Page 99 - 1957-11

'PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE VNlŢI-VĂ l

1 IHfţm
CITIŢI IN PAGINA IV -A : 1 mtm r

„Lupta pentru apărarea păcii, ^

pentru coexistenţă paşnică este ] La mina Uricanl,

t principalul ţel al Uniunii Sovie- ] planul pe prima
şi a doua decadă
C tice“. 1 a lunii noiembrie,
a fost depăşit cu
C ? Convorbirea Iul N ,S. Hruş- ) 876 tone cărbune
L cocsiflcabll.
L ciov cu ziariştii americani W. R. J
l Hearst junior, F. Connif şi R. Con- ~) Un aport însem­
nat în obţinerea a-
sidine. 1

Anul IX Nr. 920 Sîmbătă 30 noiembrie 1957 4 pagini 20 bani

cestui succes, l-a

adus şi brigada lui

Alexandru Eisler

V Q8 A din sectorul I, a-

batajul 111. Ea lu­

crează în contul

anului 1958.

Este cunoscută marea însem­ gătitoare şi anume: amenaja­ Siderurgiştii lul de la 1 la 26 noiembrie, 149 Hunedoara. Ea produce în prezent în- In olişeu : Ale­
nătate pe care o are executarea rea atelierelor mecanice pentru tone gudron, 40 tone sulfat de tr-o lună şl jumătate rit producea în xandru Eisler în
din vreme şi la un înalt nivel reparaţii, identificarea stării teh­ noi succese amoniu şi 44 tone benzen pes­ întreg anul 1948. luptă cu stratul de
calitativ a reparaţiilor la trac­ nice a maşinilor şi tractoarelor, te plan. A cărbune.
toare şi maşinile agricole. Ex­ pregătirea utilajelor şi dispoziti­ După naţionalizarea mijloacelor de
perienţa anilor trecuţi, ca şi cea velor necesare. ? ; N. NEGRU producţie în ţara noastră, fabrica a ::::::::
din anul acesta, a dovedit cu fost dotată cu utilaj modern de mare m um
prisosinţă ce greutăţi mari cre­ Tractoarele şi motoarele care HUNEDOARA (de la subre­ A ng ajam en tele capacitate. Au fost date în funcţiune
ează neglijarea acestei probleme. au nevoie de reparaţii generale dacţia noastră voluntară). patru noi cuptoare de ars, iar cele e- OQOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO o o o
Faptul că în unele locuri, trac­ şi capitale vor fi trimise la prind vîafă xisten te au fost modernizate. Din a-
toarele s-au defectat pe brazdă, centrul mecanic. Conducerile In fafa bateriei nr. 1 de la nul trecut la fabrica de produse refrac­ 25,191.000 lei econcîinii ,
se datoreşte lipsei de răspunde­ S.M.T.-urilor şi gospodăriilor a- uzina cocso-chimică, a Combi­ LUPENI (de la subredacţia tare din Barti Mare a intrat în func­
re cu care s-a lucrat în lunile natului siderurgic din Hunedoa­ noastră voluntară). Angajamen­ ţiune prima baterie de gazogen pe lig­ Siderurgiştii Combinatului rele Martin, extinderea Iniţiati­
de iarnă la executarea repara­ gricole de stat sînt obligate să ra, inginerul Kaba Emeric, şef tele minerilor de la Lupeni, lua­ nit din ţara noastră, care a contribuit „Gh. Gheorghiu-Dej" din Hu­ vei furnaliştllor privind mărirea
ţiilor. trimită pentru a fi reparate trac­ de schimb, cu o vădită satis­ te în cinstea celei de a 10-a a- la creşterea capacităţii de ardere a nedoara au reuşit ca în primele indicelui de utilizare al furnalu­
toarele şi motoarele Ia termenul facţie dă indicaţii cu privire la niversări a proclamării R.P.R. cuptoarelor cu 14 la sută. Pentru anii 10 luni din acest an să realize­ lui, precum şi aceea de elaborare
Se impune prin urmare ca în stabilit în contract, veghind tot­ introducerea noului pilot. De au început să prindă viaţă. De viitori se preconizează ca fabrica de ze economii Ia pierderile plani­ a cît mai multe şarje rapide de
actuala campanie de reparaţii, pe maşina de şarjare, curat în­ pildă, în ziua de 23 noiembrie produse refractare din Barti Atare să ficate în valoare de 25.191.000 oţel. Toate acestea au dus la
să se lucreze cu mai mult simţ odată ca fiecare motor şi tractor treţinută, inginerul C. Gherghel, a.C. minerii de aici au înregis- fie sistematizată şi profilată pentru lei. Acest important succes se creşterea productivităţii muncii
de răspundere la repararea trac­ să aibă toate organele şi pie­ secretarul organizaţiei de bază, trat următoarele realizări de realizarea unor produse refractare ne- datoreşte folosirii pe scară largă pe combinat cu peste 9 la sută,
toarelor şi maşinilor agricole. sele complete. priveşte cu faţa plină de voio­ plan : sectorul I A — 104,5 la a resurselor interne din combi­ ceea ce a avut drept urmare
Realizarea planului de producţie şie îndemmarea tinerilor meca­ sută, sectorul I B — 106 la su­ cesare dezvoltării continue a indus­ nat c a : recuperarea prafului de realizarea unor economii impor­
