Page 14 - 1957-12

Nr 9?4 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3

, rW-«X/il>T2AC>* S58E5BXSSSSÎSS5SES&

Merită să fie comunist

tm-Paa—m a<xsaw»«amwo —toana Razele de soare ale unei dimineţi patru ani de Şcoală medie tehnică,
frumoase de noiembrie ne-au găsit pe care a absolvit-o în anul 1952.
^ '* r-L r* J W W la platforma furnalului 5. Skipurile Era dornic să intre în producţie, însă

i automate ale furnalului ridicau la a fost repartizat la un institut de cer-
înălţimi mari încărcături de minereu, cetări din Bucureşti. Dar după multă

cocs, calcar şi adause; locomotive a- insistenţă, a fost transferat la Hu-

lergau de la un capăt la altul al nedoara. Visul lui s-a împlinit. A

combinatului trăgînd după ele po- devenit maistru la cel mai mare fur-

vara grea a vagoanelor pline de naj din ţară. Despre munca şi viaţa

Popas pc şantierul neri, am revenit către sfîrşitul CIFRE Ş! FAPTE fontă sau zgură. Suflantele ce în- vorbesc cu multă căldură tova-
schimbului.
Prin aportul tineretului, în limba romînă, un liceu seral în troduc aerul cald în ppîntecul furna- răssn. . s.ar. ,de munca„. El est,e un _m_a.is-
— Lucrează ca un veritabil Combinatul siderurgic Hunedoa­ limba maghiară, 4 şcoli ele­ lelor, vibrau puternic, iar lumina fon tru priceput, bun organizator, apre­
excavatorist ajutoarea d-tale — ra, productivitatea muncii a mentare de şapte ani, o şcoală tei lichide, incandescente, îmbrăca ciat de către toţi pentru faptele sale.
ne adresăm tmărului cind a co- crescut în ultimele zece luni ale medie de maiştri şi un centru schelele metalice într-o culoare găl­
borît din maşină. anului 1957 cu 10,12% faţă de şcolar profesional, care sînt buie. După ce ne-a vorbit despre munca
plan, fapt ce a permis,, ca o su­ frecventate de circa 4000 elevi
— Hm, da... lucrează bine. mă de 6.877.000 lei să fie văr­ şi ucenici. Pe platforma furnalului, în apro­ furnaliştilor, despre „secretul" fabrică­
E firesc. Numai că vedeţi dum­ sată în bugetul statului la ve­ pierea rinei, unde săreau mii de seîn- rii fontei şi ne-a dat o serie de date
neavoastră, eu sînt ajutorul şi nitul naţional. kî tei, maistrul Constantin Molsin în­ şi cifre în legătură cu producţia, cu
nu dînsa... In combinat, tineretul repre- c druma oamenii. Atenţia ne-a fost a- oamenii, am plecat satisfăcuţi spre re­
ik zintă un procent de 80% din nu­
Trebuie să recunoaştem că mărul muncitorilor. Datorită nu­ trasă de felul prompt şi precizia cu dacţie. In drum ne-am abătut şi pe
am rămas plăcut surprinşi. A- Ca rezultat al industrializă­
ceasta nu pentru faptul că o rii socialiste, în Hunedoara a mărului mare de tineri, organi­ care dădea instrucţiuni celor din jur. la sediul organizaţiei de partid. Con­
tînără conducea abil un exca­ crescut an de an numărul mun­ zaţiile U.T.M. au organizat 148
vator de~ capacitate mijlocie, citorilor. Astfel, dacă în 1945, brigăzi de tineret şi 31 posturi Cunoscîndu-1, ne-am hotărît să-l pre­ stantin Moisin este bine cunoscut to­
deoarece asemenea conducătoa­ muncitorii reprezentau 2.000 de
