Page 11 - 1957-12
P. 11
pag; 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 923
ssa
rw m ţw sn
Vizita lui Hammarskjoeld In preajma Conferinţei pentru
în Orientul mijlociu solidaritatea ţărilor Astei şl Africii
AMMAN 3 (Agerpreş). — Se CAIRO 3 (Agerpreş). —- care stau în faţa lumii şi înde Realizări ale cercetătorilor U.R.S.S. ocupă Secul de frunte în domeniul
cretarul general al O.N.U., China Nouă a n u n ţă: Secreta osebi cele care privesc direct
riatul Conferinţei pentru solida şi vital popoarele Asiei şi A- polari sovietici metalurgiei, cftimiei şi automaticii -
Hâramarskjoeld,' a terminat -tra- ritatea ţărilor Asiei şi Africii fricii". Conferinţa „va căuta să
• ţativele cu guvernul iordanian, a dat publicităţii un buletin în promoveze un punct de vedere Declaraţiile directorului principal al uzinelor
care sint menţionate scopurile comun al ţărilor Asiei şi Afri
încheind astfel prima parte a acestei conferinţe, care urmea cii, pentru soluţionarea paşnică
turneului său în Orientul mij ză să aibă loc la 21 decembrie. a problemelor lor". Subliniind
lociu. După Amman, itinerariul faptul că popoarele Asiei şi A-
secretarului general prevede vi In buletin sînt cuprinse ape fric.ii reprezintă o cultură şi
zitarea capitalelor Israelului şi lul către popoarele Asiei şi A- civilizaţie străveche, Singh spu
ne că la conferinţă „vor fi re
Siriei. In comunicatul final al fricii precum şi rezoluţiile a- înviate aceste legături vechi,
tratativelor de ia Amman, se probate în octombrie la Cairo care intr-un timp legau po
menţionează că secretarul gene de comitetul de pregătire al poarele noastre" pentru a se ob
ral şi .ministrul de externe al conferinţei.
' Iordaniei, Rifai, „au discutat
problema întăririi autorităţii' nu Editorialul buletinului este
' pentru supravegherea armisti semnat de Anap Singh, membru ţine „o colaborare frăţească în LENINGRAD 3 (Agerpres). mentală că pragul Nansen este „Renault"
ţiului în Palestina'1. Oficial sco al parlamentului indian, vice tre noi şi între popoarele noa — TASS a n u n ţă : Cercetătorii întretăiat in partea centrală de
pul vizitei secretarului general preşedinte al comitetului de stre şi celelalte popoare ale lu polari sovietici au şters încă o un canal de mare adîncime. In PARIS 3 (Agerpres). — Uniunii Sovietice. El a siblinîa!
pregătire al conferinţei. In edi mii, în spiritul respectului re „pată albă" de pe harta geo probele de pămînt luate din Luînd cuvîntul în oraşul Koton- că „lansarea sateliţilor artificiali
al O.N.U. în Orientul mijlociu torial, se arată că scopul apro ciproc .şi al ingăduinţii, dar pe grafică a Arcticii, în partea de fund de către expediţie a fost cu (Africa neagră franceză) ai pămîntului dovedeşte in mod
este examinarea la faţa locului piatei conferinţe este de „a baze de absolută egalitate". nord a Mării Groenlandei. Ex găsită o microfaună de origine Pierre Dreifus, directorul prin incontestabil că U.R.S.S. a o-
a , diferendului intervenit între studia problemele internaţionale pediţia oceanografi'că la mari la atlantică, care a putut să pă cipal al direcţiei uzinelor de au cupat locul de frunte in dome
guvernul iordanian şi colonelul tomobile ale firmei „Renault", a niul metalurgiei, chimiei şi au
Leary, şeful comisiilor de armis Partfcinanti! la mişcarea de rezistenţă din italia titudini a Institutului arctic a trundă pînă aici prin acest ca acordat o înaltă apreciere reali tomaticii".