în staţiunile de maşini şi trac­ Intrucît se cunoaşte de pe a- nici. Nu de mult, aici a fost in­ tă, iar sectorul TI, sector fruntaş triei noastre siderurgice. furnal, care a dus Ia înlocuirea tante pe tona de metal, la chel­
toare şi în gospodăriile agricole cum că baza de aprovizionare trodus graficul ciclic, ceea ce pe exploatare, în această zi şi-a unei cantităţi importante de cocs tuielile de regie, consumuri spe­
de stat, depinde în cea mai ma­ nr. 16 din Sibiu, nu dispune de a făcut să fie respectată perioa­ :realizatyilanul cu 115,8 la sută. La Bani Mare sînt oameni har­ şi minereu, înlocuirea unor mi­ cifice, fond de salarii etc. 4
re măsură de nivelul tehnic al toate piesele necesare de schimb, da de cocsificare ¦constantă .a nici. Nicodin Popa şi Iordan Crăciu- nereuri cu zgură de la cuptoa-
întreţinerii şi reparării parcului S.M.T.-urile din regiunea noas­ cărbunelui în toate cuptoarele Realiz|ri însemnate au obţi­ nescit sînt fruntaşi între fruntaşi. In- ------------------------------------- -----
de maşini şi tractoare. Pentru tră trebuie să se îngrijească nut şi sectorul IV A — 100,3 deplinindu-şi planul valoric al produc­
funcţionarea neîntreruptă a trac­ să-şi procure materialele nece­ bateriilor. la sută, sectorul IV B — 111,5 ţiei globale încă de la 1 noiembrie
toarelor şi maşinilor agricole sare din alte părţi ca, de pildă, la sută, iar V sud — 106,6 la harnicul colectiv al fabricii lucrează
în timpul campaniilor agricole de Ia baza de aprovizionare nr. In această lună, in care în­ sută. Pe exploatare, planul s-a cu un nou avînt, hotărît să cinstească
din anul viitor, o importanţă 5 din Oraşul Stalin. trecerea socialistă continuă să realizat în proporţie de 103,8 la aniversarea unui deceniu de la , pro-
hotărîtoare o are mai ales felul fie tot mai vie pentru îndepli- sută. Printre brigăzile care s-au
cum vor fi făcute adăpostirea, O grijă deosebită trebuie s-o evidenţiat în această zi se nu­ clamarea Republicii Populare Romine
revizuirea, repararea şi mai ales dea conducerile unităţilor, re- nirea sarcinilor de plan înainte mără cele conduse de minerii cu noi succese în producţie.
recepţionarea utilajului agricol. cepţionării motoarelor şi tractoa­ de vreme, a fost obţinută cea Alexandru Foszto, Alexandru
relor reparate. Comisiile de re­ mai înaltă producţie de cocs. Covaci, Ioan Gaiovski, Andrei (Agerpres).
Pentru ca întregul parc de cepţie vor controla calitatea re­ In ziua de 27 noiembrie, încă Nagy şi Axente Iuga. ;
maşini şi tractoare să fie revi­ paraţiilor cu mare atenţie şi înainte de a suna sirena, sub A vansările în „
zuit şi reparat în condiţiuni spirit de răspundere, manifestînd coşul de răcire a intrat un nou ALEXANDRA STRINU
bune şi din vreme, iar costul exigenţa necesară şi neadmiţînd pilot incandescent. Toţi cocsarii Căile progresului tehnic subteran se/măresc
acestor lucrări să fie cît mai sub nici un motiv lucru făcut de din schimbul ing. Kaba Emeric O fabrică în plină
redus, este necesar ca S.M.T.-u- mîntuială. Nici un motor sau s-au îmbrăţişat de bucurie, fe- în siderurgie Lucrînd după metoda minerului so­
rile şi gospodăriile agricole de tractor să nu fie considerat ca licitîndu-se reciproc pentru noua dezvoltare
stat să ia o serie de măsuri pre­ reparat dacă nu există garanţia victorie obţinută: realizarea vietic Alexei R în d in ,— în abataje fi- '
că el va funcţiona în condiţiuni planului ele producţie pe luna De la o mică întreprindere care
bune în timpul exploatării. noiembrie cu «aproape 4 zile dădea produse refractare pentru nece­ La fabricarea fontei gregat de elaborare a fontei: furnalu1 guri fără galerii^ intermediare — mi­
sităţile locale, fabrica de produse re­ cu cuvă scundă.
mai devreme. fractare din Bar-u Maro, raionul Ha­ Dezvoltarea bazei tehnice a indus­ nerii de la exploatarea carboniferă
Şi muncitorii celorlalte sec­ ţeg, a ajuns o puternică unitate indus­ La elaborarea fontei în asemenea
trială care furnizează produse refrac­ triei socialiste este însoţită de îmbu­ furnale, se poate utiliza cu succes un Petrila au reuşit anul acesta să mă- ui
ţii din combinat obţin însemna­ tare unor mari întreprinderi indus­ cocs a cărui granuiaţie şi rezistenţă rească simţitor avansările în subteran';
te realizări în producţie. Fur- triale de interes republican printre nătăţirea folosirii utilajelor şl de per­ nu î-ar permite utilizarea în furnale
