Page 10 - 1957-12
P. 10
Nr 323 DRUMUL SOCIALISMULUI xaasaMnaca Pag, 3
smc*Kfi*m n = j)ia a K
Din activitatea cercurilor 0 C y a n iH inL% u r m a'W şiH i g y n t
politice pentru mineri Sindisatuiui muncitorilor (însemnări dintr-o zite pe care am făcut-o de curînd. mecanice, al rindelelor — maşina de O zi de muncă obişnuită. CodectN
secţie de industrie Curiozitatea şi interesul mi-au dat geluit ele. Cu aceste noi utilaje se viştii sînt plecaţi care încotro, la.mun«:
In ultimii ani, problema edu tovarăşi care fac expuneri inte sanitari din U.R.S.S. atunci ghes să vizitez mai amănun- produc lunar aproximativ 60 garni- ca eîmpului. In biroul G.A.G.' Pe-
cării marxist-leniniste a mem resante şi sînt în măsură să răs locală) ţit această secţie, să stau de vorbă fur{ mobile de bucătărie, zeci de gar treşti, este numai o singură fată —
brilor şi candidaţilor de partid, pundă competent la întrebările vizitează ţara noastră ou oamenii, să mă pot edifica de flituri uşi şi ferestre şi multe alte 'socotitoarea. Aplecată asupra unui re
a constituit preocuparea de ba ce se ridică. Printre propagan Mulţi locuitori ai Deuet işi amin ceea ce a fost şi mai ales, de ceea sortimente de timplărie. gistru Angela socoteşte ceva, apoi iar
ză a organizaţiilor de partid din diştii acestor cercuri se numără La invitaţia Comitetului Cen tesc de baraca strimtă şi întunecoa ce este. O clădire mare, nouă, cu etaj, Am făcut cunoştinţă şi cu oamenii verifică, răsfoieşte un caiet de ală
raionul Petroşani. tovarăşii ing. Ioan Săbău, Ar- tra! al Sindicatului lucrătorilor să de pe str. Eminescu. Era aşa-zisul care adăposteşte două rinduri de ma- de aici qei mai Vechi îşi mai aduc turi. E o fată modest îmbrăcată cu
cadie Fodor, Traian Blaj şi alţii. sanitari din R. P. Romînă, du atelier comunal de iîmplărie, cum sini de timplărie complete, înccpînd aminte de felul cum lucrau înainte o înfăţişare obişnuită dar deosebit de
In această direcţie, s-au obţi minică seara a sosit în Capita l-au denumit cei de la fosta primă de la maşina de eroii şi pînă la cea ,-flr cet- Uneri ştiu numai din auzite, vioaie. Nu are decît 20 de ani Angela
nut succese însemnate care sînt Cercurile au fost constituite lă o delegaţie a Sindicatului rie : patru tejghele, cam iot atîtea de finisat, ce înlocuiesc munca a Cu îndreptăţită mindrie îţi vorbesc Kamner, şi nu de mult a venit soco
de altfel materializate în rezul în aşa fel, încît fiecare cuprin muncitorilor sanitari din URSS fierăstraie de mină, citeva rindele şi zeci de oameni, o adevărată uzină despre realizările obţinute de ei, ori titoare Ia gospodărie. Umblă toată
tatele din producţie. Multe bri de cursanţi din sectoare ale că condusă de M. G. Misonov, alte scule mărunte, cu care 7 oa care produce încălzire centrală, o us- de planurile lor de viitor. Mecanicul ziua, cînd la cîmp, cînd la grădina,
găzi de mineri lucrează în con ror condiţii de muncă sînt ase membru în Prezidiul C. C. a! meni se căzneau să execute o serie cătorie artificială ce ridică aţii pro- inovator Ludovic Gali — autorul ce- sau stă să-şi facă socotelile.