re sînt multe pe şantierele Hu­ oameni, în anul 1957 muncito­ U.T.M. de control, care au o in­ zentăm şi altora. varăşului Arcadie Schwartz, secretarul
nedoarei. Surpriza ne-o provo­ rii reprezintă 30.000 de oameni. fluenţă pozitivă asupra produc-
case însă tînărul care după Constantin Moisin nu are decît 24 de partid, care ne-a împărtăşit că este
toate aparenţele părea excava­ k
torist „plin“. ani. E hunedoreăn. încă de mic a candidat de partid.
Dreptul la odihnă al oameni­
Drept urmare, ne-am adresat lor muncii este consfinţit de Con­ dorit să lucreze în uzină. Dar îna­ — Asemenea tineri fac cinste parti­
şefului de „echipaj“ — Chiriţă stituţia R.P.R. şi este asigurat
Elena. prin stabilirea de concedii plă­ inte de toate avea dorinţa să cunoa­ dului nostru, mi-a spus el, de aceea
tite şi prin punerea la dispozi­
„Lucrez de mult timp pe ex­ ţia oamenilor muncii a caselor scă „secretul" fabricării fontei, lucru l-am şi primit în rîndurile noastre.
cavator — ne-a mărturisit dîn­ de odihnă şi a sanatoriilor. In
sa. In 1953 m-am calificat. în anul 1957, numai din combinat, pe care de altfel l-a şl reuşit în cei Merită să fie comunist.
decursul activităţii mele am dat peste 2.000 de oameni, dintre
o mină de ajutor atît construc­ care 70% tineri, au fost trimişi ţiei. • 1
torilor care au înălţat cocseria, la odihnă.
cit şi celor de la aglomeralor. r*sbsrxooaaaowct*annor aaaogssaaco\ta3anaoacocc¦v»»avaeţs
Acum, după cum vedeţi parti­ k
Dimineţile sitit din ce in ce părnînt ce-i stau în cale. Cînd- cip şl la noua oţelârie. Despre SPORTUL —
mai reci. Zăpada ce s-a aşter­ va, pe locurile acestea, unde ex­ nermă, plan şi altele ceea In regimul de democraţie OOOOOQOOOOOOOOOOOOOOCO ooo o o
nut cu dărnicie peste tot, îm­ cavatorul pregăteşte terenul ce ştiu că vă interesează de o- populară, asigurarea asistenţei
bracă in sclipiri sidefii cetatea pentru terasamentul liniilor fe­ bicei — nu vă pot spune prea medicale gratuite pentru marea o mare atracţie
rate, a fost un drum durat din multe. Doar a tît: n-am avut majoritate a populaţiei este un >ooooocx>oooooooooc ooocxxk>ooo
semeaţă, dură şi vastă, a noii piatră, multă piatră şi părnînt. t:i.:i-un accident de muncă pină fapt împlinit.
oţelării, accentuindu-ţi şi mai De aceea, uneori, dinţii cupei in prezent şi cîştig de la 800 Gheorghe Pungă şi losif Trtfan
mult senzaţia de frig. Acum, in metalice scrîşnesc neputincioşi pină la 1.600 lei lunar“. Cunoscută altă dată cu doi se antrenează serios. Ei vor să de­
dimineţile acestea aspre, chiar şi abia după a doua sau a treia medici şi cu asistenţă medicală vină pugilişti de seamă. Aşa că,
încercare reuşesc să muşte o Ohicindu-i graba, nu am mai chiar dacă-şi mai „scapă" ŞÎţe un
şi constructorii — care pină cupă plină din dimbul pietrifi­ reţinut-o pe tovarăşa Chiriţă. primitiv organizată, Hunedoara upercut mai tare, n-au pricină de
mai ieri lucrau cu minecile su­ cat. Dumperele, care evacuează Am rug t-o totuşi să mai stea supărare.
flecate — au scos la iveală pu­ pâmintul excavat, vin unul după c cupă. In imaginea pe care o are acum un număr de aproape
foaicele vătuite. Ici-colo, pe în­ altul neditid pic de răgaz celor luasem excavatorului in plină încă o încercare de „tuş" a e-
