul de partid nou ales, !n
prima sa şedinţă a reales ca secretar
al comitetului de partid pe tov. Vasile
Rusu, iar ca locţiitor de secretar a
fost ales tov. Alexandru Bina.
sînt luaţi Jn răspăr asemenea oameni,
ar vota pentru-contra, sau dacă s-ar
putea, n-ar vota deloc numai să Ie
fie lor bine, să nu li se tulbure care
cumva liniştea pe care o pun mai
presus de orice.
Cu multă cutezanţă artistică a creat
Ioan Stânescu rolul unchiului Fedia,
care alături de roiul lui Kolokolhikov,
constituie unul dintre personajele ceie
mai reuşite.
Lipsurile spectacolului nu pot umbri
nici pe departe succesele lui reale răs­
plătite, se pare ca niciodată, prin a-
plauze atît de însufleţite şi repetate
rechemări la rampă. Dar, totuşi ele
există. Hlebnikov, omul dur care nu
cunoaşte „maniere de cucoană", este
uneori exagerat, îngroşat pe linia u-
nei nestăpîniri cu nimic justificată, a
unei nervozităţi permanente. Cum se
pot oare împăca două trăsături de
caracter, diametral opuse, a omului
care crede în dreptatea cauzei sale,
a comunistului care nu-şi pierde
capul, avînd un ajutor atît de pre­
ţios ca cel al lui Cernogubov, cu ne-
stăpînirea, cu nervozitatea atît de des
necontrolată ? Nestăpînirea poate fi
. justificată cînd Hlebnikov dă ochi cu
Poludin şi acest moment este fără în­
doială cel culminant. Gr, Tudor Bra­
r: s o c r A u s M v r u r Pag. 3
san'wwwwa
¦»r~'r~*r~» ‘r
CRONICA 1 2 a n i d t la pse-elam am a
In luptă pentru c h iq .e i la o l a
îndeplinirea
angajamentelor Din viaţa culturală
CenSrail injusfrieia sute de metri sub păiHlht, ltl '}
adincul minei Aninoasa, minerii')
m e ta lu r g ic e Editura „Naucina K niga“ de filme despre republicile Iu­
goslaviei. In anul 1957 a fost
pentru a înfăptui angajamentele luate -¦ In ultimii ani metalurgiştii din ( C artea ştiin ţific ă) din B e lg rad , încheiat acest ciclu odată cu
în întîmpinarea celei de-a 10-a ani- j Zeniţa, cel mai mare centru al care s-a sp e cializat în editarea filmele despre Republicile popu­
versări a proclamării republibii noa- j industriei metalurgice iugoslave, de m anuale şi pu blicaţii ştiin ­ lare Bosnia şi Herţegovina şi
l stre dragi. M acedonia.
1 t au obţinut mari succese în fa­ ţifice, a îm plinit zece ani de la
L in perioada de la 1—25 noiembrie ^ Tot „Zastava-film “ a turnat
filmul „D etaşam entul păcii",
care a fost prezentat la Festi­
valul filmului de la Pola.
A ceastă producţie a fost tur­
nată după fotografiile originale
luate in timpul şederii d etaşa­
a editat 3.486 volume, 1.299 de mentului m ilitar iugoslav din
cadrul forţelor O.N.U. în penin­
L tivul sectorului III, care a trimis pa- ) In primii ani de după război m an uale pentru învâţăm întul sula Sinai.
[ triei in aceeaşi perioadă 2.050 tone ) oţelăriile din Zeniţa produceau superior ş i 2.187 pu blicaţii ştiin ­
t de cărbune peste prevederile planu- pentru gospodăriile
numai şapte feluri de oţel. As­ ţifice.
r lui.
L. La 21 noiembrie şi colectivul sec- •) tăzi combinatul metalurgic din N (u film e
L torului 11 a lichidat cu rămînerea în - Zeniţa fabrică 112 feluri de o-
^ ţeluri speciale. Un succes deo­
(• urmă, înscriind o realizare a plana- } încă de anul trecut studioul
cinem atografic „Zastava-film ",
lui zilnic de 100,5 la sută ]
rt Gel mal frumos succes ; sebit obţinut de metalurgiştii din a început turnarea unui ciclu
Zeniţa îl constituie fabricarea
L I n întîmpinarea alegerilor orga-
L I nelor conducătoare U.T.M. de la ; oţelului profilat, sudabil şi a li­
L mina Aninoasa, brigăzile de tineret nei serii de oţeluri speciale pen­ îşini şl « l f e
(. de la această exploatare au pornit o j tru industria navală iugoslavă.
