Page 13 - 1957-12

Pag. 2 rmmvi srn m m u m r i. Nr. 924

V I A Ţ A DE P A R T I D toane bune, cind nu se împa- Podul ce deserveşte „Casa pionierilor" din Brad, este stricat

chetează ambalaje, cind nu este de mai mult timp. Sfatul popular nu a luat însă nici o măsură

inventar sau cind... Dacă mai pentru repararea lui. Astfel, că pentru a ajunge la „Casa pio-

Primirea de candidaţi şi noi rămine timp şi pentru deser- nlerulul" trebuie să fii adevărat acrobat.
vire, după aceste „operaţii",

membri în partid — sarcină ne-o pot spune cetăţenii de aici
(care văd cam rar deschis ma­

gazinul).

de mare im p o rtan ţă De ochii lumii butoi însă erau 75 şi respectiv. De ce?
190 litri. Cum să se vindă be­
Cresc rîndurile organizaţia de bază de la In urma unor sezisări făcute rea ca totuşi gestionara să nu Oficiul P.T.T.R. Vulcan expe­
organizaţiei de bază Fabrica chimică din Orăştie de cetăţeni, subdepozitul „Com- iasă in deficit ? ! Să răspundă diază telegramele la destinaţie
se datoreşte faptului că şi-a petrol“ din Orăştie, a înfiinţat conducerea T.A.P.L. Petroşani. cu mari intîrzieri. Dacă o tele­
pe strada Ilie Pintilie, un sub- gramă de la Tg. Mureş la Vul­

Multe organizaţii de bază din întărit legătura cu masele, se centru de distribuire a butelii­ Năravuri şi nărăvaşi can face rhai puţin de o zi, de
oraşul Orăştie au dobîndit o preocupă de îmbunătăţirea con­ lor, scutind astfel posesorii de
bună experienţă în organizarea diţiilor de muncă şi de trai ale aragazuri să meargă pînă la Să dăm o definiţie e greu la acest oficiu şi pînă la o dis­
muncii politice, pentru primirea muncitorilor, de creşterea nive­ gară (distanţă de 4 km ), după pentru acest lucru. Mai bine vă tanţă de 300 m ea face două
de candidaţi şi noi membri de lului lor politic şi cultural. butelii. Păcatul a fost că acest prezentăm un specimen din a-
partid. Aşa de pildă, biroul or­ subcentru a trăit doar... o zi. ceastă categorie. E vorba des­ zile.
ganizaţiei de bază de la fabri­ Faptul că organizaţia de ba­ Totul s-a făcut de ochii lumii. pre Manea Tănaşe, secretarul
ca „Vidra" a studiat instrucţiu­ ză se preocupă, paralel de pro­ Numai că ce văd ochii, gura spu­ Sfatului popular comunal Ri- Dar Oficiul P.T.T.R. Vulcan
nile C.C. al P.M.R. cu privire la blemele producţiei, şi de pro­ ne şi cetăţenii din Orăştie cer biţa. Cinci vine la sfat îi val-
primirea de candidaţi şi noi blemele privind condiţiile de să se rezolve această problemă. vîrtej, nimeni nu-i intră în voie. expediază cu mari intîrzieri nu
membri de partid, după care a- muncă şi de trai ale muncitori­ Condică de prezenţă nu există
cestea au fost dezbătute cu lor, a sporit încrederea acesto­ Drămuirea pentru el. Cind este rugat să numai telegramele, ci şi man­
membrii de partid şi cu activul ra faţă de organizaţie. Drept facă ceva, un lucru pentru co­
fără de partid. urmare, mulţi muncitori se a- este o operaţie veche, mai mună, tună şi fulgeră. datele poştale. Iată un caz sem­
dresează biroului organizaţiei ales în comerţ. Condiţiile în nificativ : In ziua de 20 noiem­
Cu ocazia diferitelor conferin­ de bază cu diferite probleme care se desfăşoară, diferă de la Ce să-i faci, nimeni a nu-i
ţe organizate, tinerii din orga­ privind procesul de producţie din om la om, de la loc la loc. La poate face pe voie, dar nici el brie a sosit la poşta din Vul­
nizaţia de bază U.T.M. şi tova­ întreprindere sau personale, pe depozitul T.A.P.L. Petroşani, nu încearcă să facă pe voie al­
răşii din activul fără de partid, care nu le pot rezolva singuri. drămuirea se face cam a ş a : tora. Probabil că totuşi se vor can, un mandat poştal pentru
au ascultat cu mult interes evo­ Iată un exemplu: tinerii Au- gestionarilor li se dă o cantita­ găsi unii să-i facă şi lui...
cări din trecutul glorios de gustin Mureşan şi Sergiu Mihu te de băuturi pe hîrtia-factură Irina Kirschner. Mandatul insă
luptă al partidului nostru, des­ au cerut organizaţiei de bază „ voia“.
pre înaltul titlu de membru al să-i ajute să se califice în me­ nu a fost achitat decit cind, în- Ce faci, nene? La vîrsta dumi laie faci exerciţii de echilibristică?!
seria de turnători, pentru ca tîmplător Irina Kirshner a tre­ Nu, dragul meu, încerc să ajung la casa voastră. Avem repetiţii la cor.
partidului etc. astfel să poată fi de mai mult cut pe la poştă.
folos întreprinderii, iar ei să-şi
Biroul organizaţiei de bază a poată asigura un cîştig sporit. De ce aceasta ?

