Page 1 - 1957-12
P. 1
VROLE'I a r i d w t o a t e T x m R . i W i f W A l ¦*/— ' /— >i— 4S '/— *r ¦*r-* r-* /-*r- -
CITIŢI IN PAG. 3—4:
„Lupta pentru apărarea păcii, ^
pentru coexistenţă paşnică este j
In ţara noastră, astăzi, principiul centralismului demo t principalul ţel al Uniunii Sovie- )
femeile se bucură de o de cratic şi este condusă direct de L
plină egalitate în drepturi, lor către organele de partid. I
li se acordă încredere şi sînt C. tice“. I
promovate in munci de răspun Conducerea directă de către
dere, atît în industrie şi în spe partid a Consiliului Naţional f cio*v Convorbirea lui N .S. Hruş- )
cial în industria uşoară, cit şi al Femeilor din R1P.R. şi a co cu ziariştii americani W. R. j
în agricultură. Cu spiritul lor mitetelor femeilor, va asigura t
gospodăresc, femeile au fost legarea mai strîrisă a activităţii Hearsi junior, F. Connij şi R. Con- ]
acestora de sarcinile puse de
l sidine. ^
Anul IX Nr. 921 Duminică 1 decembrie 1957 4 pagini 20 bani
chemate să contribuie la gospo partid şi de stat, stimularea şi O mică pauză. Inginerul Vasile Vasu, şeful secţiei vire la îmbunătăţirea calităţii reductorilor. Muncitorii Silii Sfs-flrtaf
dărirea oraşelor şi comunelor, dezvoltarea iniţiativei lor, pre mecanice, de la Fabrica chimică din Orăştie, se între sînt din atelierul 5 mecanic, atelier fruntaş pe fabrică. i i®il complet coledifizal
şi se poate spune că au muncit cum şi desfăşurarea unei mai ţine cu un grup de muncitori. El le dă indicaţii cu pri
cu succes în această direcţie. temeinice munci de educaţie a ÎN SEARA ZILEI DE 29 NOIEMBRIE ULTIMELE FA
maselor de femei. XXXXXXX>Oi,'X>OOv ooo<xxx>oooooo ooo <-0000000 MILII DE ŢARANI MUNCITORI, PRINTRE CARE SE NU
Cel de-al II-lea Congres al MĂRĂ GHEORGHE STOICA, PAMFIL SORA, IOAN CRIŞAN
partidului, în lucrările sale, a Cele mai de seamă sarcini Cu planul anual îndeplinit ŞI ALŢII, AU INTRAT ÎN GOSPODĂRIA COLECTIVĂ. CU
subliniat rolul important pe ca- ce le revin comitetelor de femei ACESTEA, SATUL RÎU-BĂRBAT ESTE PRIMUL SAT DIN
re-1 au femeile — mai mult de s în t: mobilizarea maselor largi REGIUNE CARE A TERMINAT COMPLET COOPERATI
jumătate din populaţia ţării — de femei din oraşe şi sate la o- VIZAREA AGRICULTURII, NEMAIAVÎND IN AFARA GOS
în construirea socialismului, a- pera de construire a socialis PODĂRIEI COLECTIVE NICI O FAMILIE ŞI NICI UN HA
portul pe care-1 aduc în viaţa mului, ridicarea conştiinţei cetă DE TEREN.