stabilit că în regiunea aproape nal. Aceste cercetări ale explo zărilor ştiinţifice şi tehnice ale
tiţiu O.N.U..pe care îl acuză de
părtinire în exercitarea funcţiu se vor întruni în ciuda tuturor piedicilor necunoscută a părţii centrale a ratorilor polari sovietici îtr re
ni; sale.- Agenţia Trahee Presse
relatează din surse informate că ROMA 3 (Agerpies) — I.a lian va ţine această întrunire în pragului Nansen adîncimile de giunea pragului Nansen prezin Bourguiba se pronunţă împotriva
secretarul general va discuta în teatrul „Adriano" din Roma a ciuda tuturor piedicilor. Bol- păşesc 3.000—3.500 de m. Pînă tă un mare interes în legătură proiectului francez pentru Algeria
Orientul mijlociu' şi’ alte proble avut loc la 1 decembrie un mi drini, preşedintele Asociaţiei na în prezent se presupunea că cea cu faptul că pragul este o fron
me, în special problema refugia ting de protest împotriva inter ţionale a partizanilor italieni, a mai mare adîncime deasupra tieră naturală între Oceanul în PARIS 3 (Agerpres).—Intr-un care s-a ridicat cu arma în mină
ţilor arabi în Palestina, dintre zicerii de către guvern a primei spus că mişcarea unică de rezis pragului ar fi de 1600 m. gheţat de nord şi Marea Groen interviu acordat corespondentu pentru a-şi dobîndi independen
care peste 700.000 trăiesc în te întîîniri naţionale a parlicipan- tenţă din anul 1945 a avut c a landei, limitînd schimbul de apă lui ziarului „Figaro", preşedinte ţa, tocmai idealul pentru care
ritoriul Iordaniei. Intr-un comen ţilor la mişcarea de rezistenţă, racterul unei adevărate revoluţii Pragul Nansen este u n , mare din adîncime ale acestor bazine. le Tunisiei, Habib Bourguiba, a luptă". In asemenea condiţii, a-
tariu al agenţiei sus amintite se fixată pentru 24 decembrie. In naţionale ale cărei idealuri de lanţ de munţi submarini, care declarat că „proiectul francez preciază Bourguiba, este inutil
arată că secretarul general, sub prezidiul mitingului se găseau mocratice n-au fost realizate din se întinde de la capul nord-estic Expediţia sovietică, care a n a de autoguvernare pentru Alge să se discute încetarea focului.
¦motivul că: oficiul O.N.U. pentru reprezentanţi ai majorităţii par vina partidului democrat-creş- al insulei Groenlanda şi pînă vigat timp de 3 luni la mari ria nu poate să pună capăt os După ce a arătat că Franţa a
•ajutorarea refugiaţilor ar fi e- tidelor şi organizaţiilor care au tin. La miting au mai luat cu la litoralul nord-vestic al insulei latitudini, s-a reîntors la Lenin tilităţilor din Algeria". După ce mobilizat o armată întreagă
puiza't fondurile destinate ajuto participat la lupta antifascistă vîntul comunistul Terracini, Pic- Spitzberg. Cunoscutul cercetător grad pe bordul motonavei „Le a reamintit declaraţia premieru pentru zdrobirea mişcării de eli
rării'refugiaţilor arabi din P a printre care comunişti, socialişti, cardi, fost ministru radical şi norvegian F. Nansen a emis na", comandată de cunoscutul
lestina a hotărît să ridice aceas social-democraţi, radicali repu primul ipoteza despre existenţa căpitan polar, A. Vetrov, care a lui francez Gaillard, în care se berare din Algeria, Bourguiba a
blicani şi independenţi. acestui prag. participat la două expediţii an
tă problemă în cursul discuţiilor tarctice. Timp de peste o lună afirmă că Franţa nu va recu subliniat că „nu este posibilă
pe care le va avea în diferite Cei care au luat cuvîntul la socialistul Lombardi. Bazîndu-se pe date noi, oa lucrările s-au desfăşurat în con
capitale din Orientul mijlociu. menii de ştiinţă sovietici au for noaşte independenţa Algeriei, nimicirea unei mişcări naţionale
Se, ştie, ca recent guvernele cî-
torva ţări arabe cu orientare po miting au criticat aspru guver mulat o noua ipoteză funda diţiile nopţii polare. Bourguiba a spus : „Prin această care se bucură de sprijinul în
litică p:ro americană şi-au ma
nul pentru că încearcă să îm Date cu privire la înrăutăţirea lege refuzaţi poporului algerian, tregului popor".