tul anilor viitori, unele sectoa mănătoare. Pentru a fi cuprinşi Sindicatului muncitorilor sani infimă de lucrări pe la cei care-i so ductivitatea muncii cît şi calitatea ior 5 inovaţu _ .j,m- arată prototipul
re şi-au îndeplinit sarcinile de toţi cursanţii, propagandiştii ex tari din U.R.S.S. licitau. produselor. Iată aspectul nou al maşinii de croit in transversal, care Prea multe lucruri din viaţa ei tî-
plan pe acest an, din minele pun o temă de două ori, aşa fostei barăci. Aici se produc acum iocmai fusese adusă de la expoziţia nără nu a avut ce să-mi destăinu-
Văii Jiului s-au extras de la 1 că şi cei care lucrează în schim In cursul zilei de luni, mem Acestea le-am aflat stind de vor mobile de bucătărie, binale şi altele, inovatorilor, precum şi cele la care iască, însă, tot ce mi-a spus, mi-a spus
ianuarie pînă în prezent, peste bul II au posibilitatea să parti brii delegaţiei C.C. al Sindica bă cu tov. Artimie Lazăr, şeful sec in numai puţin de 50 sortimente, iar iucra, o maşină automată de găurit, cu multă sinceritate.. E chiar de acolo
prevederile planului, zeci de mii cipe la expunere. tului muncitorilor sanitari din ţiei timplărie a întreprinderii „1 numărul lucrătorilor se ridică la 54 cu maţ multe burghie deodată şi o din partea locului şi a pătruns în
de tone de cărbune. In fruntea U.R.S.S. au făcut o vizită la se Mai“ din Deva, cu ocazia unei vi- viaţă odată cu toţi tinerii de vîrsta
întrecerii socialiste se găsesc Comitetul de partid şi birou ei. După ce şi-a terminat şcoala ele
comuniştii, lucru ce oglindeşte rile organizaţiilor de bază se diul C.C. al sindicatului lucrăto mentară s-a dus la Oraşul Stalin la
gradul lor de conştiinţă, ca ur preocupă permanent de mobili o şcoală medie de comerţ pe care a
mare a preocupării ce există zarea cursanţilor, iar propagan rilor sanitari din R. P. Romînă. absolvit-o nu de mult. A vejojt apoi
pentru ridicarea nivelului poli diştii, lucrînd în aceleaşi sec acasă lîngă părinţi. La gospodărie era
tic şi ideologic al acestora. toare cu tovarăşii din cercurile muncitori cu o înaltă calificare. In maşină de şlefuit, pe care s-a anga- liber locul de socotitor. Aşa a făcut
ce le conduc, au o legătură Angela primul pas în viaţă. S-a re
Invăţămîntului de partid — strînsă cu ei. In ultimul timp, lucrările de pe şantierul nr. 2 Bluming, de la Hune- Ş ultimii 2 ani s-au realizat şi aplicat jaf ie termine în cinstea celei marcat repede şi tovarăşii au trimis-o’
forma principală de educare — la unele şcoli de califioare în proble-_
i s-a acordat o atenţie mai ma Minerii fruntaşi Octavian Ian- doara, au luat o amploare deosebită. In majoritatea halelor noului laminor, 5 inovaţii care de asemenea aduc un de-a 10-a aniversări a R.P.R. mele de evidenţă contabilă specială.
re, s-a căutat ca el să fie cît cu, Ioan Vîtcă, Traian Păcurar, Şi la Sibiu şi la Oradea s-a prezen
mai legat de sarcinile concrete Laurenţiu AAikloş şi mulţi alţii au început lucrările de montaj, s-au terminat de construit coşurile cuptoa însemnat aport la ridicarea produc- Despre tîmplarii fruntaşi de aci tat foarte bine, cu toate că nu ştia
ale procesului de producţie. de la mina Vulcan. încadraţi în bine limba romînă, deoarece şi acasă
cercurile politice, vorbesc cu sa relor adinei, se lucrează intens la ame najarea drumurilor şi căilor ferate ne tivităţii muncii şi reducerea preţu- s.ar pu(ea de asemenea vorbi măl şi la celelalte şcoli vorbise numai
Cu toate acestea s-au întîm- tisfacţie despre felul cum func limba germană. A obţinut calificative
pinat unele greutăţi, în mod deo. ţionează acestea şi despre aju cesare transporturilor interne. Muncitorii de la Trustul 4 Construcţii, care ini de cost al produselor, iar alte 2 ^ Vorbele însă, oricit de măiestre notate numai cu bine şi f. bine.