obştească, economică şi cultu ţeneşti a femeilor, educarea lor
rală, în educaţia cetăţenilor de în spiritul înţelegerii rolului ce PENTRU ATRAGEREA ŢĂRANILOR MUNCITORI IN
mîine ai ţării. In lupta pentru le revine în consolidarea fami GOSPODĂRIA COLECTIVĂ, ORGANIZAŢIA DE BAZA ŞI
mdeplinirea acestor nobile sar liei şi creşterea tinerei genera SFATUL POPULAR AU DESFAŞURATO INTENSA MUNCĂ
cini, activitatea maselor de fe- ţii, în spiritul dragostei faţă de POLITICĂ. ÎN ACEASTĂ MUNCĂ AU FOST ANTRE
mei a luat o mare dezvoltare. patrie, al prieteniei şi frăţiei NAŢI ÎNDEOSEBI COLECTIVIŞTI FRUNTAŞI, CARE
Numeroase femei au ajuns frun intre poporul rornîn şi naţiona AU ARĂTAT ŢĂRANILOR MUNCITORI INDIVIDUALI,
taşe în producţie, au fost alese lităţile conlocuitoare, al solida PE BAZĂ DE FAPTE CONCRETE, CE VENITURI
ca deputate în sfaturile popu rităţii internaţionale, al luptei REALIZEAZĂ MEMBRII GOS PODĂRIEI COLECTIVE. MUL
lare, în conducerea treburilor pentru apărarea păcii, atrage ŢI DINTRE COLECTIVIŞTI AU INVITAT LA EI ACASĂ ŢĂ
obşteşti şi de stat. Cu toate a- rea femeilor în producţie, în ac RANI MUNCITORI INDIVIDUALI, PENTRU A LE ARĂTA
cestea, în mişcarea de femei s-a tivitatea obştească, în acţiunile CUM TRĂIESC EI ŞI CE LUCRURI ŞI-AU CUMPĂRAT DE
CÎND AU INTRAT IN GOSPODĂRIA COLECTIVĂ.
simţit lipsa unor organe care să cu caracter gospodăresc şi de
LA CONVINGEREA ŢĂRANILOR MUNCITORI DESPRE
conducă şi să coordoneze acti ocrotire a mamei şi copilului. SUPERIORITATEA MUNCII ÎN COMUN, AU CONTRIBUIT
ÎN MARE MĂSURA PRODUCŢIILE MARI PE CARE GOS
vitatea femeilor. Pentru a atra O sarcină de seamă revine PODĂRIA COLECTIVA LE REALIZEAZĂ AN DE AN. PRO
DUCŢIA MEDIE DE GRÎU LA HA REALIZATĂ IN ACEST
ge cele mai largi mase de femei comitetelor de femei şi în mobi AN, ESTE DE EXEMPLU DE 2.051 KG.
în diferite domenii ale construc lizarea ţărănoilor la realizarea
ţiei economice şi culturale, în creşterii producţiei la hectar,
lupta pentru pace, a devenit ne dezvoltării sectorului socialist
cesară îmbunătăţirea formelor al agriculturii, măririi şeptelu-
de organizare a mişcării de fe lui de animale, la intensificarea
mei. De aceea, Rezoluţia Plena schimbului dintre oraş şi sat
rei C.C. al P.M.R. din itirfte-iulie prin achiziţii, contractări şi va
1957, a apreciat că î „formele lorificarea produselor prin coo
actuale de organizare a rmirfeii perative.
în rindul femeilor nu mai co înfăptuirea cu succes a aces Vineri dimineaţa o veste îm anual înainte de termen a fost pe de producţie s-a stabilit că EXEMPLUL SATULUI Rî U-BĂRBAT ESTE DEMN DE
respund şi este necesar ca ele tor sarcini cere antrenarea in bucurătoare a făcut ocol fabri însoţită şi de alte succese. Prin un aport deosebit la realizarea URMAT DE CĂTRE TOATE SATELE DIN REGIUNEA
să fie îmbunătăţite, în aşa fel activitatea concretă a milioane cii „Sebeşul" în cîteva minute. tre acestea se poate număra re planului l-a adus secţia apre- NOASTRĂ.
încît să se asigure cuprinderea de femei din toate categoriile, Muncitorii îşi notau în agendele ducerea preţului de^cost cu 3,21 tură-finisaj care a dat peste
şi activizarea maselor celor mai de toate naţionalităţile, de toate personale ziua de 29 noiembrie la sută şi realizarea unor eco prevederile planului anual M I N E R U LrOOOOOOOOOO OO00-00-00OOrt ,
largi de femei muncitoare". profesiile. — în care au dat primele pro nomii care evaluează la suma 277.994 perechi cioţapi bărbă
duse în contul anului viitor — de 375.000 lei. Menţionăm că teşti de bumbac, urmată de sec O 8
Pe baza Rezoluţiei C. C. al In prezent, în regiunea noa ca fiind o zi măreaţă pentru în în calculul amintit nu sînt in ţia lenjerie pentru copii cu 4.386 8
P.M.R., Biroul Politic al C. C. stră au început să se desfăşoa tregul colectiv. cluse rezultatele obţinute pe bucăţi lenjerie diferită. Ca un scafandru-n mi nă se coboară 8
al P.M.R., a elaborat recent o re alegerile comitetelor femeilor. luna noiembrie. In noaptea subterană de cărbune. 8
iiotărîre cu privire la îmbună Alegerile se vor face de 'jos în Calculele sumare au scos la De menţionat că în cursul a- Treptat, cum ziua-n urma lui apune, 8
tăţirea'1activităţii în rindul fe sus, începînd de la alegerea în iveală că îndeplinirea planului Analizîndu-se situaţia pe gru- ¦cestui an pe lîngă fabrica Sebe Sub bolţi de beznă, lămpi îl împresoară.