piedice pe participanţi1 la miş
carea de rezistenţă să sărbăto
nifestat intenţia' de a impune în rească lupta victorioasă împotri situaţiei economice din S.U.A. Devergenfe serioase în tre parfseipanfîs
va nazismului, pentru că profita parfylus Âtfianfseylisi de nord
problema refugiaţilor din Pales de sprijinul fasciştilor în parla
ment şi le permite să desfăşoare
tina o soluţie care nu ţine sea în ţară propaganda de ură şi
dezbinare naţională. Pari, fost
ma de drepturile legitime ale a- preşedinte al Consiliului de mi WASHINGTON 3 (Agerpres). cunoaşte o sporire simţitoare la din numărul total al războaielor
niştri, a cerut guvernului să nu existente în întreprinderile de
cesfora. De asemenea >¦ agenţia mai împiedice desfăşurarea pri — Situaţia economică din Sta începutul anului viitor. Evitînd bumbac din S.U.A. să iasă din BONN 3 (Agerpres). — In arme către Tunisia; opoziţia
mei întîîniri a participanţilor In producţie. legătură cu sesiunea Consiliu manifestată de ţările din Europa
United Press consideră posibil mişcarea de rezistenţă. Dacă gu tele Unite continuă să constituie să dea precizări cifrice, Mitchel lui N.A.T.O. care va avea loc de nord participante la N.A.T.O.
Un alt fapt calificat drept „a- în curînd, presa vest-germană împotriva intenţiei americane de.
ca- în cursul turneului său în O- vernul nu-şi va schimba poziţia, un subiect permanent de comen a declarat că în primăvara anu larmant" este creşterea simţitoa continuă să sublinieze existenţa a le transforma în „baze pen
re a numărului falimentelor. In de divergenţe serioase între par tru lansarea rachetelor" ; discu
rientul mijlociu,, secretarul gene a arătat el, atunci poporul ita tarii pentru publicaţiunile ame lui 1958 Statele Unite „vor avea septembrie numărul acestora a ticipanţii pactului Atlanticului ţiile îndîrjite provocate în R.F.
atins 1.071, cea mai mare cifră de nord. Referindu-se la cauze Germană de planurile de creare
ral să abordeze chestiunea forţe ricane ca şi pentru presa occi un nivel al şomajului mai ridi lunară, înregistrată după 1933. le acestor divergenţe, ziarul a bazelor pentru rachete ; .di
„Die Weit" număra printre ele vergenţele dintre R.F. Germană
lor: speciale de poliţie O.N.U. dentală în general. cat decît cel pe care l-au avut Evoluţia pe viitor a actualului în special ascuţirea divergenţe şi Anglia cu privire la cheltuie
lor între Franţa, pe de o parte, lile pentru întreţinerea trupelor
care staţionează la graniţa din Nu de mult, secretarul de stat pînă în prezent. declin cs se înregistrează în e- Anglia şi S.U.A., pe de altă engleze din Germania occiden
parte în legătură cu livrările de tală.
tre Egipt şi Israel precum şi la Departamentul muncii, Mit- Ziarele americane şi revistele conomia americană are reper
golful Aka-ba: ' ' .¦ chel, a declarat că „şomajul va de mare tiraj continuă să aducă cusiuni şi peste ocean. In rîndul
-date noi în acest domeniu. Re
vista „U S News and World Re
port" a publicat în penultimul
său număr din noiembrie noi
date despre situaţia din industria aliaţilor americani se exprimă
metalurgică. Extracţia de cărbu îngrijorarea în ceea ce priveşte
ne s-a redus în perioada la ca efectele pe care actualul declin Lupte sîngeroase în Algeria
re se referă revista cu 6,1 la su îl va putea avea asupra econo PARIS 3 (Agerpres).—TASS de asemenea în regiunea din 4-
tă, extracţia de petrol cu 3,6 la miei altor ţări. anunţă : In Algeria continuă să propierea oraşului Collo şi la
sută, transportul de mărfuri pe se desfăşoare lupte sîngeroase. est, de oraşul Sook Abraş (în
„Situaţia economică din State
căile ferate a scăzut cu 12,3 la le Unite, scrie „Le Monde", In ultimele zile, cînd problema apropiere de frontiera algeria-
algeriană este discutată la se no—tunisiană).