studiat de asemenea, posibilta- <x>ooooooooo<xxx>oooooooooo<x>ooooooooooooooooooooo< ooooooooooooooooooooooow oco
o <>
tea de a atrage în partid pe cei
| Se întîmpla la radiotelevizor f
mai buni utemişti care lucrează
şi alta in butoi. Concret. La 1 Program original O (Urmare din pap. l-a) caricatura urni miner şi a altor or- clipă încotro s-o ia. Simţea că toţi
nemijlocit în producţie. In urma noiembrie, la bufetul „Cărbu­ taci ce părăseau locul demuncă, cei din jur, îl privesc. îşi luălam-
nele“ din Petrila, gestionara are magazinul alimentar din ^ Animasa şi asistau la program. Era vorba de numai 6 ore de lucru, pa, cele două scînduri şi porni spre
acestui studiu, a convocat o a- Szabo Cizela a primit după Coroeşti-Vulcan, al cărui ges­ ^ — Vă place, tovarăşi'? întrebă ve-
factură un butoi de 100 litri tionar este tov. Elena Trestian. Prin versuri satirice, crainicul fă- lămpărie. Dar capul îi vîjiia iot mai
bere si unul de 200 litri. In Cumpărăturile la acest magazin O sei minerul Jula. Bine îi mai abţi- cu cunoscut numele celor în cauză: tare...
se pot face cind gestionara are ^ guie. Nu le strică. însuşi brigadierul Jula Auguslin şl Programul radiotelevizorului luă
ortacii săi, care intră la locul de sţirşii, cu obişnuitul îndemn la mim-
V

I In aceeaşi clipă pe ecran apăru

OOOOOOOOOO'XXXXXn, o o o o o o o o

muncă cu o oră, două, mai tîrziu si că şi fapte bune. Minerii porniră

ZIUA CONSTITUŢIEI SOVIETICE ies din şut cil o oră înainte de sjîr- veseli spre puţuri,
şilul schimbului. Minerul Jula simţi iL Da' ti făcu „figura" televizo-

cum sîngele ii năvăleşte în obraji, ruf spuse un miner din sectorul

dunăre cu toţi comuniştii, în Biroul organizaţiei de bază a (Urmare din pag. l-a) forţă vitală prin faptul că nu numai Ţara Sovietică a intrat în cel de-al cum Capul începe să-i vljîie şi schi- I ortacului de drum. Şi azi ieşi din