meilor, hotărîre care vine să a- adunări a delegatelor de femei Femeile din oraşul Deva şul a mai luat fiinţă şi o secţie Adîncul surd începe să răsune 8
sigure dezvoltarea mişcării de din circumscripţiile comunale, şi-au ales comitetul organizatoric nouă, denumită secţia circulare Cînd pentru-ntunecata lui comoară, 8
femei, creînd posibilităţi mai a comisiilor de femei pe fiecare Tăria, om şi rocă, şi-o măsoară 8
mari ca femeile să-şi folosească circumscripţie orăşenească, din de ciorapi bărbăteşti. Şi omul sub pichamer o supune. 8
din plin capacităţile, talentele întreprinderi, instituţii, G.A.S., 8
şi cunoştinţele ce le posedă, în G.A.C. etc. Apoi se va desfăşu Expoziţia R. S. S, Letonă
diferitele domenii de activitate. ra alegerea în adunări şi confe Vineri după-amiază, în sala meilor. In urma acestui fapt, o în cei 40 de ani 8
rinţe a comitetelor femeilor pe de festivităţi a Sfatului popular seamă de tovarăşe, au luat cu-
Ca organ central de condu sate, comune,' raioane, oraşe şi orăşenesc, femeile din oraşul vîntul, criticînd activitatea pu de putere sovietică E-o luptă dură, ca pe metereze, 8
cere, Hotărîrea prevede înfiin regiune. Deva şi-au ales comitetul orga ţin rodnică şi spontană din ria
ţarea Consiliului Naţional al nizatoric în vederea pregătirii dul femeilor, făcînd totodată Consiliul raional A.R.L.U.S. Dar nu-s puteri şi stînci să nu cedeze 8
Femeilor din R. P. Romînă, al Cu prilejul alegerilor, femeile alegerilor comisiilor de femei propuneri preţioase şi dîndu-şi din oraşul Sebeş a deschis zi Puterii sale-atotbiruitoare. 8
cătuit din reprezentante ale fe din regiunea noastră sînt che din • instituţii, întreprinderi, adeziunea la noua hotărîre. lele trecute o expoziţie intitula 8
meilor din întreprinderi şi de mate să-şi aleagă ca reprezen G.A.C. etc. şi a comitetului de tă : „R.S.S. Letonă în cei 40 de
la sate, intelectuale şi casnice, tante pe cele mai harnice femei, femei pe oraş, care se vor des A fost ales apoi comitetul or ani de putere sovietică". Expo Cină iese-afară, faţa şi veşmintul 8
care vor fi alese la Conferinţa care au dovedit ataşament faţă făşura pînă la sfîrşitul lunii ia ganizatoric din care fac parte ziţia a fost deschisă în localul Zmolite-s de sudoare ca pămîntul O8 '
naţională a femeilor din R.P.R. de regimul nostru, fruntaşe in nuarie 1958. Cu acest prilej tov. 31 de tovarăşe. Din comitetul Casei de cultură raională „Mi-
In regiuni, raioane, oraşe şi co producţie, în activitatea obş Florica Oprea, a prelucrat Ho- organizatoric s-a ales un birou hail Sadoveanu". Aici, sînt pre Dar sufletul şi ochii-s plini de soare. O
mune, munca în rîndul femeilor tească şi de stat. tărîrea Biroului politic ,al C.C. compus din 7 tovarăşe. Ca pre zentate în fotografii peste 100 8
va fi desfăşurată de comitetele al P.M.R., cu privire la îmbu şedintă, a fost aleasă tov. Mar de aspecte din viaţa politică, e- T. FILIMON 8
Pentru buna desfăşurare a a- nătăţirea muncii în rindul fe- gareta Borbe, iar ca secretară conomică şi socială a Republi
Niculina- Răşinarii. cii. 8
OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOQOOOOOOOOOOOO 'Ooo oo.ol
In vederea unei documentări
Consfătuirea pe ţară a cocsurilor
îşi încheie astăzi lucrările
m m -am m ie rii Consfătuirea pe ţară a cocsarilor or în sala C.F.U., cei care au prezentat
ganizată din iniţiativa Filialei regio referatele au dat numeroase răspun
nale A.S.I.T. Hunedoara şi-a continuat suri la interesantele întrebări puse de
regionale, raionale, orăşeneşti, legerilor comitetelor femeilor, m m iM -ă m $ lre a aq^rieola ? mai temeinice vizitatorii pot ieri lucrările. cei din sală. Au dat răspunsuri com
comunale şi săteşti, care sînt se cere ca organele de partid consulta aici şi o serie de bro Dimineaţa, începînd de la orele 9, petente Ia întrebările puse, tov. ing,
in curs de constituire. In oraşe să acorde o atenţie deosebită, O întrebare pe care mt-au realiza numai prin desfiinţarea şuri traduse din limba rusă, ca D. Stănescu, ing. G. Vanei, in-g. VI.