de pe „Nordest". Şi, curios, in acţiune, clinsa ne-a scăpat, vo­ 200 medici. Faţă .de 1944, cînd .şuat. „Podul" a fost executat Ire­
tinsele planşee din beton şi fier, cabina acestuia, o tînără mî- iam o nouă poză. Dorinţa ne-a proşabil. Tinerii Albert Fiildp şl
păi"lalele butoaielor cu foc au nueşte nenumăratele manele de fost îndeplinită. Am realizat nu aveam nici un spital, astăzi loan Ghibu sînt adversari de ne­
prins să însoţească munca oa­ care pare magnetizată, în timp împăcat atunci cînd e vorba de
menilor. ce un bărbat îi urmăreşte miş­ medalionul. avem patru spitale, un staţio­ lupte clasice.
cările. „Ajutoarea excavatoris-
E fr ig ! Şi totuşi, munca de nar T. B. C., un sanatoriu de faptul că luptătorii fruntaşi în afară
pe şantierul noii oţelării îşi îului" — am gîndit. de grija deosebită manifestată pentru
deapănă firul neîntrerupt, ca-n Cum momentan ritmul mun­ noapte şi dispensare medicale pregătirea lor personală, dau un spri­
călduroasele zile văratice. jin efectiv antrenorului Kovacs prin
cii de aci nu ne permitea să- dragostea cu care se ocupă la rîndul
Lingă una din hale, excava­ legăm o discuţie cu cei doi ti­ lor de iniţierea începătorilor în această
torul „Nordesl“ numărul 02 îşi disciplină sportivă.
face drum prin dimburile de
Cu mici excepţii, se pot spune lu­
la fiecare întreprindere mare din cruri asemănătoare şi despre boxerii
hunedoreni care împart sala de antre­
Unul din cei şase oraş. Vastă şi deosebit de variată este ac­ frecventează cu regularitate şedinţele namente cu luptătorii. Şi în rîndul a-
tivitatea miilor de tineri huttedoreni, de antrenament, fapt ce se concreti­ cestora, întîlnim mulţi muncitori tineri
k în timpul lor liber. La cluburi sau bi­ zează prin prezenţa oraşului nostru —- — Trifan losif, Pungă Gheorghe, Ghior-
Dreptul de asigurare socială blioteci, la stadion, ei găsesc oricînd la această disciplină - - în prima ca­ gliioni Mihai, Ichim Nicolae, Gavrilă
condiţii pentru a petrece în mod plă­ tegorie a ţării. Din rîndul acestor ti­ Gheorghe şi alţii — care se antrenea­
...„Am şase de alde Marda­ sif Rangheţ", înşiruite oblic înaltă calificare în meserie şi este un drept inalienabil al ce­ cut şi folositor cîteva ore pe zi. neri s-au ridicat luptători fruntaşi ca ză sîrguincios sub supravegherea şi
re"... tăţenilor. Numai în C.S.H. în a- lăcătuşii Fiiidp Albert, Cristea Marin, îndrumarea atentă a antrenorului Lun-
de-a lungul interiorului secţiei,1 despre care mărturiseşte cu sin­ cest an a fost dat ca ajutor din O mare atracţie pentru tineretul Hune­ Popa loan, cocsarul Ghibu loan şi gu Gheorghe.
încă şi acum simţim în ini­ fondul asigurărilor sociale mun­ doarei îl constituie de obicei stadionul alţii —- care nu de puţine ori au fă­
mă ecoul călduiii, mîndriei şi lucrează tînărul Mardare Ion > ceritate : „Dacă tovarăşul So­ citorilor o sumă de 12.000 lei, „Energia" din localitate. Zilnic întîl­ cut cinste siderurgiştilor în întrecerile Dacă la adresa boxerilor am amin­
satisfacţiei cu care comunistul iar din fondul întreprinderii neşti aici numeroşi tineri care, sub su­ sportive cu alte colective. tit de unele excepţii, aceasta am fă­