cadrul căreia le-a trasat sarcini discutat cu conducerea întreprin­ prevede un nou şi puternic avînt al proclamă, ci şi asigură în mod real cincilea deceniu al existenţei sale în ţă un zîmbet amar, vroind parcă şut mai iute şi-l prinse tocmai bine.
tuturor membrilor de partid, de derii, care a luat de îndată mă­ tuturor ramurilor economiei. Creşte­ drepturile şi libertăţile democratice ale
a se ocupa de cîte 1-2 tineri suri în acest scop. Pe de altă rea ramurilor hotărîtoare ale indus­ cetăţenilor. Drepturile cetăţenilor la deplină înflorire a forţelor sale vi­ să spună ceva. N-o mai făcu, pen- Nici nu se aştepta...
buni, cărora să le vorbească parte aceşti tineri au fost daţi triei de aproximativ 2—3 ori, avîntul muncă, învăţătură, odihnă, asigurarea
despre politica partidului şi să-i în grija comuniştilor Iliasă considerabil al agriculturii vor per­ materială la bătrîneţe, precum şi alte tale şi a energiei sale creatoare. Po­ tril că ceasul cel mare de pe aco- — Aşa se întîmplă de cind cu
ajute să devină candidaţi de Traian şi Lupu Toma, munci­ mite ca încă în anii cei mai apro­ drepturi şi libertăţi consfinţite prin
partid. Astfel, tov. Dumitru Dra- tori cu o înaltă calificare, ca­ piaţi să se ridice considerabil nivelul Constituţie sînt întărite prin garanţii poarele U.R.S.S. aprobă în unanimi­ perişul birourilor îi arătă că abia „radiotetevizonil nost". Şi drept vor-
gan a avut sarcina să se ocu­ re i-au ajutat să se pregătea­ de trai al poporului, să se obţină o materiale sigure, ceea ce creează oa­
pe de tov. Rozalia Benea şi Ilie scă cît mai bine, să fie stăpîni satisfacere mai deplină a nevoilor lui menilor sovietici condiţii pentru o tate politica internă şi externă a sta­ trecuse de ora 13, iar el, minerul cu bind, bine le mai nimereşte — a-
materiale şi culturale, mereu crescînde. viaţă fericită, pentru o muncă crea­
toare şi o intensă activitate socială. lului lor socialist, care are drept scop pricina se afla la „ziuă", deşi era dăugă ortacul, in timp ce se intrepla L

întărirea puterii economice a ţării, în schimbul I. Nu ştiu pentru o spre puţ. x

ridicarea neîncetată a bunăstării oa­ tb o o o o o o o o o »< x> oo< x> ooo< xxx > o o o o o o o o o o o o o < x > o o o o o o o o o o o c L