se vor alege comisii ale femei să atragă cu această ocazie pus-o mulţi. Iată răspunsul: haturilor. re descriu viaţa şi lupta po participanţii au făcut o vizită la uzi David. După amiază, la orele 17, au
lor, pe circumscripţii, în frunte marea masă a femeilor la dez am văzut rezultatele lucrării porului din Letonia pentru con na cocsochimică şi la furnale. In tot urmat discuţii asupra referatelor.
cu o preşdintă, iar la sate cite baterea problemelor care stau pămîntului in comun şi produc Individualii nu au posibili struirea socialismului. timpul vizitei s-au purtat discuţii in
o delegată a femeilor, pe fiecare în faţa mişcării de femei. ţiile mari pe care le realizează tăţi să facă acest lucru. Hatu teresante în legătură cu procesul teh Astăzi discuţiile vor fi continuate.
circumscripţie comunală. Comi gospodăriile colective din Gîr- rile dintre parcele împiedică să Expoziţia este deschisă zilnic nologic al secţiilor respective din com La sfîrşitul consfătuirii care se va
siile femeilor care există în în întărirea organizatorică a bova şi Reciu, precum şi înto între orele 8 dimineaţa şi 18 binatul siderurgic Hunedoara. termina în jurul orei 14 se va adopta
treprinderi, instituţii, în G.A.S., mişcării femeilor, trebuie să vărăşirea agricolă din Cărpiniş. se folosească tractoarele şi să după amiază. o rezoluţie.
G.A.C., vor rămîne în conti ducă la atragerea maselor de se aplice regulile agrotehnice. După aceea, tot în cursul dimineţii,
nuare şi-şi vor desfăşura activi femei, care reprezintă o mare In timp ce individualii obţi Tocmai de aceea eu m-am hotă-
tatea prin formele actuale de forţă în patria noastră, spre fo D ezvoltarea mişcării de inovaţii
.organizare. Aceste comisii vor losirea capacităţii lor şi a spi neau recolte slabe şi bunişoare, rît să intru in întovărăşire unde
fi alese în adunări şi conferinţe ritului lor gospodăresc, în sco pot lucra pămîntul mai bine şi la uzina „Victoria44 Călău
,ale femeilor. pul construirii socialismului,,în colectiviştii şi întovărăşită re obţine r. olte mai mari. Odată 99
lupta pentru îmbunătăţirea ni cu mine au intrat in întovără
La baza organizării mişcării velului de trai material şi cul alizau recolte mari la ha. Ob şirea agricolă încă 15 familii. De la iniţierea mişcării de inovaţii, Muncitorii din uzină au înţeles mărea cării inovaţiilor propuse în anii 1951—
de femei din tara noastră, stă tural al poporului nostru. în uzina „Victoria" Gălan, sub îndru importanţă pe care o are aplicarea 1955, se ridică la suma de 4.436.694
ţinerea acestor recolte este posi Acum, numărul întouărăşiţilor a marea organelor de partid, cu spri metodelor înaintate şi a inovaţiilor, în lei, iar economiile ante-calculate din
bilă numai prin lucrarea pămîn ajuns la 64, iar suprafaţa la jinul comitetelor de secţii sindicale şi realizarea şi depăşirea planului, cit anii 1956—1957 depăşesc cifra de 3
70 ha. Sîntern convinşi că în în
tului cu maşinile şi tractoarele, tovărăşire vom realiza recolte
mult mai mari şi că acestea
prin aplicarea regulilor agroteh
nice înaintate, lucru ce se poate
De curînd a intrat în funcţiune cea mai modernă vor convinge pe toţi ţăranii al conducerii întreprinderii, s-au obţi şi la uşurarea muncii şi obţinerea unor milioane lei.