Solosy Ghcorghe — şeful sec­ (I). Din precizia şi iuţeala ce losy ar reuşi să-i adune pe toţi 60.000 lei. Ca ajutor de boală pravegherea antrenorilor şi instructo­ cut-o numai din dorinţa unanimă a
ţiei de tineret (strungărie) îi însoţesc mişcările, se desprind tinerii calificaţi de el, am avea au fost acordaţi 4.000.000 lei, rilor sportivi, depun multă voinţă pen­ Intr-o vizită făcută mai zilele tre­ publicului hunedoreăn de a-i vedea şi
I.C.S.IT. — se exprimase în vizibil rutina şi vioiciunea ce-1 aici taman bine o companie de iar pentru refacerea sănătăţii tru a-şi forma, sau întregi, calităţile cute la sala de antrenamente a sta­ pe pugiliştii noştri alături de membrii
scurta noastră discuţie. Şi, cre­ 255.460 lei. ce-1 caracterizează pe adevăratul spor­ dionului „Energia", am avut ocazia să colectivelor fruntaşe din ţară...
dem, că oricare alt comunist în caracterizează. Şi, pentru că veritabili strungari". Tot de la tiv. Şi cu toate ca conducerile colecti­ facem cunoştinţă cu priceperea şi răb­
situaţia tovarăşului Solosy, ar k velor sportive nu împart în egală mă­ darea cu care antrenorul Kovacs Lu­
pune aceeaşi dragoste, aceeaşi piesele pe care le execută deo- el am aflat că Mardare Constan­ Tineretului hunedoreăn îi sînt sură atenţia lor înspre toate ramurile dovic se ocupă atît de pregătirea lup­
căldură în glas, cînd împreju­ bicei el necesită o înaltă înde- tin a devenit, aşa după cum se larg deschise porţile viitorului. sportive “ aşa cum o acordă fotba­ tătorilor din lotul reprezentativ cît şi
rările l-ar sili să vorbească des­ mînare, se înţelege de la sine întrezărea, un bun strungar, ac­ In anul şcolar 1938 - 1939, în lului — totuşi, dragostea tinerilor pen­ de tinerii începători. Cu acelaşi prilej
pre tinerii crescuţi de el, tineri atenţia de care este stăpînit în tualmente în plină ascensiune. Hunedoara nu exista decît un tru sport nu se desminte. O dovadă am remarcat un lucru care merită să
cărora le-a ajutat să urce treap­ gimnaziu unic şi o şcoală pro­ este atracţia exercitată asupra acestora fie pus în lumină şi anume: colegia­
tă cu treaptă spre tainele mese­ timpul activităţii profesionale. Multe lucruri noi ne-a mai fesională cu circa 200 elevi şi nu numai de fotbal dar şi de box, lupte litatea plină de afecţiune care s-a sta­
riei, aidoma unui părinte ce că­ ucenici. Astăzi funcţionează o etc. La secţia lupte spre exemplu, cir­ tornicit în sînul colectivului de luptă­
lăuzeşte primii paşi ai odraslei Uneori, încordarea ce-i învăluie destăinuit Ion (I). Cadrul aces­ şcoală medie, un liceu seral în ca 30 tineri din combinat, I.C.S.H. şi tori. O expresie elocventă a acestei
sale. din celelalte întreprinderi hunedorene, trăsături o constituie printre altele şi
faţa plină, îţi creează impresia tui articol însă, nu ne permite
Povestea celor şase „Marda-
re“ — trei fraţi şi trei veri — că Ion (I) se contopeşte cu să le facem cunoscute acum. De
lucrători calificaţi în secţia
strungărie, este vastă. Redarea piesa din „universal", că tră­ aceea, ne resemnăm cu intenţia