sebit legate de problema frec torul însemnat ce-1 primesc în
venţei. Datorită specificului de cadrul cercurilor pentru ridica au în primire această uriaşă cons trucţie, obţin zilnic noi şi noi succese. sint în curs de realizare. ar nll g0[ da 0 imagine clară a Registrele sale de evidenţă sînt în
muncă, mulţi mineri nu puteau rea nivelului lor politic. totdeauna în ordine. Nici cînd e vor
participa cu regularitate la con • In fotografie: Aspect dintr-o hală a noului laminor hunedorean. Trebuie să remarc că acum, locul muncii şi măiestriei lor. Şi desigur, ba de muncă nu se dă înapoi. A par-:
vorbirile cercurilor şi cursurilor La Petrila şi Lonea fierăstraielor manuale le-au luat cele greu t.a jost ?i tov_ Lazâr să se ticipat împreună cu Danghel Wal-
învăţămîntului de partid. > traut şi Matei Soin la însilozarea po-'
lucrurile nu rumbului, la strîngerea fierului vechi
—'——— exprime precis care sint cei mai har
nici din colectiv: „l-aş nedreptăţi pe
cei din echipa tov. Ladislau Csapo,
dacă aş afirma că cei ai iov. Eu
gen Birtok sint mai buni. La noi,
lucrul în serie nu acceptă pe unii
să rămtnă în urmă faţă de ceilalţi.
Pot să spun insă că aportul celor
amintiţi şi al tov. Nicolae Bota este -
deosebit de preţios in realizarea suc- ţ
cesclor noastre"... S. VLADIMIR L
Prin sprijinul Comitetului re stau chiar bine şi la alte treburi ale gospodăriei. E
gional de partid, în acest an
şcolar din sistemul învăţămîntu Cejurs csj S n s f ir u c t o H ii într-adevăr o utemistă exemplu în
lui de partid, Comitetul raional
de partid Petroşani a organizat Şi la minele Petrila şi Lonea te a tr u muncă. /
o nouă formă de învăţăm înt: s-au organizat asemenea cercuri
cercurile politice pentru mineri. politice pentru mineri. Pentru Din iniţiativa Casei regionale de Angela iubeşte muzica \
creaţie s-a deschis la Petroşani un
In aceste cercuri au fost înca organizarea lor s-a muncit bine. curs cu instructorii de teatru ai for Angelei încă de mică i-a plăcut mu
draţi acei mineri care, datori S-a făcut recrutarea cursanţilor maţiilor de artişti amatori din toată zica. Zile de-a rîndul stătea lîngă di
tă condiţiilor de muncă, nu pot pe baza respectării liberului con- regiunea. Cursul va dura 15 zile. In fuzor şi asculta sunetele melodioase
participa la alte forme de în simţămînt. au fost selecţionaţi acest timp se urmăreşte ca instructo • ale diferitor instrumente muzicale. Do
văţămînt. Şedinţele cercurilor rii de teatru ai echipelor de artişti rea cu orice preţ să înveţe vioara.