La 26 octombrie 1957, fabrica de faianţă din Sighi muncitori din sat şi din satele, nut pînă în prezent rezultate frumoase economii tot mai mari. Cu sprijinul Pentru inovaţiile ce s-au aplicat,
fabrică de faianţă din ţară. Ea are hale mari, spaţioase şoara a dat primele produse de probă. din jur să se unească in înto prin aplicarea inovaţiilor făcute de inginerilor şi tehnicienilor noştri, mun muncitorii au primit recompense în
şi luminate cu neon. înaltul grad de mecanizare a pro Noua fabrică de faianţă va avea o capacitate anuală vărăşiri. muncitori, lucru care ne îndreptăţeşte citorii, prin iniţiativa lor creatoare, bani, valoarea acestora ridieîndu-se la
cesului de producţie face ca numărul muncitorilor ce de circa 2.000 tone de produse finite pentru menaj. să privim şi în viitor cu încredere îmbunătăţesc continuu stadiul aciuai suma de 163.455 lei.
lucrează aci să fie mult redus. MIHAIL RICTER dezvoltarea şi extinderea acestei miş al procedeelor de fabricaţie şi pun ba
IN FOTO : Exteriorul noii fabrici. de faianţă . din preşedintele întovărăşirii cări. zele unei tehnici noi, superioare. Aceas Printre inovaţiile cele mai import
Albeşti-Sighişoara. tante care s-au aplicat amintim: me
din Gîrbova
tă situaţie apare evidentă în toate canizarea încărcării furnalului 1, cu
sectoarele de producţie şi nu lipsesc ajutorul schipului, reducînd efortul
exemple pentru a caracteriza rezultate fizic al muncitorilor din podul furna
le la care s-a ajuns. lului şi evitînd accidentele; mecaniza
De pildă, în anii 1948, 1949 şi 1950 rea completă a confecţionării cazane-
s-au înregistrat un număr de 29 ino lor de băi de la secţia montaj; maşini
vaţii, care au fost acceptate, pentru pentru destuparea şticiiîui- de fontă la
aplicare şi chiar aplicate. Acesta a furnalele 1 şi 2, etc.
fost începutul mişcării de inovaţii în Datorită nivelului tehnic în conti
uzină, care apoi a luat o dezvoltare nuă creştere al cadrelor noastre de
mult mai mare. Numai în perioada ingineri, tehnicieni şi muncitori, care
primului cincinal (1951 —1955) s-au luptă pentru introducerea tehnicii noi,
înregistrat un număr de 430 inovaţii, avansate, cum sînt Ioan Neagu. in
din care s-au aplicat 234 inovaţii, a- giner, Nicolae Pili tehnician, Iosif
dică 54 la sută, reprezentînd în medie Stronschi turnător, Ştefan Szabo mai
86 de inovaţii pe an şi deci' o creştere stru furnalist şi alţii, uzina noastră
de nouă ori, faţă de inovaţiile înregis în perioada anului 1956, în cadrul con
trate pînă în 1950. De asemenea, în cursului de inovaţii organizat de M.I.G;
anii 1956—1957 s-au înregistrat 136 şi G.G.S. din M.I.G.,, pe perioada 1
inovaţii, din care s-au aplicat 85. mai — 31 octombrie, a obţinut pre
Situaţia generală . de fe iniţierea miul IV, în valoare de 5.425 lei, fiind
mişcării de inovaţii şi pînă în pre recompensaţi cu această ocazie 22 de
zent, arată că s-au înregistrat 595 ino inovatori.
vaţii, din care s-au aplicat 348. Eco ŞTEFAN NISTOR
sar nomiile ante-calculate în urma apli responsabil cu inovaţiile