Page 15 - 1957-12
P. 15
Pdg. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI _ Nr. 924
Curse de pasageri Moscova - PARAGUAY -
Copenhaga cu avioane TU-104 bază militară americană
COPENHAGA 4 (Agerpres) reacţie de pasageri „TU—104“. BUENOS AIRES 4 (Ager
TASS anunţă: La 3 decembrie Cursele regulate ale avionului pres). — Ziarul chilian „Nati-
a aterizat pe aeroportul din Co cias de ultima hora" a publicat
penhaga un avion sovietic cu «TU—104” pe linia Moscova articolul „Paraguay şi Pentago
— Copenhaga vor începe peste nul" în care demască planurile
cîteva zile. militare ale S.U.A. faţă de P a
raguay.
„Mite Rock şi stfclitar După cum arată ziarul „Na-
ticias de ultima hora", S.U.A.
sau c u m d i s p a r e m i tu l s u p e r i o r i i ă f i i a m e r i c a n e „au obţinut în Paraguay conce
PARIS 4 (Agerpres) — Re lul american în domeniul atomic. siuni de sute de mii de hectare Apelul reprezentanţilor partizanilor Scmnificalli poHficâ a satclttnlol
vista „Express" reproduce prin de p ăm înt; pe teritoriul Para păcii din ţările europene m em bre
cipalele pasagii din cuvînta-rea „In acelaşi timp noi eram a- guayului se construiesc zeci de Declaraţii ale unor fruntaşi ai vieţii politice
pe care a ţinut-o nu de mult fos s'iguraţi, a spus ea, că ruşii au şi ştiinţifice din Franţa
ta ambasadoare a S.U.A. în Ita ¦eşuat sau că ei trebuie să e- aerodroame. „Specialiştii" ame ale N .A.T.O .
lia, Clara Boothe Luce, intitu şueze". ricani pentru aplicarea punctu PARIS 4 (Agerpres). — Zia inţific al apărării naţionale, a
lată „Little Rock şi satelitul" In rul „Le Monde" reproduce în prezentat satelitul ca „intruchi-
faţa a numeroase personalităţi „Dacă sputnicul a făcut să lui patru al „programului Tru- PARIS. 4 '(Agerpres) — La gia, Olanda, Danemarca, Ita tr-un număr recent opiniile ex pind cel mai bine arma abso
politice din Statele Unite. dispară pretenţiile noastre în ce man“ exercită de fapt contro Paris a avut loc conferinţa re lia, Grecia şi Luxemburg. Par primate de numeroşi fruntaşi lută". Aceasta înseamnă că
priveşte superioritatea ştiinţifi lul asupra economiei Paragua ticipanţii Ia conferinţă au dat ai vieţii ştiinţifice şi publice din „este permisă orice surpriză
Recentele evenimente din Lit că, evenimentele de la Little yului. Flota fluvială paraguaya- prezentanţilor Consiliilor naţio publicităţii un apel adresat opi Franţa în legătură cu „semni strategică".
tle Rock — a spus ea — şi lan Roock au făcut să dispară mitul nă aparţine mai curînd unchiu nale ale mişcării partizanilor niei publice din ţările membre ficaţia politică a satelitului".
sarea satelitului sovietic n-au unităţii de credinţă. De ani de lui Sam decît Paraguayului". ale N.A.T.O., în care arată con Leo Hamon, senator, a de
aparent nici o legătură. Cred zile Vocea Americii, a spus păcii din Republica Federală Andre Labarthe, preşedintele clarat in aceeaşi problemă ur
totuşi că ele sînt foarte mult le Clara Luce, proclamă popoare Asociaţiei ziariştilor din dome mătoarele : „Dezarmarea apare
gate prin semnificaţia pe care lor lumii că Statele Unite asi Germană, Franţa, Anglia, Bel- niul ştiinţific şi director al so în prezent ca o necesitate. Nu
o au pentru securitate şi supra gură egalitatea tuturor cetăţeni trebuie ca Franţa să devină un
vieţuirea Americii. De la sfîrşi- lor indiferent de culoare, rasă In Camera Comunelor secinţele nefaste ale politicii cietăţii „Constelation", a decla depozit pentru armamentul nu
tul războiului, a spus Clara sau religie. Dar ce au văzut po cursei înarmărilor atomice. Au clear asumîndu-şi astfel toate
Luce, noi am avut orgoliul de poarele lumii în decursul ulti rat că succesul repurtat de Uni riscurile posibile şi pierzînd
a crede că ceea ce noi denumim melor săptămîni ? Ei au văzut Deputafii laburişti avertizează torii acestui document sublinia toate atuurile".
