Page 11 - 1957-12
P. 11

pag; 4                                                                                                                  DRUMUL SOCIALISMULUI                                                                                                                                                                        Nr. 923
               ssa
                                                                                                                                                                                                                                      rw m ţw sn

Vizita lui Hammarskjoeld In preajma Conferinţei pentru
  în Orientul mijlociu solidaritatea ţărilor Astei şl Africii

     AMMAN 3 (Agerpreş). — Se­          CAIRO 3 (Agerpreş). —-            care stau în faţa lumii şi înde­              Realizări ale cercetătorilor                                                                      U.R.S.S. ocupă Secul de frunte în domeniul
  cretarul general al O.N.U.,        China Nouă a n u n ţă: Secreta­      osebi cele care privesc direct
                                     riatul Conferinţei pentru solida­    şi vital popoarele Asiei şi A-                       polari sovietici                                                                               metalurgiei, cftimiei şi automaticii -
 Hâramarskjoeld,' a terminat -tra-   ritatea ţărilor Asiei şi Africii     fricii". Conferinţa „va căuta să
• ţativele cu guvernul iordanian,    a dat publicităţii un buletin în     promoveze un punct de vedere                                                                                                                    Declaraţiile directorului principal al uzinelor
                                     care sint menţionate scopurile       comun al ţărilor Asiei şi Afri­
 încheind astfel prima parte a       acestei conferinţe, care urmea­      cii, pentru soluţionarea paşnică
 turneului său în Orientul mij­      ză să aibă loc la 21 decembrie.      a problemelor lor". Subliniind
 lociu. După Amman, itinerariul                                           faptul că popoarele Asiei şi A-
 secretarului general prevede vi­       In buletin sînt cuprinse ape­     fric.ii reprezintă o cultură şi
 zitarea capitalelor Israelului şi   lul către popoarele Asiei şi A-      civilizaţie străveche, Singh spu­
                                                                          ne că la conferinţă „vor fi re­
 Siriei. In comunicatul final al     fricii precum şi rezoluţiile a-      înviate aceste legături vechi,
 tratativelor de ia Amman, se        probate în octombrie la Cairo        care intr-un timp legau po­
 menţionează că secretarul gene­     de comitetul de pregătire al         poarele noastre" pentru a se ob­
 ral şi .ministrul de externe al     conferinţei.
' Iordaniei, Rifai, „au discutat
 problema întăririi autorităţii' nu    Editorialul buletinului este