menilor muncii, consolidarea păcii în Trebuie reînviată tradiţia

lumea întreagă. Lupta perseverentă şl
consecventă a Uniunii Sovietice pen­

Marian, Ioan Visăceanu de Za- pe tainele meseriei. In decurs de peste doua decenii, De mult au dispărut pentru tot­ tru pace şi securitatea internaţională culturală la
haria Cîndea şi Florica Roman, Constituţia Sovietică şi-a dovedit şi deauna în Uniunea Sovietică şomajul se bucură de sprijinul şi aprobarea
Petru Argint de Ioan Ocolişan încrederea şi respectul munci­ dovedeşte în mod statornic marea ei
şi Teodor Cibian etc. torilor faţă de organizaţia de şi teama oamenilor muncii pentru ziua fierbinte a întregii omeniri progresis­ Ani de zile crişciorenii s-au te reînvia activitatea culturală?"
bază se datoreşte şi faptului că Constituirea Comitefuiui de mîine, sărăcia şi mizeria la sate. te. Milioane de oameni din toate ţă­ străduit să creeze faima de ca­ Răspunsul e unul sin g u r: Că­
In urma muncii desfăşurate mulţi dintre membrii de partid Cresc an de an salariul real al mun­ rile au întîmpinat cu profundă sa­ re s-a bucurat pînă mai anul minul cultural din Crişcior poa­
de către membrii organizaţiei ajută în mod practic, la locul organizatoric ai femeilor citorilor şi funcţionarilor ca şi veni­ tisfacţie chemarea adresată de sesiu­ trecut căminul lor cultural. Că te intra din nou pe făgaşul fru­
de bază, in cadrul fabricii, s-au de muncă, pe muncitori şi tot­ turile ţăranilor. Asupra fiecărei fa­ nea jubiliară a Sovietului Suprem ai astăzi nu se poate vorbi despre moaselor realizări de altădată.
putut primi în acest an un nu­ odată îi educă şi îi îndrumă ORĂŞTIE (de la subredacţia noa­ milii sovietice s-a resfrînt influenţa U.R.S.S. opiniei publice mondiale, ca­
măr de 27 candidaţi. Demn de pentru a deveni candidaţi de stră voluntară). Zilele acestea, peste
remarcat este că toţi cei pri­ partid. o sută de femei din raionul Orăştie, binefăcătoare a unor asemenea mă­ re confirmă din nou bazele de ne­ Crişcior, decit prin prisma tre­ Dar pentru aceasta comitetul e-
miţi sînt muncitori care lucrea- s-au întrunit într-o adunare organi­
Zu direct în producţie. Toate acestea au avut ca re­ zată cu scopul de a se aduce la cu­ suri ca majorarea salariilor muncito­ clintit ale politicii externe iubitoare cutului e regretabil. xecutiv al sfatului popular co­
zultat, printre altele, faptul ca noştinţa maselor de femei Hotărîrea
Se cuvine să scoatem în evi­ în ultimele patru luni au cerut Biroului Politic al C.O. al P.M.R., cu rilor şi funcţionarilor cu salarii mici, de pace a statului socialist. . nr In primăvara acestui an a fost munal şi Secţia de învăţămînt
denţă şi faptul că munca orga­ şi au fost primiţi în_ rîndurile privire la noua formă de organizare a •‘ I I 1 \ f’ > o-r p > numit la Crişcior, director de şi cultură a Sfatului popular
nizaţiei de bază nu s-a oprit candidaţilor de partid un număr activităţii femeilor din patria noastră. sporirea considerabilă a pensiilor Oa­ Poporul sovietic păşeşte cu încre­
odată cu primirea acestor tova­ de 17 muncitori tineri şi vîrst-
răşi. In prezent, membrii bi­ nici, dintre cei mai buni. Prin­ Cu nespusă bucurie a fost primită menilor muncii, reducerea orelor de dere înainte spre victoria comunismu­ cămin cultural P. Antonescu. raional Br,ad, vor trebui să ia
roului organizaţiei de bază, pre­ tre aceştia se numără strungarul această importantă Hotărîre de către
gătesc dosarele a încă 6 mun­ Nicotae Colhon, lăcătuşul Gheor. participante. Ele şi-au exprimat ferma lucru în ajunul zilelor de odihnă şl a lui, călăuzit de lumina veşnic vie a Plin de elan, a reuşit la început urgente măsuri. Trebuie reor­
citori care au cerut să fie pri­ ghe Hurubean, reglorul Seve- convingere că această hotărîre va con­
miţi în rîndurile candidaţilor rin Dicu, muncitorii Silviu Bă­ tribui din plin la înviorarea activită­ sărbătorilor şi multe altele. Munci­ marii sale Constituţii. Năzuind spre să învioreze sălile de repetiţii, ganizată activitatea bibliotecii,
de partid. Printre aceştia se nu­ buţă, Maria Rovni, Maria A- ţii femeilor, asigurînd mobilizarea lar­
mără Nistor Tomescu, Ilie Ma­ vram şi alţii. Majoritatea aces­ gă a lor în activitatea obştească. torii, funcţionarii, ţăranii din U.R.S.S. viitorul întregii omeniri, exprimînd începutul a fost promiţător, a manifestaţiilor culturale de
rian, Leontina Condurache, Ni-
culina Ciobanu şi alţii. tora fac parte din rîndul frun­ Luînd cuvîntul tovarăşele Maria au în prezent posibilitatea să cum­ idealurile ei luminoase, Constituţia dar... treptat, totul a reintrat în masă, şi trebuie reinviorate
Zdrenghea, Elena Ioan, Letiţia Boldor, pere . tot mai multe şl mai diferite Sovietică reprezintă o puternică forţă apatie şi a rămas ca uşile clu­ formaţiile artistice, atît de pre­
Muncitorii privesc cu taşilor în producţie, depăşindu- Ana Kovaci, Viorica Lâszlo, Aurora mărfuri, ei se hrănesc şi se îmbracă de atracţie pentru milioane de oameni bului să se mai deschidă doar ţuite.
încredere organizaţia Dancea, Olimpia Herban şi altele, tot mai bine, trăiesc tot mai îmbelşu­ din lume. Ea îi însufleţeşte la lupta la zile mari.
şi lună de lună normele între s-ru angajat să lupte pentru a tra­ gat. Construcţia de locuinţe ia o am­ nobilă pentru pace, democraţie şi Oamenii muncii din Crişcior
de partid duce în fapt hotărîrea partidului. Mulţi îşi pun întrebarea legi­ au nevoie de un mijloc de cul­
60-90 la sută.
Prestigiul de care se bucură Adunarea a ales Comitetul or­ ploare tot mai mare. progres social. timă : „oare la Crişcior se poa- turalizare şi de petrecere plă­
V. PITAN ganizatoric al femeilor din raionul
Orăştie. In comitet au fost alese to­ cută a timpului liber în lungile
varăşele : Lucreţia Suciu, preşedintă şi
Elena Tition, secretară. seri de iarnă ce vin, iar comi­