oameni negri care ard eau ; ei ză că Ia viitoarea sesiune de la unea Sovietică se datoreşte „so
„modul de viaţă american" era LONDRA 4 (Agerpres). — află in aer purtînd bombe ato Paris a Consiliului N.A.T.O. se Julles Moch, delegatul Fran
au văzut oameni albi lovind co In Anglia nu slăbeşte valul in mice sau cu hidrogen nu vor va examina propunerea de a se lidarităţii infrastructurii sale
destinat, chiar predestinat, de dignării provocat de ştirea că primi ordin să arunce aceste crea în ţările Europei occiden ţei în comisia de dezarmare, a
piii pentru că aceştia aveau pie bombardierele atomice ameri bombe „pe teritoriul inamic", tale depozite de arme atomice industriale". „721.000 de ingi
a fi superior pe plan militar şi cane, care îşi au baza pe teri fără ştirea şi consimţămîntul şi instalaţii pentru lansarea ra arătat că la baza recentelor
lea neagră ; ei au văzut adoles toriul britanic, zboară deasupra guvernului englez. chetelor, comandamentul suprem neri, tehnicieni şi cercetători au
ştiinţific oricărui mod de viaţă. Angliei încărcate cu bombe a- al N.A.T.O. menţinîndu-şi drep succese repurtate de Uniunea
cenţi maltratînd pe semenii lor tomice şi cu hidrogen. La 3 de Primul ministru Macmiilan, tul de a hotărî în problema fo permis Uniunii Sovietice să
Clara Luce exemplifică spusele cembrie această problemă a fost s-a limitat să răspundă că în losirii acestor arme. Sovietică se află „formaţia
negri din aceleaşi motive. Ei au ridicată din nou în Camera caz de prăbuşire a unui bom lanseze cei doi sputnici".
ei referindu-se la declaraţiile fă Comunelor. Laburiştii Zilliacus, bardier purtînd arma nucleară Acest plan, se spune în apel, ştiinţifică rusă excelentă".
înţeles că în Statele Unite exis Henderson, Allaun, Barbara „pericolul va fi destul de mic". este prezentat în momentul în Generalul Guerin, preşedin
cute de fostul secretar de stat Castle şi alţii, au criticat vehe care deasupra Europei occiden
tă inimi în care arde ura ra ment guvernul englez pentru că Macmiilan a declarat de ase tale zboară avioane încărcate cu tele Comitetului de acţiune şti
Acheson în legătură cu monopo sială". admite astfel de zboruri, Allaun menea că asupra tuturor aces bombe atomice şi cu hidrogen.
a atras atenţia membrilor par tor probleme, inclusiv asupra EI reprezintă o nouă şi gravă „New York Times" despre greşelile
lamentului asupra pericolului folosirii armei nucleare de că primejdie. politicii americane în Asia
la care este expusă populaţia tre bombardiere americane care
Un „cod de etică" pentru diplomaţii americani.,. din Anglia. Ce se va petrece, a îşi au baza pe teritoriul An NEW YORK 4 (Agerpres) — Birmaniei şi Indoneziei.
întrebat el, dacă un bombardier gliei, între guvernele american „New York Times" a publicat Referindu-se la politica ame
WASHINGTON 4 (Ager urma acceptării de către Victor şi englez, „există o deplină în sub semnătura redactorului său
pres). — Departamentul de Purse, funcţionar de la protoco diplomatic Sulzberger un articol ricană în domeniul ajutorului,
Stat a anunţat intrarea în vi lul Departamentului de Stat, a ţelegere". în legătură cu politica ameri Sulzberger, critică faptul că „a-
goare a unui „cod de etică“ unui automobil in valoare de cană în Asia. Autorul articolului jutorul" american a fost acordat
pentru diplomaţii americani şi 3.000 de dolari pentru soţia sa cu o astfel de încărcătură se JCC*X5CCSXXXXXXXXXXXX>0OOO0OOOCX)O0(XXXXX5OOOCCCOOCXX> este de părere că „în ce priveş în domenii care nu au nimic
soţiile lor. Noăl cod stabileşte din partea regelui Ibn Saud. va prăbuşi ? te regiunea dintre Orientul mij comun cu nevoile economice
că nici un diplomat american Intensificarea luptelor din Ifni lociu şi Extremul orient” Statele stringente ale ţărilor slab dez
nu poate accepta vreun dar din Un subcomitet de investigăţii Zilliacus, Henderson şi Ma Unite au comis două greşeli. voltate. „Noi am contribuit, scrie