' pentru supravegherea armisti­      semnat de Anap Singh, membru         ţine „o colaborare frăţească în­                 LENINGRAD 3 (Agerpres).                             mentală că pragul Nansen este                                                                                             „Renault"
ţiului în Palestina'1. Oficial sco­  al parlamentului indian, vice­       tre noi şi între popoarele noa­               — TASS a n u n ţă : Cercetătorii                       întretăiat in partea centrală de
 pul vizitei secretarului general    preşedinte al comitetului de         stre şi celelalte popoare ale lu­             polari sovietici au şters încă o                       un canal de mare adîncime. In                 PARIS 3 (Agerpres). —                                                       Uniunii Sovietice. El a siblinîa!
                                     pregătire al conferinţei. In edi­    mii, în spiritul respectului re­              „pată albă" de pe harta geo­                           probele de pămînt luate din                Luînd cuvîntul în oraşul Koton-                                                că „lansarea sateliţilor artificiali
 al O.N.U. în Orientul mijlociu      torial, se arată că scopul apro­     ciproc .şi al ingăduinţii, dar pe             grafică a Arcticii, în partea de                       fund de către expediţie a fost             cu (Africa neagră franceză)                                                    ai pămîntului dovedeşte in mod
este examinarea la faţa locului      piatei conferinţe este de „a         baze de absolută egalitate".                  nord a Mării Groenlandei. Ex­                          găsită o microfaună de origine             Pierre Dreifus, directorul prin­                                               incontestabil că U.R.S.S. a o-
 a , diferendului intervenit între   studia problemele internaţionale                                                   pediţia oceanografi'că la mari la­                     atlantică, care a putut să pă­             cipal al direcţiei uzinelor de au­                                             cupat locul de frunte in dome­
guvernul iordanian şi colonelul                                                                                                                                                                                           tomobile ale firmei „Renault", a                                               niul metalurgiei, chimiei şi au­
Leary, şeful comisiilor de armis­    Partfcinanti! la mişcarea de rezistenţă din italia                                 titudini a Institutului arctic a trundă pînă aici prin acest ca­                                  acordat o înaltă apreciere reali­                                              tomaticii".
                                                                                                                        stabilit că în regiunea aproape nal. Aceste cercetări ale explo­                                  zărilor ştiinţifice şi tehnice ale
tiţiu O.N.U..pe care îl acuză de
părtinire în exercitarea funcţiu­    se vor întruni în ciuda tuturor piedicilor                                         necunoscută a părţii centrale a ratorilor polari sovietici îtr re­
ni; sale.- Agenţia Trahee Presse
relatează din surse informate că        ROMA 3 (Agerpies) — I.a           lian va ţine această întrunire în             pragului Nansen adîncimile de­                         giunea pragului Nansen prezin­             Bourguiba se pronunţă împotriva
secretarul general va discuta în     teatrul „Adriano" din Roma a         ciuda tuturor piedicilor. Bol-                păşesc 3.000—3.500 de m. Pînă                          tă un mare interes în legătură             proiectului francez pentru Algeria
Orientul mijlociu' şi’ alte proble­  avut loc la 1 decembrie un mi­       drini, preşedintele Asociaţiei na­            în prezent se presupunea că cea                        cu faptul că pragul este o fron­
me, în special problema refugia­     ting de protest împotriva inter­     ţionale a partizanilor italieni, a            mai mare adîncime deasupra                             tieră naturală între Oceanul în­             PARIS 3 (Agerpres).—Intr-un                                                    care s-a ridicat cu arma în mină
ţilor arabi în Palestina, dintre     zicerii de către guvern a primei     spus că mişcarea unică de rezis­              pragului ar fi de 1600 m.                              gheţat de nord şi Marea Groen­             interviu acordat corespondentu­                                                pentru a-şi dobîndi independen­
care peste 700.000 trăiesc în te­    întîîniri naţionale a parlicipan-    tenţă din anul 1945 a avut c a ­                                                                     landei, limitînd schimbul de apă           lui ziarului „Figaro", preşedinte­                                             ţa, tocmai idealul pentru care
ritoriul Iordaniei. Intr-un comen­   ţilor la mişcarea de rezistenţă,     racterul unei adevărate revoluţii                Pragul Nansen este u n , mare                       din adîncime ale acestor bazine.           le Tunisiei, Habib Bourguiba, a                                                luptă". In asemenea condiţii, a-
tariu al agenţiei sus amintite se    fixată pentru 24 decembrie. In       naţionale ale cărei idealuri de­              lanţ de munţi submarini, care                                                                     declarat că „proiectul francez                                                 preciază Bourguiba, este inutil
arată că secretarul general, sub     prezidiul mitingului se găseau       mocratice n-au fost realizate din             se întinde de la capul nord-estic                         Expediţia sovietică, care a n a ­       de autoguvernare pentru Alge­                                                  să se discute încetarea focului.
¦motivul că: oficiul O.N.U. pentru   reprezentanţi ai majorităţii par­    vina partidului democrat-creş-                al insulei Groenlanda şi pînă                          vigat timp de 3 luni la mari               ria nu poate să pună capăt os­                                                 După ce a arătat că Franţa a
•ajutorarea refugiaţilor ar fi e-    tidelor şi organizaţiilor care au    tin. La miting au mai luat cu­                la litoralul nord-vestic al insulei                    latitudini, s-a reîntors la Lenin­         tilităţilor din Algeria". După ce                                              mobilizat o armată întreagă
puiza't fondurile destinate ajuto­   participat la lupta antifascistă     vîntul comunistul Terracini, Pic-             Spitzberg. Cunoscutul cercetător                       grad pe bordul motonavei „Le­              a reamintit declaraţia premieru­                                               pentru zdrobirea mişcării de eli­
rării'refugiaţilor arabi din P a ­   printre care comunişti, socialişti,  cardi, fost ministru radical şi               norvegian F. Nansen a emis                             na", comandată de cunoscutul
lestina a hotărît să ridice aceas­   social-democraţi, radicali repu­                                                   primul ipoteza despre existenţa                        căpitan polar, A. Vetrov, care a           lui francez Gaillard, în care se                                               berare din Algeria, Bourguiba a
                                     blicani şi independenţi.                                                           acestui prag.                                          participat la două expediţii an­
tă problemă în cursul discuţiilor                                                                                                                                              tarctice. Timp de peste o lună             afirmă că Franţa nu va recu­                                                   subliniat că „nu este posibilă
pe care le va avea în diferite       Cei care au luat cuvîntul la socialistul Lombardi.                                    Bazîndu-se pe date noi, oa­                         lucrările s-au desfăşurat în con­
capitale din Orientul mijlociu.                                                                                         menii de ştiinţă sovietici au for­                                                                noaşte independenţa Algeriei,                                                  nimicirea unei mişcări naţionale
Se, ştie, ca recent guvernele cî-
torva ţări arabe cu orientare po­    miting au criticat aspru guver­                                                    mulat o noua ipoteză funda­ diţiile nopţii polare.                                                Bourguiba a spus : „Prin această                                               care se bucură de sprijinul în­
litică p:ro americană şi-au ma­
                                     nul pentru că încearcă să îm­        Date cu privire la înrăutăţirea                                                                                                                 lege refuzaţi poporului algerian,                                              tregului popor".
                                     piedice pe participanţi1 la miş­
                                     carea de rezistenţă să sărbăto­