sută. Revista publică de aseme prezintă un interes imediat pen siunea Adunării Generale a
nea date despre reducerea simţi tru ţările europene a căror eco O.N.U., mari unităţi militare Săptămînalul tunisian „Ac-
toare a numărului comenzilor nomie depinde mai mult sau franceze şi-au intensificat acţiu tion" subliniază că cercurile gu
vernante din Franţa caută să
primite de industrie. In domeniul mai puţin de cea americană" nile împotriva patrioţilor alge rezolve pe cale „militară" pro
construcţiei de strunguri numă Ziarul arată că „simptomele de rieni încercînd să frîngă rezis blema algeriană, adică să înă
tenţa lor. La 29 şi 30 noiembrie buşe mişcarea de eliberare na
rul comenzilor pentru trimestrul clinului s-au înmulţit după sfîr- la sud de oraşul Alger au avut ţională. „Războiul din Algeria,
al IlI-lea a fost cu 43 la sută şitul verii... Majoritatea ţărilor loc ciocniri între trupele franceze scrie săptămînalul,- duce Franţa
inferior perioadei corespunză europene sînt prinse între peri şi detaşamente ale armatei al la degradarea morală şi izolare.
toare anului trecut. De aseme colul inflaţiei şi cel al şomaju geriene de eliberare naţională. Răsculaţii algerieni sînt ferm
hotărîţi să continuie lupta pînă
nea au fost anulate comenzi în lui. Lupte înverşunate au avut loc cînd Franţa va satisface năzuin
valoare de 7,2 milioane dolari._
W O O O O O O O O O O O V O < X X .'O O O O O O O O O W O O W W < X X W O O O O W < X K
Se remarcă o reducere accentua ţele poporului algerian".
tă a activităţii în întreprinderile Scurte ştiri In Franţa creşte de asemenea
industriei de bumbac. Se anun mişcarea împotriva războiului
In apropierea tîrguşorului Elin-Pelin clin R. P. Bulgaria, s-a ridicat cu ajutorul Uniunii Sovietice o mare ţă astfel că 5 mari societăţi şi-au VARŞOVIA. — La 1 decembrie de ferinţă asistă peste 100 de delegaţi, din Algeria. Recent, 104 soldaţi
uzină de materiale refractare. Uzina va avea o capacitate, anuală de 40.000 de tone materiale refractare şi 20.000 închis întreprinderile pentru o legaţia Marii Adunări Naţionale a in cadrul conferinţei vor fi discutate trimişi în Algeria au adresat o
de tone de şamotă. perioadă de timp, fapt care a R. P. Romîne, care ţirnp de 10 zile scrisoare guvernului în care au
făcut ca aproximativ 10 la sută a vizitat R. P. Polonă la invitaţia probleme privind relaţiile economice
IN FOTO: Uzina de materiale refractare de la Eiin-Pelin. Seimului R. P. Polone, a plecat cu dintre ţările Commonwealthului, pro cerut încetarea războiului din
blemele dezvoltării ţărilor slab dezvol Algeria. La 2 decembrie s-a a-
l trenul spre patrie. tate din Commonwealth, probleme nunţat că celor 44 de activişti
zonă este pustiită periodic de MOSCOVA. — Pînă la 2 decembrie privind situaţia internaţională şi apă pe tărîm social, sindical şî po
uragane îngrozitoare. Unele ora 6 dimineaţa cel de-al doilea sate rarea, precum şi altele. litic, care au chemat opinia pu
DOCUMENTAR us tra se ridică brusc din apele Li lit artificial a făcut 404 rotaţii în ju PEKIN. — La 2 decembrie s-a blică franceză la luptă pentru
ceanului Indian, fără nici. un rul pămîntului. In acest timp primul deschis la Pekin cel de-al 8-lea Con pace în Algeria, li s-au alătu
satelit artificial şi racheta sa purtă
fel de semn prevestitor. Une toare au efecluat respectiv 882 şi 894 gres al sindicatelor din întreaga Chi rat alţi 33 de activişti. Ei cer
de rotaţii. Pe timp senin cel de-al nă. Printre delegaţi, care reprezintă să se trimită din partea fiecărui
ori vîntul atinge viteza ele 100 doilea satelit artificial al pămîntului peste 16.000.000 de oameni, se află departament cîte o delegaţie la
Australia reprezintă o fişie şi o lăţime de 15 km, Ele sini 20 de ani, dar este departe de hnometri pe oră, scufundînd
poate ti observat cu ochiul liber îna muncitori fruntaşi în producţie, eroi Paris pentru a transmite guver
populată care înconjoară un îngrijite de numai 2—3 oa- a fi terminată. bărcile pescuitorilor de perle inte de răsăritul soarelui, între 50 şi ai muncii, conducători ai fabricilor şi nului cererile cu privire la înce
63 grade latitudine nordică şi după uzinelor din Republică. tarea războiului.