La fabrica „1 Mai“ Petreşti, se aplică tetul executiv al sfatului popular
comunal nu are dreptul să nu
treacă la crearea acestor con­

experimenta! sistemul de salarizare îmbunătăţit diţii.
Căminul cultural din Crişcior

Incepînd cu luna noiembrie şi la fa­ lucrează la confecţionatul capacelor turi şi mai mari pentru continua creş­ trebuie ajutat de urgenţă pen­
brica de hîrtie „1 Mai" din Petreşti, şi al lăzilor, la toate operaţiile de tere a producţiei şi productivităţii tru reluarea frumoasei tradiţii
se aplică experimental sistemul de sa­ la confecţionarea caetelor etc. Tot muncii, pentru reducerea preţului de culturale.
larizare îmbunătăţit. Cum era şi fi­ atunci, s-au numit comisii de exa­ cost.
resc, conducerea fabricii, împreună cu minare a cunoştinţelor profesionale ale OSWALD ZATOSCHIL

corespondent

comitetul de întreprindere şi sub în­ muncitorilor în vederea încadrării lor,

drumarea organizaţiei de partid, au s-au repartizat fondurile de salarii

luat încă cu mult timp înainte, ho­ pentru fiecare comisie, cu specifica­ IN F O R M A ţlE

Doi întovărăşiţi povestesc ©00 tărîrea de a se întocmi un plan de rea fondului de salarii tarifare, s-a

măsuri tehnico-organizatorice care să stabilit salariul mediu tarifar şi s-au Se aduce la cunoştinţa generală că termenul de depunere

pregătească» locurile de muncă în ve­ definitivat lucrările privind îmbunătă­ a prospectelor la concursul cu întrebări şi răspunsuri orga- ¦

(Urmare din pag. l-d) ceea ce înseamnă cu circa mult timp cu aratul, grăpatul derea aplicării salarizării îmbunătă­ ţirea normelor. La toate locurile de nizat de C.E.G., s-a prelungit pînă în ziua de 10 decembrie

ţite. Planul de măsuri tehnico-organi­ muncă, au fost afişate tabele cuprin- 1957, orele 19.