partea unui guvern, care să ai al senatului a inceput o anchetă son au atras atenţia asupra u- RABAT (Agerpres). — Popu potriva populaţiei civile din Ifni. Aceste greşeli au constat, după Sulzberger, la crearea unor ar
bă o asemenea valoare incit in legătură cu practica accep nui pericol, şi mai mare la ca laţia din teritoriul Ifni continuă Nave de război spaniole au mate incapabile de a lupta în
să provoace suspiciuni că ar fi tării darurilor din partea unor lupta pentru alipirea acestui bombardat în seara zilei de doi părerea lui Sulzberger, în „su
iforbă de un act de mituire. potentaţi străini. re este expusă Anglia ca stat. teritoriu la statul marocan. Din decembrie satele de pe coastă tr-un război modern şi care con
Ei au întrebat pe primul minis relatările agenţiilor de presă situate între Sidi Ifni şi Mirh- bestimarea capacităţii Uniunii
Acest cod a fost elaborat in rezultă că situaţia garnizoane left. Pe de altă parte, nume stituie o povară pentru econo
tru — ce garanţii există c.ă lor spaniole încercuite de răs roase încercări ale comanda Sovietice de a acorda ajutor ţă
culaţi continuă să fie critică în mentului spaniol de a debarca miile ţărilor respective, incapa
bombardiere americane care se ciuda întăririlor trimise din me întăriri de pe mare, au eşuat. rilor slab dezvoltate şi în exa
bile de a suporta asemenea or
gerarea ajutorului militar ame
ganisme militare. Prin aceasta
tropolă pe calea aerului şi pe France Presse relatează că va rican. „Atunci cînd Rusia a în nu am ajutat prea mult ţărilor
mare. însăşi comunicatele mi sele cu întăriri sînt nevoite să ceput să ofere ajutor şi altor beneficiare. Popoarele lor se in
litare spaniole relevă intensita rămînă in largul mării. In ciu ţări, scrie Sulzberger, Dulles a teresează mai puţin de tunuri
tea luptelor şi dîrzenia atacuri da dificultăţilor de a întări gar considerat că Moscova nu va decît de unt...“. Pentru realizarea
lor intreprinse de marocani. nizoanele încercuite din Ifni, putea să acorde un astfel de aju dorinţelor noastre, scrie Sulzber
Astfel, agenţia Reuter reproduce ziarul francez „L’Humanite"
textul unui comunicat al arma scrie că noi trupe spaniole din tor. El a crezut că U.R.S.S. nu ger în continuare, „noi am acor
tei spaniole in care se citează metropolă au fost expediate în va putea să acorde ajutoare se dat ajutorul nostru guvernelor
cazul unei unităţi de paraşutişti Africa occidentală spaniolă, în rioase altor ţări. Se pare că el existente, foarte adeseori corup
care „a trebuit să înfrunte timp special spre teritoriul Rio de a apreciat greşit căci Uniunea te, ceea ce a făcut ca poporul
de 9 zile atacurile îndîrjite ale Oro unde, după cum s-a mai a- Sovietică acordă acum ajutor să nu beneficieze decît în mod
partizanilor marocani". Comu nunţat, au început lupte cu par
nicatul anunţă că ofiţerii unită tizanii marocani". Afganistanului, Egiptului, Siriei, limitat de acest ajutor".
ţii de paraşutişti au căzut în
luptă. Comunicatele spaniole •OOO^O-fK^OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOC O O O O o o c x x x x x x > o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o <
care la început încercau să Scurte ştiri @ Scurte ştiri ® Scurte ştiri
minimalizeze pierderile suferi
La Magnitogorsk, regiunea Celeabinsk, s-a construit nu de mult un nou club pentru metalurgiştii din te de armata spaniolă au înce CAIRO. — Preşedintele republicii sander Weacnik şi Aleksander Leuse, condus cercetările, au fost arestate o
acest oraş. Clubul este înzestrat cu o sală de spectacol, săli de cursuri şi lectură, o bibliotecă, precum şi ou ca put să recunoască că numărul Egipt, Nasser, a dat un decret prin foşti paznici ai lagărului de concen serie de persoane implicate în acest
mere pentru cercurile artistice de amatori. celor căzuţi „este important". care hotărăşte mobilizarea industrială trare de la Noloyczew. Tribunalul a atentat .