vast pustiu, aproape tot atit meni. ^ _ Primii locuitori ai. Austru- şi deoastincl aşezările de pe
de lipsit de viaţă ca luna.
Se întîlnesc şi concesiuni pLei au fosf deportaţi, sau exi- litoral,
Ra are o suprafaţă de mari- pînă la 25.000 km păi- iaji a[ci de guvernul englez. Centrul continentului esle
. 7.704.000 km pairaţi şi o popu fraţi.. In anii buni numărul, oi Dar de la sfirşitul secolului al de nelocuit. El repreziniă un apusul soarelui înire 23 şi 49 grade
laţie de peste 9.000.000 locui lor ele tuns atinge un milion XVIII-lea au început să emi- imens pustiu de dune nisipoa- latitudine sudică. M A G A Z IN
tori (1,1 locuitori la km pă de capete. In partea de nord greze şi cetăţeni liberi ai că- se şi. uiunli ştiiicoşi nu prea
trat). â „interiorului'' unde păşunile ror număr 'd depăşit. în curînd înalţi. Apele care pornesc din BONN. *= După cum rezultă din
datele Departamentului federal de cri JOI 5 DECEMBRIE ,1957
Intre fişia de pămînt de pe sint mai hune se trese vite pe cel al condamnaţilor. In platourile mai înalte spre de- minalistică publicate de ziarul „Die
litoral, şi regiunile pustii din cornute mari. Această regiune ultiinul timp peste 300.000 de presiunea din centru nu au ie- Welt“ în prezent în Germania occi SPECTACOLE 14,00 Muzică dc estradă; 15,05 Pro
centru se’ lntinde o castă zonă este caracterizată prin prezen locuitori. ai insulelor britanice şire la mare. După o cale re- dentală se comit mai multe crime de CINEMATOGRAFICE gram de melodii.populare; 16,45 Mu
intermediară pe care austra ţa eucalipţilor uriaşi. cît în întreaga Germanie în anul zică uşoară ; 17,25 „Ştiinţa învinge" l
şi-au exprimat dorinţa să emi- ’laliv scurtă ele pier în nisipu- 1938. in anul 1956 în R. F. Germa DEVA : Păianjenul dc a u r: SEBEŞ : 18.30 Muzică uşoară; 19,05 Maeştrii
nă s-au înregistrat 1.630.675 de cri Vultur 101; SIMERIA: Ora H; cîntecuiui popular romînesc: Maria
lienii o ' numesc „interiorul“. Ploile sînt rare, iar în ani greze în Australia. rile nesfîrşite, aşa cum se tti- ORAŞTIE : .Vultur 101; PETROŞANI:
me. Criminalitatea este deosebit de Dispărut fără urmă; Vultur 101; AL Tănase; 19,25 Muzică uşoară: 20,30
Pornind cu un avion din ora deosebit de secetoşi milioane Parteci de noră a Australiei timplâ şi în Sahara, In acest răspîndită în rîndurile tinerilor în BA 1ULIA : Prologul; ILIA : Ripa Concert de muzică populară romî-
vîrslă de 14—21 de ani. dracului; HAŢEG: Odată în viaţă : nească; 21,15 Muzica uşoară şi de
şele mari de pe litoralul sud- de oi. mor de sete. este situată paralel cu tropicul pustiu, pe o distanţă de aproa- APOLDU DE SUS : Dansez cu tin e; operetă' de compozitori romîni; 22,30
ATENA. — Comitetul grec pentru BARU MARE: Balada Siberiei ; PA- Concert de estradă; 23,15 Melodii
estic spre interior se observă Oraşele mari. ale Australiei Capricornului, Litoralul este pe 2.000 kilometri nu se în- slăbirea încordării internaţionale şi ROŞENI: Noapte de carnaval; populare romîneşti.