le cu cea făcută de tractor. 2.000 kg mai mult ca îna- şi îrisăminţatul. Acum, aceste zatorice a fost întocmit în urma con­ zînd normele pentru fiecare categorie Participanţii la concurs sînt invitaţi să depună în urnă

Unde ară tractorul sporeşte inte. Deci, numai la griu şi lucrări principale le fac trac- sultării muncitorilor şi pe baza pro­ de salarizare. prospectele de participare.

rodul, se umple podul. porumb realizez anual un spor toarele, iar mie îmi rămtne la punerilor acestora. Felul cum au fost Paralel cu această muncă, s-a fă­ Cei care doresc să mai participe la concurs, pot ridica de t

Cind eram individual aveam de aproape 3.000 kg boabe. Şi dispoziţie timp destul ca să aplicate aceste măsuri şi care este cut şi încadrarea muncitorilor după la orice unitate C.E.C. formularele necesare. \

3,50 ha teren. Atît am şi a- la cartofi realizez un spor ide po+ transporta gunoiul de preocuparea organelor tehnico-adininis- cunoştinţele ce le posedă şi după

cum, dar îl lucrez pe tot în cel puţin 400 kg anual. grajd la cîmp, să îngrijesc bi- trative pentru înfăptuirea lor, a făcut munca ce o execută. In prezent, a-

întovărăşire. De pe acest teren După ce spuse toate aces- ne animalele pentru ca să pro- încă mai de mult obiectul unui arti­ ceastă lucrare s-a terminat şl re­

scoteam pînă la 1.600 kg griu, tea, întovărâşitul tăcu. Aştep- ducă cît mai mult, să-mi in- col publicat în ziarul nostru. De a- zultatele denotă o creştere evidentă a

2.500 kg porumb şi 1.200 kg ta pe semne ca cineva să-l frumuseţeze gospodăria. In ceea, nu vom mai insista asupra a- salariului tarifar. De pildă, la pregă­

cartofi. *Cam aceasta era re- întrebe ceva. Dacă văzu că felul acesta veniturile mele cestei probleme. .Menţionăm că atît tirea lemnului şi confecţionarea cae­

colta ce o stringeam anual toţi tac, vorbi tot e l : sporesc prin creşterea pro- conducerea fabricii, cît şi comitetul telor, salariul mediu tarifar creşte de

cînd eram individual. îmi a- — Cine nu crede să vină la ducţiei la hectar in urma lu- sindical de întreprindere, au dat o a- la 406 lei, cît era înainte, la 592 Iei,

jungea, ce-i drept, pentru fa- mine să vadă. 11 primesc cu crării pămîntului cu maşinile tenţie deosebită înfăptuirii propuneri­ la profesiunea de morar-hoisndru,

milicL mea, dar vorba ceea: toată plăcerea. şi prin mărirea rentabilităţii lor incluse în planul de măsuri teh­ creşte de la 671 Iei, la 861 lei, la

dacă este ’mai mult nu strică. L animalelor pe care le pot tn- nico-organizatorice şi multe diiitie a- finisorii de hîrtie (calandru) de la

Mă luptam, să scot mai mult, ar, tov. Groza nu este griji mai bine, precum şi nrtn cestea au şi fost aplicate aducînd reale 563 lei la 755 lei, etc. Pe întreaga

dar nu puteam cu plugul tras T J singurul care vorbeşte agonisirea de alte venitwi. su- îmbunătăţiri în procesul de producţie. fabrică, salariul mediu tarifar al

de vite şi cu metodele apu- ţăranilor muncitori individuali plimentare în timpul econo- Pentru ca aplicarea sistemului îm­ muncitorilor, creşte de la 450 lei, la

cate din ’bătrîni. în acest fel. Ca el procedează misit. bunătăţit de salarizare să aducă suc­ 616 lei.