politice se ţin odată pe lună. In propagandiştii cei mai buni. amatori să ia cunoştinţă de formele Devenise o pasiune pentru ea. Citea
ce priveşte desfăşurarea progra Comitetele de partid de aici muncii în domeniul arici teatrale. despre marii compozitori, căuta să le
mului, ea este urm ătoarea: se Lecţiile sînt predate de oameiu de spe cunoască viaţa. Şi din ce i se lim
face o expunere care durează şi birourile organizaţiilor de ba cialitate. pezeau mai mult tainele acestei pa
aproximativ 30 de minute după ză au considerat însă că acea siuni, dorinţa i se aprindea şi mai
care urmează întrebări şi discu sta e suficient pentru ca cercu F. CIORA mult în suflet. 1
ţii. Temele ce’ s-au expus pînă rile să funcţioneze bine, pier- corespondent Adesea mama, sau surorile sale o gă
acum au fost diferite. zînd din vedere faptul că faţă seau visătoare stînd lîngă difuzor şi
de învăţămînt trebuie avută o naanaaaBBBaB»tiBaanaiisaBHSBa'iiiBtiBiiiaBaiiia*naBaaBiiHRaBaanoMasBaBnaBiiaaaHHaaaBn»iiE »w«H«iuaaataaDt!CHunDaD fredonînd uşor o melodie. încet, în
Preocuparea temeinică preocupare temeinică şi perma cet, dorinţa şi-a îndeplinit-o. Acum
nentă. Datorită faptului că acea în timpul liber, Angela, socotitoarea
asigură obţinerea harnică, ia ore de vioară. In orice
stă preocupare a lipsit, s-a ajuns A fosf ales Comifefuf clipă de răgaz, după orele de muncă,
succeselor îşi ia vioara şi exersează.
la situaţia ca la mina Lonea. organizatoric Rod al unei activităţi susţinute
Cea ’mai bună activitate des Iubită şi stimată pentru munca ei,
făşoară cercurile politice de la pînă la data de 20 noiembrie, orăşenesc harnică şi conştiincioasă, aşa e soco
minele Vulcan şi Aninoasa. Co titoarea Angela Kamner, de la gospo
mitetele de partid de la aceste cercurile politice să nu-şi încea HUNEDOARA (de- la Subredacfia dăria agricolă colectivă din Petreşti.
mine (secretar tov. Aurel Mîr- noastră voluntară). Duminică, 1 de
za şi Geza Tanczer) dau atenţia pă activitatea, iar la Petrila cembrie, în oraşul Hunedoara a avut Muncitorii, tehnicienii şi funcţio nală, sînt rezultatele unei juste pla graful „Alexandru Sahia11 din Petro
cuvenită mobilizării cursanţilor, loc şedinţa de constituire a Comite narii întreprinderii cinematografice re nificări a activităţii de masă cu fil şani — responsabil tov. Rozalia Ve-
ajută propagandiştii. frecvenţa să fie destul de scă tului organizatoric al femeilor. La şe gionale de stat Hunedoara—Deva, se mul, ă unei largi popularizări a fil reş, cinematograful „Ilie Pintilie" din
dinţă au participat peste 120 femei, pot mîndri cu realizarea planului glo melor programate pe regiune şi a Simeria — responsabil tov. Elena
Astfel, la Vulcan, atunci cînd z1ută. s •. ; ’ » muncitoare, iehniciene, inginere şi cas bal pe anul 1957 — bilete spectatori — conştiinciozităţii dovedite în muncă Iacob, etc. Mai slab au muncit în
s-a ţinut prima expunere, din nice din oraşul Hunedoara. In cadrul de majoritatea salariaţilor din aceas acest an cinematografele din Apoldu
cei 164 cursanţi încadraţi la Doar la cercul condus de tov. acestei adunări tov. ing. Letiţia Cio- încă din data de 13 noiembrie a. c. tă întreprindere. ' de Sus, Deva, Ilia, Alba Iulia, Sebeş,
cercurile politice n-au lipsit de- rogaru a prezentat un referat asupra Pe compartimente, planul a fost Teiuş şi Zlatna, care nu au luat toa
cît 13, fiind deci asigurată o Mircea Moldovan, frecvenţa a- recentei hotărîri a Biroului Politic al Numeroasele acţiuni comune între te măsurile pentru organizarea ac
frecvenţă de peste 90 la sută. C.C. al P.M.R., cu privire la reorga realizat în felul următor: prinse cu U.T.M.-uI, Direcţia agrico ţiunilor pentru popularizarea filmu
Acest lucru se datoreşte şi fap tinge aproximativ 50 la sută. nizarea muncii in rîndul femeilor. lă, A.R.L'.U.S., S.R.S.G., A.V.S.A.P., lui şi îndeplinirea planului de bilete.