nifestat intenţia' de a impune în    rească lupta victorioasă împotri­    situaţiei economice din S.U.A.                                                                                                                  Devergenfe serioase în tre parfseipanfîs
                                     va nazismului, pentru că profita                                                                                                                                                             parfylus Âtfianfseylisi de nord
problema refugiaţilor din Pales­     de sprijinul fasciştilor în parla­
                                     ment şi le permite să desfăşoare
tina o soluţie care nu ţine sea­     în ţară propaganda de ură şi
                                     dezbinare naţională. Pari, fost
ma de drepturile legitime ale a-     preşedinte al Consiliului de mi­     WASHINGTON 3 (Agerpres). cunoaşte o sporire simţitoare la                                            din numărul total al războaielor
                                     niştri, a cerut guvernului să nu                                                                                                          existente în întreprinderile de
cesfora. De asemenea >¦ agenţia      mai împiedice desfăşurarea pri­      — Situaţia economică din Sta­ începutul anului viitor. Evitînd                                       bumbac din S.U.A. să iasă din                 BONN 3 (Agerpres). — In                                                     arme către Tunisia; opoziţia
                                     mei întîîniri a participanţilor In                                                                                                        producţie.                                 legătură cu sesiunea Consiliu­                                                 manifestată de ţările din Europa
United Press consideră posibil       mişcarea de rezistenţă. Dacă gu­     tele Unite continuă să constituie să dea precizări cifrice, Mitchel                                                                             lui N.A.T.O. care va avea loc                                                  de nord participante la N.A.T.O.
                                                                                                                                                                                  Un alt fapt calificat drept „a-         în curînd, presa vest-germană                                                  împotriva intenţiei americane de.
ca- în cursul turneului său în O-    vernul nu-şi va schimba poziţia,     un subiect permanent de comen­ a declarat că în primăvara anu­                                       larmant" este creşterea simţitoa­          continuă să sublinieze existenţa                                               a le transforma în „baze pen­
                                                                                                                                                                               re a numărului falimentelor. In            de divergenţe serioase între par­                                              tru lansarea rachetelor" ; discu­
rientul mijlociu,, secretarul gene­  a arătat el, atunci poporul ita­     tarii pentru publicaţiunile ame­ lui 1958 Statele Unite „vor avea                                    septembrie numărul acestora a              ticipanţii pactului Atlanticului                                               ţiile îndîrjite provocate în R.F.
                                                                                                                                                                               atins 1.071, cea mai mare cifră            de nord. Referindu-se la cauze­                                                Germană de planurile de creare
ral să abordeze chestiunea forţe­                                         ricane ca şi pentru presa occi­ un nivel al şomajului mai ridi­                                      lunară, înregistrată după 1933.            le acestor divergenţe, ziarul                                                  a bazelor pentru rachete ; .di­
                                                                                                                                                                                                                          „Die Weit" număra printre ele                                                  vergenţele dintre R.F. Germană
lor: speciale de poliţie O.N.U.                                           dentală în general.                           cat decît cel pe care l-au avut                           Evoluţia pe viitor a actualului         în special ascuţirea divergenţe­                                               şi Anglia cu privire la cheltuie­
                                                                                                                                                                                                                          lor între Franţa, pe de o parte,                                               lile pentru întreţinerea trupelor
care staţionează la graniţa din­                                          Nu de mult, secretarul de stat pînă în prezent.                                                      declin cs se înregistrează în e-           Anglia şi S.U.A., pe de altă                                                   engleze din Germania occiden­
                                                                                                                                                                                                                          parte în legătură cu livrările de                                              tală.
tre Egipt şi Israel precum şi                                             la Departamentul muncii, Mit- Ziarele americane şi revistele                                         conomia americană are reper­