t întrecere însufleţită. Fiecare brigadă j Aceasta permite ca şantierele a g r iş e i sie sta t şs cooperativele agricole,
[• muncea animată de dorinţa de a ex- 1
L trage cărbune mai mult şi mai bun. ^ navale din Iugoslavia să fie bi­ La sfîrşitul anului 1957 şi la
L Printr-o bună organizare, prin muncă j ne aprovizionate cu materii pri­ începutul anului viitor fabrica gricole. Reţeaua comercială şi
l avîntată şi dezinteresată, minerii ‘j me de bază. In afară de aceasta gospodăriile agricole de stat vor
[• din brigada de tineret, condusă de 1
j- Cosma Remits din sectorul 11, au ) au fost exportate în străinătate de maşini agricole „Zmai“ din primi 30 de batoze noi, 50 de re­
peste 200.000 tone de produse şi Zemun va produce 500 de com­ morci pentru autocamioane gre­
le şi 50 remorci obişnuite. Pînă
L obţinut cel 'mai frumos succes. Din - semifabricate din oţel. bine cerealiere care vor fi livra­
L abatajul cu front scurt al stratului te diferitelor gospodării agricole la sfîrşitul acestui an fabrica
L 13 centru-abataj in care muncesc de stat şi cooperativelor agrico­ „Zmai“ va livra organizaţiilor
[¦ minerii conduşi de iov. Cosma, au ) agricole cca. 300 de remorci de
fost trimise patriei în perioada 1—25 1 le din Voievodima şi din alte re­ 5 tone. De asemenea fabrica
noiembrie. 1.349 tone cărbune în a- P ro du cfia de e n e rg ie giuni ale ţării. „Zmai“ va mai livra agricultu­
l fara planului. Acest rezultat a făcui Pentru mecanizarea producţiei rii 40 de tocătoare de nutreţ, în­
l ca brigada tov. Cosma să se situeze j elecfrică agricole fabrica „Zmai“ va pro­ zestrate cu transportoare pdntru
duce şi alte maşini şi unelte a- însilozat furajele.
^ în fruntea brigăzilor de tineret de j
L la această exploatare. ) Hidrocentralele şi termocentralele din
( . D Bosnia şi Herţegovina au produs in
j- 9.000 kg. de fier vechi i primele nouă luni ale acestui an
^ ţlentru sărbătoarea alegerilor or- -j 677.000.000 Kwh de energie electrică, Noi inslifu|ii sanitare în Bosnia
L ganelor conducătoare U.T.M. Ţ cu 11.900.000 Kwh mai rriiilt decît pre­ şi Herjegovina
L au pornit o frumoasă acţiune ob- ) vedea planul. Această cantitate de e-
(_ ştească şi elevii şcolii de calificare, 1 nergie electrică satisface pe deplin ne­ Anul acesta în Republica struil spitalul — Dr. S’ifhb M:i-
Populară Bosnia şi Herţegovina loşevici“ cu o capacitate de 400
tinerii din căminele muncitoreşti, ) cesităţile Republicii Bosnia şi Herţe­ au fost construite trei noi spi­ paturi, la Bosanski Şamaţ — un
tale cu o capacitate de 280 de
precum şi pionierii. ~ govina, iar o mare parte este trans­ locuri. La S.arajevo a fost con- spital cu 80 de paturi şi la 'Ka-
sindol — un pavilion pentru bol­
împreună, aceşti tineri au colectat j portată cu ajutorul liniilor de înălţă
navi de tuberculoză, cu o capa­
L o cantitate de 5.600 kg fier vechi. ) tensiune în Serbia, Croaţia şi Mun-
L La această cantitate tinerii din or- 5 tenegru.
L ganizaţia de bază nr. 8 — ateliere
^ — au mai adăugat 4.000 kg fier ve- ^ citate de 100 de paturi.
L chi pe care l-au colectat in orele li- j In afară de aceste instituţii
sanitare, în Bosnia şi Herţego­
L bere. îl
vina se construiesc alte cîteva
(. Astfel, in ajunul alegerilor, tinerii l obiective de acest fel. Astfel, la
C de la Aninoasa du predat o cânii- -j
[• tale de 9.000 kg fier vechi. r
l Au început repetiţiile Zeniţa se construieşte un spi­
tal care va avea o capacitate de
l 500 paturi, la Focea — un spi­
DL e curind corpul didactic al şco­ tal de 120 paturi,' iar la Saraj'evo
— o şcoală de moaşe şi îngriji­
l lii de 7 ani din Aninoasa a toare de copii. Anul acesta la
L holărlt punerea în scenă a unei noi Sarajevo a început construirea
t unui pavilion pentru bolnăvi de
C piese. CunOscînd talentele de care boli mintale, care va fi înzestrai
( dispune, corpul profesoral a hotărît
t să pună in scenă piesa „Gaiţele" de
L Alexandru Chiriţescu. In aceste zile
t
l au şi început repetiţiile. ,
l In cursul lunii decembrie minerii
l din Aninoasa vor putea aplauda din cu 90 de paturi.
l Amil acesta în regiunile mun­
L nou corpul didactic al şcolii de 7
l ani, pe care cu un an în- urmă l-au toase ale republicii vor fi îrtfiîn­
tâie 8 staţiuni sanitare comuna­
t apreciat în savuroasa comedie .a mi In fabrica de biciclete „Rog" din Liibtiana. Această fabrică a fost le, iar în mine şi' într'eprind’efi
creată în anul 1949. Ea produce azi 25.000 de biciclete pe an. forestiere — alte nouă staţiuni.