tului că au fost selecţionaţi ca Cinematografe săteşti — cu bandă organizarea filmului sovietic, cioturi
propagandişti cei mai pregătiţi Mulţi cursanţi de la mina Pe Au luat apoi cuvîntul 17 tovarăşe. îngustă, planul realizat la 22 sep de filme sovietice şi romîneşti, con- Se poate afirma că salariaţii din
In continuare, s-a trecut la alege tembrie ; la 29 noiembrie, plănui de cursurile-ghicitoare şi literatură cine reţeaua cinematografică a regiunii
trila, printre care tov. Rudolf rea Comitetului organizatoric orăşe păşit cu 24,3 la sută. matografică, au contribuit la rîndul noastre au înţeles în bună măsură im
Baciu, Mihai Torok, Ştefan Mi- nesc. lor la atragerea unui mare număr portanţa acţiunilor de masă cu fil
Cinematografe cu bandă normală; de spectatori şi prin aceasta la înde
lea şi alţii, n-au participat la MARIA STOICA la 29 noiembrie planul realizat în pro plinirea şi depăşirea planului. mul şi că rezultatele obţinute în mun Reinnoiţi-vă din timp abo
nici o expunere. Vina pentru a- centaj de 101,5 la sută. ca lor constituie un imbold în rea namentele la ziarul „Drumul
ceastă situaţie o poartă comite Printre cinematografele fruntaşe pe lizarea sarcinilor viitoare ale cine socialismului".
tul de partid şi birourile orga Caravanele cinematografice, au rea regiune, care au contribuit în bună
nizaţiilor de bază. Pentru acea lizat planul în proporţie de 101,5 la măsură la realizarea planului regio matografiei. Ziarul apare zilnic. Costul
sta, organizaţiile de partid de sută, la 29 noiembrie a.c. abonamentelor este de 4 lei
la mina Petrila şi Lonea trebuie lunar pentru abonamentele
să facă o cotitură în activitatea Planul de beneficii pe 1957. a fost colective şi 5 lei lunar, pen
tru abonamentele individuale.
lor.
Abonamentele se fac la 0-
P. UNGUR ficiile poştale prin factorii
poştali şi difuzorii voluntari.
XXK><XK>00<XX)C<><X><XX><XXX><X)<2<X^<2Gv,Vl>VCXŞ><X>00<X><L 000<X><X ^OOOC'OVvOOOOOOOOC 'OOO
Mai multă atenţie mişcării de inovaţii
(Urmare din pag. l-a) fără de concurs, a înfiinţat un binetul tehnic în activitatea sa, îndeplinit încă la data de 30 septem nal, sînt cinematografele din Haţeg INfOBMAţlE 1
cabinet tehnic la B.V.T., a or- pentru ca numărul inovatorilor brie, în procentaj de. 135 la sută. — responsabil tov. Geza Perl, cine
munca manuală a 10 construc Se aduce la cunoştinţa generală că termenul de depunere ş
tori. Economiile post-calculate, ganizat un schimb de experi- şi inovaţiilor să crească pe mă- Frumoasele realizări obţinute de în matograful din Orăştie — responsa a prospectelor la concursul cu întrebări şi răspunsuri orga
aduse de această inovaţie, se enţa cu I.C.S.H., a ţinut o con- sura aşteptărilor. treprinderea cinematografică regio- bil tov. Vladimir Pancu, cinemato- nizat de C.E.C., s-a prelungit pînă in ziua de 10 decembrie
ridică la 40.204 lei anual. sfătuire cu inovatorii. In cola- __--------------------- 1-------------------- 1957. orele 19.