naliştii de la secţia 11-a au dat care şi Combinatului siderurgic din înalte. La uzina „West" din Kalbe fapt care a dus la Însemnate plusuri
de la 1 la 27 noiembrie, 350 (R. D. Germană), funcţionează o ba­
Consfătuirea pe fără a cocsarilor tone fontă peste plan, oţelarii fecţionarea tehnologiei pror’irtiel, adi­ terie de. 10 asemenea jurnale, care pro­ de cărbune. > ->¦ ^ i
1.372 tone oţel, laminatorii duc cca. 700 tone fontă cenuşie pe
1.692 tone oţel laminat etc. că a metodelor tehnice ale procesului zl. Aceste furnale au un volum util De la 12— 15 m. 1. pe lună cît se
Muncitorii şi tehnicienii _secţiei de 76 m.c., utilizează un minereu de
şi-a început lucrările chimice au produs în interva,- de producţie. Perfecţionarea tehnolo- 20—24 Ia sută fier şi un cocs din realiza anul trecut, avansările în aba­
cărbune brun cu slabe proprietăţi de
>«, ¦ >‘t« îi ¦ •’ •• M t , 'i i . _ .- cocsificare. Consumul de cocs este de
giei consta in înlocuirea succesiva a cca. 1500 kg pe tona de fontă. Şi în
Ieri dimineaţă, în sala C.F.U. mice a Comitetului regional de R.F. Germană se fac încercări cu a- tajele figuri ale minei- Petrila au creţ-;
din Combinatul siderurgic Hu- partid, Nicolae Cătană, direc- semenea furnale, în încărcătură folo-
nedoara, au început lucrările tor general al Combinatului si- metodelor tehnologice mai puţin pro­ sindu-se brichete de cărbune şi mi­ cut anul acesta la 18—22 m. î; 0 -
consfătuirii pe ţară a cocsarilor, derurgic din Hunedoara, preşe- nereu. Datorită faptului că minereul şl
organizată din iniţiativa Filia- dintele Filialei regionale ASIT, ductive şi cu volum mare de muncă combustibilul sînt intim amestecate, biectivul spre care se tinde îri prezent
viteza de reacţie este foarte mare.
lei regionale A.S.I.T. La consfă- Şi alţii. prin metode care necesită un volum este o avansare medie în abatajele
tuire, participă numeroşi specia- Cuvîntul de deschidere a fost Construirea furnalelor cu cuvă scun­
lişti în problemele tehnologiei de muncă mai mic, fiind totodată mal dă este rentabilă şi datorită faptului figuri de 25 m. 1. pe lună, adică
rostit de tov. inginer C. Nego- că volumul investiţiilor, la aceeaşi ca­
cocsului metalurgic, ingineri şi eficace. f pacitate de producţie, reprezintă doar schimbul şi metrul de avanis'are. ’ I
tehnicieni din industria cărbu- iţă, secretar al Consiliului Cen- 65—70 la sută din acelea ale unui
nelui şi din siderurgie, cocsari bal ASIT, care a subliniat ro- In siderurgie, datorită sporirii capa­ furnal înalt. Construirea lor -pare in­ Pentru anul viitor se prevede o â’-
fruntaşi, activişti de partid şi de Iul deosebit al consfătuirii în dicată şi în tendinţa de utilizare în
stat, ziarişti. îmbunătăţirea calităţii cocsului cităţii şl perfecţionării tehnice a agre­ condiţii economice a minereurilor de vansare şi mai mare. ii
de Hunedoara fabricat din căr- fier sărace şi a cărbunilor cu slabe
De asemenea, la lucrările con- gatelor, mecanizării şi automatizării capacităţi de cocsificare din ţara noa­ Creşterea avansărilor în abatajele
sfătuiri ia parte tovarăşul Con- buni din Valea Jiului şi In sta- stră.
stantin Scarlat, membru al bilirea unei tehnologii adecvate proceselor, îmbunătăţirii preparării mi­ figuri a avut ca rezultat sporirea cîş*'
a folosirii acestui cocs în furna- Pentru mărirea capacităţii de pro­
C. C. al P. M. R. adjunct al lele hunedorene. nereurilor, intensificării proceselor de ducţie a furnalelor în funcţie, s-au ob­ figurilor muncitorilor mineri şi o ă*.
ţinut rezultate însemnate prin uine-
Direcţiei Economice a G. C. al După rostirea cuvîntului de producţie şi altor măsuri, s-a ajuns zirea constantă a aerului Insuflat, prin fluenţă de muncitori spre aceste, lu4
P.M.R., ing. Constantin Negoi- deschidere, a urmat susţinerea utilizarea mersului cu presiune ridicată
ţă, secretar al Consiliului Cen­ referatelor. In tot cursul zilei Ia o simţitoare îmbunătăţire a folo­ a gazelor la gîtul furnalelor, cît şi crări. . «¦
tral A.S.I.T., ing. Iacob Luca, de ieri, participanţii la consfă­ prin insuflare de oxigen, aer supra-
director în Ministerul Industriei tuire, au ascultat cele cinci re­ sirii agregatelor. Cu toate acestea, (AgerpreSjr
Grele şi preşedinte al secţiei me­ ferate prezentate de specialişti NICOLAE CHINDLER
talurgie a A.S.I.T., Filip Co- din Hunedoara şi din ţară. posibilităţile de continuă îmbunătăţire chimist
man, adjunct al comisiei econo-
Lucrările consfătuirii continuă. a tehnologiei şi folosirii capacităţilor ( Continuare în pag. 3-a)