M-am înscris în întovără- şi. ceilalţi întovărăşiţi. Petru j -a gîndesc întovărăşită şi cesele preconizate, sînt necesare desi­ S-a elaborai de asemenea, un re­
gur şi altfel de măsuri, îndeosebi în gulament de premiere, conform cu in­
şire. Judecasem că aici, unde Cara este mult mai tînăr de- C JL aceasta e părerea lor ce priveşte încadrarea muncitorilor în dicaţiile primite. După definitivarea
noile categorii de salarizare, norma­ tuturor acestor lucrări, s-au orga­
se ară cu tractorul, unde se cit Groza. Are numai 25 de despre întovărăşire. Poate ^că rea pe bază ştiinţifică etc. nizat consfătuiri pe secţii şi
grupe sindicale, cu scopul de a se
seamănă cu maşina, unde se ani. Dar şi cuvintele pe care înainte de a fi întovărăşiţi şi La fabrica de hîrtie „1 Mai" din face noi propuneri de măsuri tehnico
Petreşti s-a dat atenţie şi acestui fel organizatorice, care, aplicate, să recu­
lucrează după sfaturile agro- le spune el cîntăresc greu. aceşti doi ţărani muncitori de măsuri necesare pentru ca succe­ pereze sumele alocate, în aşa fel ca
sul aplicării salarizării îmbunătăţite preţul de cost al hirtiei nu numai să
nnmilor, nu se poate să nu se Satul îl cunoaşte ca pe un priveau cu neîncredere înto- să fie cît mai deplin. De pildă, du­ nu crească, dar să fie redus.
pă ce s-au primit instrucţiunile minis­
facă treabă bună. gospodar neîntrecut şi de a- vărăşirea. Ei şi-au învins în- terului de resort, precum şi reţelele

Ce-am cîştigat prin înscrie- ceea îl respectă. El s-a în- să această îndoială şi au de-

rea în întovărăşire? In pri- scris în întovărăşire in anul venit întovărăşiţi. Acum, însă

mul rind mi-am uşurat mult 1952, şi nu s-a înscris numai na regretă pentru că s-au în­

mulţea, iar în al doilea rind cu o parte din pămînt, ci cu scris. Dimpotrivă, au devenit

am. făcut să sporească simţi- toată suprafaţa arabilă de 7,50 ei înşişi agitatori. înflăcăraţi, După toate cele arătate mai sus, se

tor veniturile familiei mele. De ha. _ care luptă pentru lărgirea în- şi indicatoarele tarifare, conducerea
fabricii a convocat comisia centrală vede că la fabrica de hîrtie „1 Mai"
ne aceeaşi suprafaţă de teren, In discuţiile pe care le poar- tovărăşirii şi întărirea puterii, pentru a stabili locurile de muncă ce din Petreşti, acţiunea de aplicare pen­

adică de pe 3,50 ha, duc acum tă cu ţăranii muncitori obiş- ei economice. Ca ei vor face rămîn să fie retribuite după plata tru experimentare a sistemului îmbu­

acasă, in fiecare toamnă, cel nuieşte ca întotdeauna să fa- desigur şi ceilalţi ţărani, mun- muncii în acord şi în regie. Comisia nătăţit de salarizare, se bucură de PREVINE

ptiiin 2.400 kg grîu, cam cu că unele socoteli gospodă- citcri din comună. Nu veste centrală a stabilit ca în acord să fie toată atenţia. Sîntem convinşi că pî­

600 kg mai mult decit du- reşti. mult timp vor fi cu toţii în în- plătiţi muncitorii care lucrează la nă la urmă succesul acestei acţiuni ÎDURERILE

ceam cind eram individual; — Cind eram individual — iovărăşire, fiindcă însăşi viaţa stivuitul lemnelor în depozit, la pre­ importante va fi deplin, iar muncito­

între 4.500—5.000 kg porumb, spunea el într-o zi — pierdeam cere acest lucru. direcţia generala RE UMAT I CE

gătirea lemnului, ta sortatul, număra­ rii fabricii, stimulaţi fiind de salari­

tul şi împachetatul hirliei, cei care zarea îmbunătăţită, vor depune efor­