golful Aka-ba: '    ' .¦                                                  chel, a declarat că „şomajul va de mare tiraj continuă să aducă                                      cusiuni şi peste ocean. In rîndul

                                                                                                                        -date noi în acest domeniu. Re­

                                                                                                                        vista „U S News and World Re­

                                                                                                                        port" a publicat în penultimul

                                                                                                                        său număr din noiembrie noi

                                                                                                                        date despre situaţia din industria aliaţilor americani se exprimă
                                                                                                                        metalurgică. Extracţia de cărbu­ îngrijorarea în ceea ce priveşte
                                                                                                                        ne s-a redus în perioada la ca­ efectele pe care actualul declin                                              Lupte sîngeroase în Algeria

                                                                                                                        re se referă revista cu 6,1 la su­                     îl va putea avea asupra econo­               PARIS 3 (Agerpres).—TASS                                                     de asemenea în regiunea din 4-
                                                                                                                        tă, extracţia de petrol cu 3,6 la                      miei altor ţări.                           anunţă : In Algeria continuă să                                                propierea oraşului Collo şi la
                                                                                                                        sută, transportul de mărfuri pe                                                                   se desfăşoare lupte sîngeroase.                                                est, de oraşul Sook Abraş (în
                                                                                                                                                                                  „Situaţia economică din State­

                                                                                                                        căile ferate a scăzut cu 12,3 la le Unite, scrie „Le Monde", In ultimele zile, cînd problema                                                                                     apropiere de frontiera algeria-
                                                                                                                                                                                                                          algeriană este discutată la se­                                                no—tunisiană).
                                                                                                                        sută. Revista publică de aseme­                        prezintă un interes imediat pen­           siunea Adunării Generale a
                                                                                                                        nea date despre reducerea simţi­                       tru ţările europene a căror eco­           O.N.U., mari unităţi militare                                                     Săptămînalul tunisian „Ac-
                                                                                                                        toare a numărului comenzilor                           nomie depinde mai mult sau                 franceze şi-au intensificat acţiu­                                             tion" subliniază că cercurile gu­
                                                                                                                                                                                                                                                                                                         vernante din Franţa caută să
                                                                                                                        primite de industrie. In domeniul mai puţin de cea americană" nile împotriva patrioţilor alge­                                                                                   rezolve pe cale „militară" pro­

                                                                                                                        construcţiei de strunguri numă­ Ziarul arată că „simptomele de­ rieni încercînd să frîngă rezis­                                                                                 blema algeriană, adică să înă­
                                                                                                                                                                                                                          tenţa lor. La 29 şi 30 noiembrie                                               buşe mişcarea de eliberare na­
                                                                                                                        rul comenzilor pentru trimestrul                       clinului s-au înmulţit după sfîr-          la sud de oraşul Alger au avut                                                 ţională. „Războiul din Algeria,
                                                                                                                        al IlI-lea a fost cu 43 la sută                        şitul verii... Majoritatea ţărilor         loc ciocniri între trupele franceze                                            scrie săptămînalul,- duce Franţa
                                                                                                                        inferior perioadei corespunză­                         europene sînt prinse între peri­           şi detaşamente ale armatei al­                                                 la degradarea morală şi izolare.
                                                                                                                        toare anului trecut. De aseme­                         colul inflaţiei şi cel al şomaju­          geriene de eliberare naţională.                                                Răsculaţii algerieni sînt ferm
                                                                                                                                                                                                                                                                                                         hotărîţi să continuie lupta pînă
                                                                                                                        nea au fost anulate comenzi în lui.                                                               Lupte înverşunate au avut loc                                                  cînd Franţa va satisface năzuin­

                                                                                                                        valoare de 7,2 milioane dolari._
                                                                                                                                                                                                                W O O O O O O O O O O O V O < X X .'O O O O O O O O O W O O W W < X X W O O O O W < X K

                                                                                                                        Se remarcă o reducere accentua­                                                                                                                                                  ţele poporului algerian".