sînt încă foarte mari. s Colaborare rodnică

o oo oo oo oo oo oo oo oo oo oooo oo oo oo oo©o oo oo oo oo co oaoo oooaoo oo oooo oo oo oo oo o oo oo©o oo oo oooo oooooooooooo oo©ooo„ In Republica Cehoslovacă, sînt răs- CALAN (de la subredacţia noa­
i pîndite furnalele înalte avînd cuve cu stră voluntară).
o jţ> -V \/w v pereţi subţiri (150—250 mm), care au
8 dat foarte bune rezultate. Un astfel La uzina „Victoria" din Călan s-:a
8 Albu baci s-a înscris în întovărăşire 8 Succese remarcabile obţin zilnic de furnal, avînd o capacitate de 1.100 hotărît începerea reparaţiilor capitale
8 8 \n munca lor şi filatoarele. de la ^ m.c. funcţionează din anul 1952. Fur­ la atelierele de turnătorie, strungărie,
8 Lupeni. nalele cu pereţi subţiri prezintă avan­ mecanică şi altele. Pentru acest lucru
g tajul unui profil mai constant, ceea era nevoie de oameni calificaţi, care
In clişeu : un aspect 'de la labo­ ce influenţează în mod favorabil func­ lipseau însă uzinei. Atunci, conducerea
g Era o dimineaţă de duminică ce- După mai multe discuţii un agita- nimic, mult timp. Agitatorii conţi- 8 ratorul textil al Filaturii din Lu- ^ ţionarea şi productivitatea lor. <5, ^ uzinei „Victoria" Călan, a apelat la u-
peni. zinele „23 August" din Bucureşti pen­
g ţoasă. Uliţele Apoldului de Sus pă- tor puse o întrebare directă: nuară să vorbească despre producţia 5 Scăderea rezervelor de cărbuni coc- tru a le trimite oameni de speciali­
slficabill de bună calitate, precum şi tate. Conducerea uzinei „23 August"
8 reau pustii. Frigul îi făcuse pe oa- — Ei, cum aţi hotărît ? realizată de gospodăria colectivă şi g absenţa lor în unele ţări,, cît şi nece­ a înţeles apelul făcut, trimiţînd oame­
sitatea utilizării, pentru producerea nii de specialitate pentru executarea
8 meni să stea în case. Doar ici-colo, — Cum să hotărîm? Ne înscriem gospodăria de stat, despre veniturile g fontei, a minereurilor de fier sărace lucrărilor resperiive.
şi foarte sărace, au silit pe furnalişti
§ vedeai, din cînd în cînd, pe cîte u- — răspunse femeia. Doar ne dăm colectiviştilor, ¦ făcură socoteli prin 5 să-şi îndrepte atenţia spre un nou a- Munca de colaborare este cu fiecare
zi tot mai rodnică. Brigăzile conduse
O nul ieşind dintr-o curte şiintrînd noi seama că în gospodăria colectivă care îi arătau cu cît ar putea spori 8