pentru pace a dat publicităţii un apel
cum lanurile de griu şi live si.nl situate pe litoral. La Syd¦¦ acoperit de jungle a căror u- (Uneşte făptură omenească sa-u adresat opiniei publice greceşti şi
conducătorilor pplitici ai ţării. în care
zile de pomi fructiferi, sint în ney, cel mai mare dintre ora- mezeală înăbuşitoare este în locuinţă. cheamă poporul grec şi conducerea BRAD: Intr-un ceas bufi; TE11JŞ: PROGRAMUL II: 14,03 Prelucrări
locuite treptat de vaste cimpii şele continentului, este coticen- suportabilă pentru populaţia Australia este o uniune de ţării să declare în modul cel mai e- de fotelor ale compozitorilor noştri:'
înţelenite, presărate ici colea trată aproape o cincime din albă. In junglele mlăştinoase şase state avîrid o capitală co 14,40 Muzică uşoară; 15,00 Muzică:
nergic că Grecia nu are nevoie de 17.30 Arii şi duete din operete: 18,30
cu mici aşezări situate adese populaţia Australiei (1.450.000 şi in pustiurile din interior mună (Canberra) şi un re- baze atomice pe teritoriul ssu. Inima cînta; LONEA: O aventură în
ori la peste 50 km una de alta. locuitori). Portul situai între mai trăiesc aproximativ 60.000 gim parlamentar. Deşi în mod DEl.HI. — La 2 decembrie dr. Ra- ! Marea Gnraibelor; ZLATNA : Inima
jendra Prasad, preşedintele Republicii
Aici este împărăţia, oilor. Iar două uriaşe proniontorii este de băştinaşi, ultimele rămăşiţe oficial. Australia mai face par- india, a deschis conferinţa Asociaţiei ; eîhl?. ¦ '
parlamentare a- Commonwealthului
ba este însă'atît de rară incit unul din cele mai frumoase din ale vechii populaţii extermina- ie din Commonwealth, fiind SELECŢI UNI DIN Muzică populară 'romînească ; 19,15
PROGRAMUL DE RADIO Muzică, de estradă; 22,00 Melodii
pentru hrănirea unei oi este lume. Al. doilea oraş ca mări- te de colonizatori. Ei au pie- un dominion al Marii Britanii, populare romîneşti. .
PROGRAMUL. I 5,30 Jocuri popu
necesară o suprafaţă de 10 ha. rne este Melbourne cu 1.200.000 lea de culoare închisă şi se a- de la sfirşitul celui de-al. doi- lare romîneşti; . 6,15 Cîntece; .7,10 Buletine de ştiri: 5,00 : 6,00 ; 7,00 )
Concert de dimineaţă; 8,30 Muzică; 11.00; 13,00 : 15.00; 17.00; IQ.'V» j
Majoritatea aşa numitelor locuitori. Capitala federală flă la nivelul epocii pietrei. lea război mondial ea trece 9,00 Muzică din opere; 10,00 Con 20,00; 22,00; 23,52 (programul 11:
cert popular ; 11,03 Melodii populare 14,00; 16,00; 18.00; 21,00; 23,00:
„concesiuni" mici în care tră Canberra (30.OOO'&locuitori) cu Pe litoralul de vest al Aus- lot mai puternic sub influenţa
iesc turme de cîte 5.000 oi au bulevarde largi aşezate in for- traliei temperatura nu este atit economică şi politică a State-
o lungime de pînă la 30 km mă de raze se construieşte de de ridicată, în schimb această lor Unite.
care se desfăşoară la Delhi. La con romîneşti î 12,30 Muzică distractivă : (programul II).
Redacţia şi administraţia ziarului sir. 6 Martie nr. 9, telefon: 188—189. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P. 1.1 R. nr. 236 32U din 6 noiembrie 1949. — Tiparul Ini.. nlerea Poligrafică „1 Mai“ — DEVA.