                                                                                                                        tă a activităţii în întreprinderile                                         Scurte ştiri                                                                                           In Franţa creşte de asemenea
                                                                                                                        industriei de bumbac. Se anun­                                                                                                                                                   mişcarea împotriva războiului

           In apropierea tîrguşorului Elin-Pelin clin R. P. Bulgaria, s-a ridicat cu ajutorul Uniunii Sovietice o mare  ţă astfel că 5 mari societăţi şi-au                      VARŞOVIA. — La 1 decembrie de­           ferinţă asistă peste 100 de delegaţi,                                          din Algeria. Recent, 104 soldaţi
uzină de materiale refractare. Uzina va avea o capacitate, anuală de 40.000 de tone materiale refractare şi 20.000      închis întreprinderile pentru o                        legaţia Marii Adunări Naţionale a          in cadrul conferinţei vor fi discutate                                         trimişi în Algeria au adresat o
de tone de şamotă.                                                                                                      perioadă de timp, fapt care a                          R. P. Romîne, care ţirnp de 10 zile                                                                                       scrisoare guvernului în care au
                                                                                                                        făcut ca aproximativ 10 la sută                        a vizitat R. P. Polonă la invitaţia        probleme privind relaţiile economice
           IN FOTO: Uzina de materiale refractare de la Eiin-Pelin.                                                                                                            Seimului R. P. Polone, a plecat cu         dintre ţările Commonwealthului, pro­                                           cerut încetarea războiului din
                                                                                                                                                                                                                          blemele dezvoltării ţărilor slab dezvol­                                       Algeria. La 2 decembrie s-a a-

                                                                                                                                                                            l  trenul spre patrie.                        tate din Commonwealth, probleme nunţat că celor 44 de activişti

                                                                                                                        zonă este pustiită periodic de                         MOSCOVA. — Pînă la 2 decembrie privind situaţia internaţională şi apă­ pe tărîm social, sindical şî po­

                                                                                                                        uragane îngrozitoare. Unele                            ora 6 dimineaţa cel de-al doilea sate­ rarea, precum şi altele.                                                           litic, care au chemat opinia pu­

DOCUMENTAR                             us tra                                                                           se ridică brusc din apele Li­                          lit artificial a făcut 404 rotaţii în ju­     PEKIN. — La 2 decembrie s-a                                                 blică franceză la luptă pentru
                                                                                                                        ceanului Indian, fără nici. un                         rul pămîntului. In acest timp primul       deschis la Pekin cel de-al 8-lea Con­                                          pace în Algeria, li s-au alătu­
                                                                                                                                                                               satelit artificial şi racheta sa purtă­
                                                                                                                        fel de semn prevestitor. Une­                          toare au efecluat respectiv 882 şi 894     gres al sindicatelor din întreaga Chi­                                         rat alţi 33 de activişti. Ei cer
                                                                                                                                                                               de rotaţii. Pe timp senin cel de-al        nă. Printre delegaţi, care reprezintă                                          să se trimită din partea fiecărui
                                                                                                                                 ori vîntul atinge viteza ele 100              doilea satelit artificial al pămîntului    peste 16.000.000 de oameni, se află                                            departament cîte o delegaţie la
Australia reprezintă o fişie şi o lăţime de 15 km, Ele sini 20 de ani, dar este departe de hnometri pe oră, scufundînd
                                                                                                                                                                               poate ti observat cu ochiul liber îna­     muncitori fruntaşi în producţie, eroi                                          Paris pentru a transmite guver­
populată care înconjoară un îngrijite de numai 2—3 oa- a fi terminată.                                                  bărcile pescuitorilor de perle                         inte de răsăritul soarelui, între 50 şi    ai muncii, conducători ai fabricilor şi                                        nului cererile cu privire la înce­
                                                                                                                                                                               63 grade latitudine nordică şi după        uzinelor din Republică.                                                        tarea războiului.
vast pustiu, aproape tot atit meni. ^                 _ Primii locuitori ai. Austru- şi deoastincl aşezările de pe
de lipsit de viaţă ca luna.
                                     Se întîlnesc şi concesiuni pLei au fosf deportaţi, sau exi- litoral,