o grăbit într-alta. Voiam să stau ne- îi mai bine decît individual. veniturile familiei lui dacă se înscrie 8

g apărat de vorbă cu cineva, darnu — Şi vă înscrieţi în colectivă, sau în gospodăria colectivă sau în înio- $

8 era chip. poate vreţi în întovărăşire ? — în- vărăşire. Q

8 După o bucată bună de timp, din- trebă alt agitator. Intr-un tirziu 'Albu-baci începu 'a g

o ir-o curte iese un grup de oameni, — Ne-am gîndit că e mai bine spune: g 5<XX><X>0<><><><X><>00<XXXXXXXX><X><><X><><><><X><XX><X><>PK><><X><X><.C><><>C'^< x x x > o o o o < x x x x > o < x > c -> o o o o o o de Ioan loachim, montor, Tudor Con'
— Aţi mai fost la .mine în casă. 8 stantin, zidar, losif Murgu, tinichigiu,
g care pornesc grăbiţi înspre alte ca- s$ ne l %n gospodăria colec- ^ Se pregătesc pentru „Luna culturii din R.P.R." îşi depăşesc cu regularitate normele
Şi v-am spus atunci care-mi este 8 între 100— 120 la sută. Colectivul de
II se. Grăbesc pasul şi-i ajung. Erau tivă. Dar, ştiţi ce, vă rog să veniţi gîndal. Vă spun şi acum, mă în- g Artiştii amatori ai Casei raio- cerea dirijorului Lulu Aiuzean. curs închinat Lunii culturii, cu muncitori de ia uzinele „23 August"
g agitatorii Dobre Radu, Ioan Crăciu- scria dar... g nale de cultură din Orăştie se Printre soliştii .vocali i-am care ocazie artiştii amatori ai care lucrează la uzina „Victoria" Că—
§ pregătesc intens pentru a cinsti reţinut pe Irina David, proîe- Casei raionale de cultură din lan pentru executarea diferitelor repa­
g nescu, inginerul agronom Viniş Pe- 8 Tăcu din nou. §
— Te înscrii, te înscrii, dar pînă
g tru, Gheorghiu Vladimir, Balcon Cu c o le c tiv u l de cînd mai aştepţi? — îl întrebară a-

8 Teodor, Bikthelmen Gheorghe şi B. agifafori din casă
8 Costică. Fuseseră la un ţăran munci-

8 tor pentru a-l lămuri să se înscrie în casă gilatorii. Doar ai văzut că s-au în- 8 „Luna culturii din R.P.R.” Acea- sor Ioan Popa, Zoltan Piroş, Orăştie vor prezenta un bogat raţii capitale s-au angajat să termine
în întovărăşire şi acum plecaseră la scris aproape ioti ţăranii muncitori sta o dovedeşte şi spectacolul Vali Aiuzean, interpretînd mai repertoriu în interpretarea so- lucrările cu irei zile înainte de termen.
din comună. Aţ’i m’ ai rămas foarie liştilor, prozatorilor şi a forma-
g altul, l-am rugat să-mi permită să-i IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIW^^ & muzical prezentat în seara zilei multe melodii populare şi"mu- ţiei muzicale. IOS1F CRAŞCA
puţini. Poate dumneata vrei să fii o d e 28 noiembrie a.c. cînd au in- zică uşoară. Spectacolul urma
g. însoţesc. după masă cînd îl găsiţi şi pe bă