L Tudor Muşaleseu „Titanic ’Va's".
IN FOTO: In hala de asam blăre a fabricii.
l LIC1U LUCIA
t
¦ * • \ .** *
•Manifestări româneşti peste hotare
ATENA (Agerpres). Cores­ Astfel, în cronica apărută în zia­ nescu, care a captivat sala cu i
pondenţă specială : Ziarele apă­ rul „Vima“ se spune printre al­
rute la Atena la 26 noiembrie tele că „orchestra simfonică din un fel de magie. Sub conduce­
a:c. publică articole elogioase Atena a avut marea fericire de rea maestrului orchestra a putut
despre concertul dirijat duminică a concerta sub bagheta maestru­ să se ridice la un înalt nivel ar­
de maestrul George Georgescu. lui cu renume mondial, George
tistic care a entuziasmat publi­
cul spectator". De asemenea, în
Georgescu. Este de remarcat în cronica apărută în ziarul „Elef-
special execuţia simfoniei a I-a teria" se apreciază cu căldură
piesei cere o fină nuanţare ,b dozare şi a rapsodiei a Il-a de compa­ succesul şi măiestria muzicianu­
chibzuită, mai ales în compunerea
rolului Iui Hlebnikov, o trecere modu­ triotul său, marele George E- lui rornîn.
lată de la pianissimo ia forte, cum s-ar
spune în muzicologie. Lipseşte tocmai O delegaţie a C.C.S. a plecat .¦ !33gj
această nuanţare. în Uniunea Sovietică 4
$ ev* 1
Nu pot fi înţelese unele „goluri"
supărătoare, mai cu seamă în tabloul i 0 3 B annE iiim
V. Maliutina (Elena Antonescu) uneori I LITIvrrCvHGTfflB |
parcă aşteaptă ceva şi apoi, cu în- 9 1 133 0 2 2 3 5 Z A
tîrziere, îşi spune gîndul. Coeziunea î
firească între grai şi mimică parcă
nu este încă realizată deplin. Miercuri dimineaţa a părăsit I. Chesa, I. Priscorniţa, V. Joa- ¦
Capitala, plecînd spre Moscova
Mariana şi Ştefan, aduc în scenă delegaţia Consiliului Central al vină, P. Bogatoriu, I. Fe'tecau, f
evident atmosfera de „începători în Sindicatelor din R. P. Romînă,
ale teatrului", prin repetate stîngăcii. care va studia experienţa sin­ C. Tănase, G. Ruber, C. Dumi- f
dicatelor sovietice în problemele
Deşi regia a scos, cred tot ce se economice. tra'chc, A. Doju, 0
poate din materialul uman pe care i-a
avut la îndemînă, se vede însă treaba Din delegaţie fac parte : C. La plecare, în Gara de Nord,
că merituosul colectiv ai teatrului are Petcu, şeful secţiei economice a membrii delegaţiei au fost salu­
încă de lucrat, chiar şi pe parcurs C.C.S., conducătorul delegaţiei, taţi de tov. ing. Mihai Marin,
pentru îndreptarea unor greşeli.
secretar al C.C.S., membri ai
prezidiului C.C.S., şefi de secţii
şi activişti ai C.C.S. al sindica­
telor de ramură.
-O<$>O O -O0<3> <tpj> <L> <L> <;>
Teatrul minerilor din Petroşani şi al I c ă . LIBRĂRIILE
tOOgPăesDiţ'iATfalV, E¦LftOttuR*^oCKOeN-nStâUM
oamenilor muncii din regiunea Hune­ S&SRVC IdOeAi'Z'E' y+w<9u 6C
doara, intră în al 10-lea an de rod­ Z A C T A T & Văfj ;
nică activitate. Premierele din ac­ cZczuto •f /DCOLOO/CC, 'J .
tuala stagiune s-au desfăşurat sub • ¦AcaoreHNicel
7 ş/u r& p .a c fj \
.y/g- fffîpi&iz&ÂTF
As 'Yj m z a R.0 Al.scfaPc'ZjS Si- CC/OSCOl
9'4t zna.&Ft Tc.a F < zc/srf& i h l - l .
PETRE JIRAU KV.cr.