ieşte transformările pe care a- de a scrie într-un viitor apro­

ceasta le suferă sub acţiunea ne­ piat, un reportaj amplu despre

înduplecată a cuţitului. După tinerii secţiei strungărie ICSH,

fiecare operaţie reuşită însă, ner­ din rîndul cărora nu vor lipsi

vii tînărului strungar se destind — de bună seamă — cei şase

în voie şi trec în repaus îmbră- „Mardare".

cîndu-i chipul într-o expresie de llilll !HI!l!l!!llliiii

satisfacţie şi voie bună. V¦rAWi-i:,

ei ar necesita pagini întregi de Studiindu-1 doar cîteva clipe Muzică. dansveselie

ziar. De aceea vom încerca să pe Mardare Ion (I), în plină

vi-1 prezentăm — şi aşa destul acţiune, nu te mai uimeşte ni­ Vf

de sumar — doar pe unul din mic din cele auzite şi califici

ei şi anume, pe Mardare Ion drept firească faima lui. Nu Nu greşim afirmînd săptămină fără ca pe tăiii omeneşti, există vorbim despre cel mai
că muncitorimea hune- locurile destinate afişa-' calificative care să a- bun calificativ în ce
(I). El este cel de-al doilea — te mai uimeşte nici media sala­ doreană şi-a cîştigat în jului să nu apară o- precieze in sens nega­ priveşte organizarea se­
ultimii ani o adevărată bişnuitele anunţuri care tiv sau pozitiv această rilor distractive pentru
din rîndul fraţilor şi verilor săi riului lunar ce se ridică la ci­ faimă în ce priveşte aduc ţa cunoştinţă — activitate. Dacă ar fi să tineret in Hunedoara,
munca plină de abnega­ am fi puşi la încurcă­
— care, pornit de pe meleaguri fra de 1200 lei. ţie şi entuziasm. De a- în special tinerilor — tură. N-ar fi atît de
semenea nu greşim, da­ întrunirile tov ărăşeşti, uşor să hotărîm. To­
ploeştene, a poposit cu a>ni în In discuţie, Mardare Ion (I) că arătăm că alături tuşi, sîntem convinşi că
urmă, în Hunedoara siderurgi­ nu pare prea vorbăreţ. Doar a- de vîrstnici, tinerii hu­ organizate in diferite pînă la urmă vom în­
că. tîta am reuşit să aflăm de la nedoreni au contribuit colturi ale oraşului. clina spre serile de dans
...Venise în 1953 în vizită pe el că în primăvara acestui an, cu faptele lor cotidiene, organizate de Şcoală
la vărul său Mardare Ştefan. a fost primit în rîndul candi­ După cum se ştie, in profesională de ucenici
După ce, în cîteva zile, făcuse daţilor de partid. Cînd e vorba orice domeniu al activi- şi Şcoala de maiştri din
cunoştinţă cu oraşul nostru, nu să-şi dea părerea despre alţii' localitate. De bună sea­
i-a mai trebuit mult pentru a fi însă, nu-ţi mai dă prilejul pen­ mă că, în cazul aces­
convins să rămînă aci. Ba mai
mult, în „alianţă11 cu Ştefan, i-a tru a pune întrebări. Aşa am
aflat despre afecţiunea şi recu­
adus în Hunedoara şi pe cei­ noştinţa pe care el le are pentru
la lţi: Constantin, Ion (II), A-
tovarăşul Solosy Gheorghe, ca­
lexandru şi Nicolae. Mardare loan (I) _ în prim plan — în timpul lucrului la slrun- ta, şi calificativul „foar­

...La unul din strungurile „Io- re l-a ajutat să dobîndească o gu! său „losif Rangheţ". <ns-.- te reuşite" tot lor li-l

OOOOOOO00-00 OOOOOO00-0OOO00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 O 00 00 00 00 O >000 OOOO 0 00 00 00 00 00 00 00 00.0.0. 00 00 00 0000 00 00 00 00 00 60 00 00 00 00 00 00 00 00cc vom atribui. Cine nu