în abataj. Dar oamenii şe descurcă
Trebuie menţionată şi inova borare cu I.C.S.H.şi combinat, a MARCA nr. ti bine, mai adăugă acesta. Particioanţii la concurs sînt invitaţi să depună în urnă
ţia tov. Sigismund Boszermenyi, organizat o expoziţie de inova prospectele de participare.
„Furmina de topit bronz“ a- ţii în oraşul Hunedoara. —¦ Stăm bine cu planul, dar şi cu
plicată la atelierul mecanic 409. calitatea... — intră în vorbă minerul Cei care doresc să mai participe la concurs, pot ridica de
In felul acesta, calitatea bron Oricît am insista noi în a a- Nu rare ori, marca reprezintă car- — De ce? se interesă minerul L. Petrov, un lipovean venit de mai la orice unitate C.E.C. formularele necesare.
zului este superioară, deoarece răta faptele pozitive realizate de lea de vizită11 a unui produs executat 1. Cioica. mulţi ani la mină.
scoate un bronz curat şi nu mai cabinetul tehnic al Trustului IV de o fabrică sau alta. După ea, oa
iese ars, aşa cum se întîmpla construcţii Hunedoara, nu pu menii pot aprecia felul cum au muii — No, iaca la recepţie s-o găsit — Cît?
după vechiul sistem. Se produc ceva şist şi de asta ni le-o tăiat. Ii
de asemenea economii la cocs — Peste 600 tone în afara planului,
şi la oalele de grafit, care se tem trece cu vederea şi unele cit şi cine sînt cei care au executat musai să alegem mai bine şistul, să iar calitatea... vedeţi şi dvs...
procură mai greu şi care, în ca lipsuri manifestate în cursul a- produsul respectiv. dăm şi mult cărbune, dar şi mai bun
zul de faţă, sînt complet înlă nului. A avea în aproape un an — răspunse tov. Praţa, privindu-şi cu Pe craţerul nou, cu care fusese do
turate. Alimentarea cu aer a doar 30 de inovaţii, aceasta nu Există şi la minele de cărbuni din înţeles ortacii, mustrîndu-i parcă cu tată brigada de curînd, se scurgea
furminei se face de la acelaşi este suficient. înseamnă că te Valea Jiului asemenea mărci, după privirea. din ambele aripi ale abatajului căr
motor care deserveşte şi cubi- maticele şi inovaţiile propuse şi care se apreciază cantitatea şi cali bune negru, sclipitor, curat ca aurul.
loul de turnat fontă, deci nu mai aplicate au fost slab populari tatea cărbunelui extras de fiecare bri — Bine zici, tovarăşe forhaier. Ne Şistul era adunat tot între stive, pen
este nevoie de un alt model. Este zate, înseamnă că nu s-au gă gadă în parte. Marca nr. 21 este mar om sili să dăm şi mult şi bun — a tru evacuare. In stratul gros de aproa
important de asemenea faptul că sit formele cele mai bune de ca brigăzii lui Gherasim Praţa de la probă şeful de schimb I. Preda, un pe 4 m, unii mineri tăiau vîrtos cu
prototipul a fost confecţionat de atragere a muncitorilor la o sectorul I al minei Aninoasa. Vago miner mic de statură, cu faţa pre piehamerele, iar alţii, împreună cu a-
inovator din deşeuri, pe timpul participare mai numeroasă. La netele care pleacă încărcate cu căr lungă. jutorii mineri şi vagonetari, lopătau'
cînd se găsea în goluri de lu cabinetul tehnic există un sin bune de la rolul brigăzii, sînt întot cărbunele căzut pe vatra poddă, pe
gur om, respectiv tov. Eugen deauna consemnate cu această marcă. Şi ortacii lui Praţa baci nu rama craţer care abia mai prididea să-l du
cru. Popescu. Conducerea trustului Şi minerii ţin mult ca marca nr. 21 seră indiferenţi faţă de cele 60 „rîz că spre colector.