Ra are o suprafaţă de mari- pînă la 25.000 km păi- iaji a[ci de guvernul englez. Centrul continentului esle

. 7.704.000 km pairaţi şi o popu­ fraţi.. In anii buni numărul, oi­ Dar de la sfirşitul secolului al de nelocuit. El repreziniă un                                             apusul soarelui înire 23 şi 49 grade

laţie de peste 9.000.000 locui­ lor ele tuns atinge un milion XVIII-lea au început să emi- imens pustiu de dune nisipoa-                                                       latitudine sudică.                                     M A G A Z IN
tori (1,1 locuitori la km pă­ de capete. In partea de nord greze şi cetăţeni liberi ai că- se şi. uiunli ştiiicoşi nu prea
trat).                               â „interiorului'' unde păşunile ror număr 'd depăşit. în curînd înalţi. Apele care pornesc din                                              BONN. *= După cum rezultă din
                                                                                                                                                                               datele Departamentului federal de cri­                             JOI 5 DECEMBRIE ,1957
Intre fişia de pămînt de pe sint mai hune se trese vite pe cel al condamnaţilor. In platourile mai înalte spre de-                                                             minalistică publicate de ziarul „Die
litoral, şi regiunile pustii din cornute mari. Această regiune ultiinul timp peste 300.000 de presiunea din centru nu au ie-                                                   Welt“ în prezent în Germania occi­                    SPECTACOLE                                                          14,00 Muzică dc estradă; 15,05 Pro­
centru se’ lntinde o castă zonă este caracterizată prin prezen­ locuitori. ai insulelor britanice şire la mare. După o cale re-                                                dentală se comit mai multe crime de­              CINEMATOGRAFICE                                                         gram de melodii.populare; 16,45 Mu­
intermediară pe care austra­ ţa eucalipţilor uriaşi.                                                                                                                           cît în întreaga Germanie în anul                                                                                          zică uşoară ; 17,25 „Ştiinţa învinge" l
                                                                          şi-au exprimat dorinţa să emi- ’laliv scurtă ele pier în nisipu-                                     1938. in anul 1956 în R. F. Germa­            DEVA : Păianjenul dc a u r: SEBEŞ :                                         18.30 Muzică uşoară; 19,05 Maeştrii
                                                                                                                                                                               nă s-au înregistrat 1.630.675 de cri­      Vultur 101; SIMERIA: Ora H;                                                    cîntecuiui popular romînesc: Maria
lienii o ' numesc „interiorul“. Ploile sînt rare, iar în ani greze în Australia.                                        rile nesfîrşite, aşa cum se tti-                                                                  ORAŞTIE : .Vultur 101; PETROŞANI:
                                                                                                                                                                               me. Criminalitatea este deosebit de        Dispărut fără urmă; Vultur 101; AL­                                            Tănase; 19,25 Muzică uşoară: 20,30
Pornind cu un avion din ora­ deosebit de secetoşi milioane Parteci de noră a Australiei timplâ şi în Sahara, In acest                                                          răspîndită în rîndurile tinerilor în       BA 1ULIA : Prologul; ILIA : Ripa                                               Concert de muzică populară romî-
                                                                                                                                                                               vîrslă de 14—21 de ani.                    dracului; HAŢEG: Odată în viaţă :                                              nească; 21,15 Muzica uşoară şi de
şele mari de pe litoralul sud- de oi. mor de sete.                        este situată paralel cu tropicul pustiu, pe o distanţă de aproa-                                                                                APOLDU DE SUS : Dansez cu tin e;                                               operetă' de compozitori romîni; 22,30
                                                                                                                                                                                 ATENA. — Comitetul grec pentru           BARU MARE: Balada Siberiei ; PA-                                               Concert de estradă; 23,15 Melodii
estic spre interior se observă Oraşele mari. ale Australiei Capricornului, Litoralul este pe 2.000 kilometri nu se în-                                                         slăbirea încordării internaţionale şi      ROŞENI: Noapte de carnaval;                                                    populare romîneşti.
                                                                                                                                                                               pentru pace a dat publicităţii un apel
cum lanurile de griu şi live­ si.nl situate pe litoral. La Syd¦¦ acoperit de jungle a căror u- (Uneşte făptură omenească sa-u                                                  adresat opiniei publice greceşti şi
                                                                                                                                                                               conducătorilor pplitici ai ţării. în care
zile de pomi fructiferi, sint în­ ney, cel mai mare dintre ora- mezeală înăbuşitoare este în­ locuinţă.                                                                        cheamă poporul grec şi conducerea          BRAD: Intr-un ceas bufi; TE11JŞ:                                                 PROGRAMUL II: 14,03 Prelucrări
locuite treptat de vaste cimpii şele continentului, este coticen- suportabilă pentru populaţia Australia este o uniune de                                                      ţării să declare în modul cel mai e-                                                                                      de fotelor ale compozitorilor noştri:'
înţelenite, presărate ici colea trată aproape o cincime din albă. In junglele mlăştinoase şase state avîrid o capitală co­                                                                                                                                                                               14,40 Muzică uşoară; 15,00 Muzică:
                                                                                                                                                                               nergic că Grecia nu are nevoie de                                                                                         17.30 Arii şi duete din operete: 18,30
cu mici aşezări situate adese­ populaţia Australiei (1.450.000 şi in pustiurile din interior mună (Canberra) şi un re-                                                         baze atomice pe teritoriul ssu.            Inima cînta; LONEA: O aventură în