YD espre fabrica de aglomerare s-a flîndu-se sub patronajul tineretului, muncă şi astfel să asigure o ritmi­ grele de colo pînă colo, au concentrat g crede acest lucru, n-are
scris de multe ori în presă. Cu bţinerea acestui succes nu a fost citate a muncii. Ori de cîte ori se
8 toate acestea, astăzi vom face din nou lucru tocmai uşor. încă de la ivea cîte o deficienţă sau o defectare, cea mai bună echipă de tineri lăcă- 8 decît să meargă in ori­
şeful de schimb era imediat la faţa
8 o vizită printre plăniădilorii minereu­ 1 Mai, cînd fabrica a fost încredinţată locului şi lua măsurile necesare. tuşi, conduşi de ufemistu! Arcadie Fa- 8 care simbătă seara la
tinerelului, au pornit cu . toţii, umăr
8 lui „artificial". Nu e o vizită îri plus, la umăr, să dovedească conducerii că Cu cîtva timp în urmă însă, cînd zekaş ajutat de maistrul comunist A. 8 faţa locului şi se va
8 se părea că nu se vor mai ivi greu­
8 deoarece aici, ori de cîte ori mergi şi Vlaicu, pentru repararea ventilatorului, q convinge personal.

8 ori de cîte ori stai, ai mereu prilejul Două zile şi o noapte, lăcătuşul A. g

8 să vezi lucruri interesante. Dacă sînt vrednici de marea cinste ce li Fazekaş împreună cu cei opt tineri g

8 mergi dc-a lungul benzilor, întîlneşti tăţi, iată că se defectează un venti- din echipă, nu s-au mişcat din locul 8

8 din nou entuziasmul de muncă al ce­ acela. Ar fi putut să ceară înlocui- 8
8 lor ce dirijează şi supraveghează pre­
8 tori, dar n-au făcut-o. Era deajuns să ?

8 pararea minereului necesar furnale­ privească feţele întunecate ale celor- g

8 lor. lalţi, să le ghicească amărăciunea din g

8 Incepînd de la sortare şi pînă la suflet. Ei au renunţat la patul moale 8
descărcare, vei participa la bucuria
8 de casă şi la mîncare caldă. Lucrau 8 la crearea acestei faime.
Şi acum, presupuntnd
8 s-a acordat. Tinerii şefi de schimb lator principal din care cauză trebuia necontenit. Abia cînd au terminat în- 8
8 celor care au reuşit să îndeplinească Siniion Armaş, Valentin Răileanu şi oprită fabrica. Oamenii au sărit ca că am căzut de acord
Gheorghe Mateescu, nu aveau multă arşi: treaga reparaţie şi după ce a pornit 2 asupra acestor afirma­
8 în ziua de 10 noiembrie, planul anual experienţă. Ei trebuiau să organizeze ţii, e necesar să mai
în aşa fel schimburile ca atît ziua cît — Ce-i de făcut ? Reparaţia nece­ agregatul, au plecat satisfăcuţi a- ooo facem o cornpleciare :
8 şi noaptea, munca să se desfăşoare sită cel puţin două sau trei zilei casa. dacă tinerii noştri ştiu
8 de producţie. Da, dragă cititorule, a- în mod ritmic. In cîteva săptămîni, să muncească, apoi tot
ei au reuşit să repartizeze forţele in Şeful de sector Aurel Surdu, îm­
8 glomeratoriştii acum lucrează în con­ preună cu şefii de schimb care sosi­ Ca ei, sînt aproape toţi aglomera- 8 pe atît de adevărat este
tori.ştii. Tinerii Victor Smarandache, “
8 tul anului 1958 şi sînt mîndri de suc­ loan Maria, Gheorghe Munteanu şi g că ştiu să se şi distre­ ;Tii..:.;.,a.sa inerentă începerii dansului a
8 alţii, au dat dovadă de nenumărate g irdeut. .Veselia ia cuprins deopotrivă şi pe
8 cesul obţinut. Este şi normal ca să ze. Nu există sfîrşit d: dansatori şi pe muzicanţi. Petrecere fru­
moasă, tinete
8 se bucure; fabrica de aglomerare a- modul cel mai just la fiecare loc de seră între timp, au umblat cu inimile ori de fapte asemănălcare. 8

8
voo000000000000000000000000000000000000O!coc
00 00 00 00 00 OO00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 (OCCCCOCCC00 CCCCOOOCCC0- 8

W CCCC CC 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 OO1!