să fie într-adevăr cea mai frumoasă ne" tăiate. Luaseră hotărîrea să nu mai
Se înţelege că Inovaţiile ară „carte de vizită". aibă „rîzne11 tăiate la sfîrşitul lunii — Cum de merge treaba aşa bine,
ce metode aplicaţi ? — se interesă u-
tate mai sus şi care acum se fo Cărbune mai mult, dar noiembrie. Marca brigăzii, trebuia să nul dintre cei trei.
losesc din plin, au fost cele mai rămînă nepătată. — Metode anume nu avem. Ii dăm
„tare", nu pierdem timpul de pomană,
bine apreciate, iar cei care le-au n-a creat posibilitatea ca acest şi mai bun Curat ca aurul... scoatem pe schimb cîte un cîmp de
om să se ocupe numai de ino cărbune din fiecare aripă, eşalonăm
realizat au fost recompensaţi vaţii. Dacă ar fi avut ceva aju Luase sfîrşit luna octombrie. Praţa O zi de toamnă, rece, din a doua lucrările în abataj şi avem mecanicul
toare, dacă s-ar fi ocupat nu baci şi ortacii săi se bucurau sincer jumătate a lunii noiembrie. Trei oa
că dăduseră cel mai mult cărbune meni au coborît în marele abataj-ca
materialiceşte. In perioada con mai de problema inovaţiilor şi peste plan din sector, că aveau să ia meră al brigăzii. nostru, minerul Cîrncanu — explică
cursului s-au făcut 24 de pro raţionalizărilor, fără îndoială că la salariu mai bine de 120 lei de şut, — Praţa baci nu-i la lucru ? în lapidar minerul Blaga.
puneri de inovaţii, dintre care au puteau fi introduse mai multe pe cap.de miner. Dar, ceva îi frărnîn
fost aplicate 12, în studiu şi ex probleme în planul de activitate ta. Era vorba de onoarea brigăzii, de trebă unul din ci. — Şi apoi e vorba.de marcă — ţi
perimentare au rămos 8 propu al cabinetului şi bineînţeles nu prestigiul mărcii nr. 21. Cărbune dă — Ii în schimbul de noapte, răs nu să precizeze ştaigărut Z. Costea,
duseră mult, dar.... care apăruse de nu ştiu unde în a-
punse minerul şef de schimb I. Preda. bataj.
— Păi cum ? Şefii de brigadă sînt
neri, iar 4 au fost respinse. mărul inovatorilor ar fi' fost — Adică să ne taie nouă 60 de de obicei în schimbul 1. Că brigada dădea acum şi mult şi
Se vede de aici că respon mult mai mare. Credem că cel „rîzne11 pe octombrie — zise un mi — Aşa o fi, da1 Praţa baci.;; bun, o dovedea cărbunele — cea mai
puţin de-aci înainte, conducerea ner cînd se întîlni cu ortacii care in — îşi face casă c.u împrumut de la elocventă mărturie. Marca nr. 21 era
sabilul cabinetului tehnic, arhi Trustului IV construcţii Hune trau în primul schimb. la înălţime.
tect Eugen Popescu, a avut o doara, va sprijini mai mult ca- stat şi mai dă o mînă de ajutor —
preocupare în acest sens. In a- — Or avut dreptate — îi răspunse completă un tehnician, adică unul din GH. ZAMFIRESCU
Praţa baci. tre cei trei oameni care coborîserâ