ori la peste 50 km una de alta. locuitori). Portul situai între mai trăiesc aproximativ 60.000 gim parlamentar. Deşi în mod                                                       DEl.HI. — La 2 decembrie dr. Ra-        ! Marea Gnraibelor; ZLATNA : Inima
                                                                                                                                                                               jendra Prasad, preşedintele Republicii
Aici este împărăţia, oilor. Iar­ două uriaşe proniontorii este de băştinaşi, ultimele rămăşiţe oficial. Australia mai face par-                                                india, a deschis conferinţa Asociaţiei     ; eîhl?. ¦  '
                                                                                                                                                                               parlamentare a- Commonwealthului
ba este însă'atît de rară incit unul din cele mai frumoase din ale vechii populaţii extermina- ie din Commonwealth, fiind                                                                                                         SELECŢI UNI DIN                                                        Muzică populară 'romînească ; 19,15
                                                                                                                                                                                                                             PROGRAMUL DE RADIO                                                          Muzică, de estradă; 22,00 Melodii
pentru hrănirea unei oi este lume. Al. doilea oraş ca mări- te de colonizatori. Ei au pie- un dominion al Marii Britanii,                                                                                                                                                                                populare romîneşti. .
                                                                                                                                                                                                                             PROGRAMUL. I 5,30 Jocuri popu­
necesară o suprafaţă de 10 ha. rne este Melbourne cu 1.200.000 lea de culoare închisă şi se a- de la sfirşitul celui de-al. doi-                                                                                          lare romîneşti; . 6,15 Cîntece; .7,10                                             Buletine de ştiri: 5,00 : 6,00 ; 7,00 )
                                                                                                                                                                                                                          Concert de dimineaţă; 8,30 Muzică;                                             11.00; 13,00 : 15.00; 17.00; IQ.'V» j
Majoritatea aşa numitelor locuitori. Capitala federală flă la nivelul epocii pietrei. lea război mondial ea trece                                                                                                         9,00 Muzică din opere; 10,00 Con­                                              20,00; 22,00; 23,52 (programul 11:
                                                                                                                                                                                                                          cert popular ; 11,03 Melodii populare                                          14,00; 16,00; 18.00; 21,00; 23,00:
„concesiuni" mici în care tră­ Canberra (30.OOO'&locuitori) cu Pe litoralul de vest al Aus- lot mai puternic sub influenţa

iesc turme de cîte 5.000 oi au bulevarde largi aşezate in for- traliei temperatura nu este atit economică şi politică a State-

o lungime de pînă la 30 km mă de raze se construieşte de de ridicată, în schimb această lor Unite.

                                                                                                                                                                               care se desfăşoară la Delhi. La con­ romîneşti î 12,30 Muzică distractivă : (programul II).

                    Redacţia şi administraţia ziarului sir. 6 Martie nr. 9, telefon: 188—189. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P. 1.1 R. nr. 236 32U din 6 noiembrie 1949. — Tiparul Ini.. nlerea Poligrafică „1 Mai“ — DEVA.
   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15   16