§ — Te primim bucuroşi — răspun- baiu-mea acasă. Atunci vom vedea, cel din urmă. Dacă ţii• n_e__a_p_ă~ra_ t1 s. ă“ Og tfea rv pr xrte*tao tf cr*or»mmeodr1iicaj mmu1z17ic1ra* lnăI a csăo -ffiiae ip-vVrcev'zyeekntrftao ft cşii îînn O2Q9 nnnoiioemm^-

8 seră ei. Am plecat. După cîteva minute fu ultimul,-atunci spune-ne să ştim. g .„Milo, directorul11. brie — pentru, elevi, .iar în. 30, — 1 u l f i___t \— 7 t_ _ / >— t

8 Am plecat împreună la ţăranul eram în casa lui Ioan Albu, un ţă- Albu continuă să iacă. 'Agitatorii 8 Printre artiştii amatori care noiembrie — pentru oamenii

8 muncitor Vasile Albu. El nu era a- ran muncitor de statură mijlocie, cu mai vorbiră multe, îi puseră şi în- 8 şi-au interpretat CU multă căi- muncii dill oraşul Orăştie. Printre numeroa­
dură rolurile pot ti am intiţi: Pentru Luna culturii, Casa sele formaţii de
g casă. Am găsii-o numai pe nevastă- părul cărunt şi cu privirea biindă. trebări, dar în zadar. Nu primiră ° Meri Jampa, Sever Mischie, raională din Orăştie pregăteşte artişti amatori, ce.
răspuns. Soţia lui Albu era şi ea fră- Viorel Ferdeş (în rolul directo- în prezent şi CÎteva selecţiuni, au luai fiinţă îno-
g sa, care ne-a primit cu multă amabi- Agitatorii începură să-i vorbească mîrdată, poate mai mult decît băr- „ rullli M ilo), Petru Almăşan, din Operetele „Lăsaţi-mă să rasul Hunedoara,
baiu-său. In continuu făcea naveta g rTraian Igna, Elena Llichini şi CÎnt“, „Crai nOU“, şi „Vînt de este şi ¦orchestra
g liiaie. Nu ne-a întrebat cu ce ocazie despre întovărăşirea agricolă şt des- din casă afară şi de .afară. în casă. g Şcolii medii se­
8 rale.
8 ie vizităm gospodăria, fiindcă şiia pre gospodăria colectivă. Albu-baci
IN FOTO : Or-
8 care era scopul venirii noastre. Din nu zicea nimic. Cu ochii aţintiţi în- chestra Şcolii me­
dii — la repetiţie.
discuţiile care s-au încins repede cu jos¦stătea rezemat de pat şi gîndea. E o femeie iute de fire şi de aceea 8 Voicu Greavu. Inimosul colec- libertate'1, în interpretarea or-

8 gazda, am aflai că agitatorii mai A vorbit pe rînd. fiecare agitator. nti-şi găsea aslîmpăr. Numai băiatul 8 tiv a reuşit să prezinte un spec- chestrei semi-simfonice dirijată

g făcuseră cîieva vizite acestei gospo- Albu însă, nu scotea nici o vorbă. lor, Moise, un flăcău subţirel, iriali 8 tacol de bună calitate, mult a- de Francisc Roschnaschi.

g dării. Acum veniseră mai mult să Cineva îl întrebă: şi roşcovan la faţă, stătea liniştit, Ia g

8 afle un rezultat: se înscrie Albu-baci — Nu vrei să zici nimic, Albu- T. MARIAN 8 plaudat de spectatori. In acelaşi timp se fac pregă-

8 în întovărăşire sau se înscrie în gos- baci? 8 La înălţime s-a prezentat şi tiri intense in vederea concursu-

8 podăria colectivă? Omul stătu aşa, fără şă spună (Continuare în pag. 2-a) 8 orchestra de estradă a Casei lui regional de la Deva care va
p
8 1 raionale de cultură, sub condu- avea loc la T5 decembrie, cpn-

OOOO00 00 00 0000 00 00 00 QQ00 00-00 00 00 00 00 00-00 00 00 00 00 00 00 00 00 001 ; ;; DOV. . 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 O O O O 0 0 0 0 o c o c. ,V, DC ŞO C