a ţării. Un comitet nou înfiinţat va găsit pe cei trei acuzaţi vinovaţi de
IN FOTO: Foaierul noului club al metalurgiştilor. Ziarul francez „Le Monde" avea sarcina de a mobiliza întreaga crimele imputate şi i-a condamnat la PARIS. — In cursul după amiezii
scrie într-un comentariu asupra capacitate a ţării în vederea înfăp pedeapsa capitală. de 3 decembrie, Adunarea Naţională
luptelor din Ifni că „armatele tuirii planului de industrializare. franceză a examinat în a doua citire
lui Franco se găsesc într-o si LONDRA. — Lennox Boyd minis proiectul de lege guvernamental cu
tuaţie defavorabilă". Agenţia SOFIA. — Prezidiul Adunării Popu trul britanic al Coloniilor, vorbind în privire la acordarea de împuterniciri
France Presse relatează că co lare a R. P. Bulgaria a emis un de Camera Comunelor, a acuzat pe mi speciale guvernului în domeniul econo
mandamentul spaniol în faţa cret cu privire la convocarea pentru nistrul Guatemalei la Londra, Garcia mic şi financiar. După cum se ştie a-
rezistenţei îndîrjite a partiza 10 decembrie a celei de-a 9-a sesiuni Granados, că a pus Ia cale cu de cest proiect de lege permite guvernului
nilor marocani se răzbună îm- extraordinare a Adunării Populare. legatul Hondurasului britanic încorpo să facă economii în valoare de 200 mi
EVENIMENTELE DIN IFNI ţiile lor din jurul posturilor NEW YORK. — La 4 decembrie rarea acestei colonii britanice la Gua liarde de franci prin reducerea chel
spaniole. s-a deschis la Atlantic City cel de-al temala. In urma acestui conflict di tuielilor pentru reconstrucţie, învăţă-
Deşi au trecut peste 10 zile carea anticolonialistă cunoaş- laţia din Ifni s-a ridicat Ia II-lea congres al marii centrale sindi plomatic guvernul guatemalez a fost mînt, lucrări publice, ajutorarea foşti
Situaţia creată în această re cale americane A.F.L.—C.I.O. Iau par nevoit să-l recheme pe Garcia Gra lor combatanţi, sănătatea publică etc.,
de cînd trupele lui Franco au te în zilele noastre un puternic luptă, atacînd posesiunile mi- giune ca şi incidentele în sine te circa 1.200 de delegaţi reprezen- nados. precum şi prin reducerea unor anu
sînt viu comentate de presa tînd pe cele 136 de filiale care nu mite subvenţii ale statului ceea Cv.
înăbuşit în sînge dorinţa legi avînt o dovedesc cele 20 de noi Iitare spaniole de pe acest te spaniolă. Ziarele apropiate cer mără aproape 15 milioane de mem DJAKARTA. — După cum trans va duce la o sporire considerabilă a
curilor guvernante spaniole a- bri. Unul din principalele subiecte mite agenţia ANTARA, organele secu preţurilor. Primul ministru a cerut A-
timă de libertate şi indepen state naţionale independente ritoriu. Partizanii au pus în pelează la „serviciile" celor ale congresului îl formează problema rităţii din Djakarta au efectuat cerce dunării vot de încredere în legătură
denţă a populaţiei din Ifni, si care au luat fiinţă în ultimii scurtă vreme mîna pe princi mai îndepărtate documente corupţiei în sindicate. tări în legătură cu atentatul asupra cu acordarea de împuterniciri speciale
tuaţia e totuşi departe de a fi ani în Africa şi Asia şi care palul oraş al posesiunii şi au pentru a „justifica" pretenţiile preşedintelui Sukarno. Potrivit celor în domeniul economic şl financiar.
clarificată. Telegramele care a- astăzi păşesc pe calea dezvol ocupat şi alte poziţii strategi Spaniei asupra acestui teritoriu VARŞOVIA. — La 2 decembrie, tri declarate de comandantul garnizoa Votul va avea loc în cursul şedinţei
duc încontinuu veşti de pe cîm- tării independente. ce avantajoase. Cabinetul lui locuit de populaţie marocană. bunalul voievodal din Wroclaw a pro nei militare din Djakarta, locotenent
pul operaţiunilor sînt aproape Franco, chiar sub preşedinţia Ziarul „Ya", de pildă, care are nunţat sentinţa în procesul criminali colonelul Bahian, care personal a Adunării de joi după amiază.
invariabile: „situaţia continuă Cit priveşte evenimentele ce dictatorului, s-a întrunit în strînse legături cu Ministerul lor de război Sergiusz Bosko, Alek-
să se menţină încordată". Oda se desfăşoară în prezent pe te- grabă pentru a lua hotărîri. In de Externe al lui Franco con MAGAZI N
tă mai mult, evenimentele ce ritoriu! Ifni, posesiune spanio- Ifni au fost trimise în grabă sacră o pagină întreagă istoriei Mari pagube provocate
lă cu o suprafaţă de 2.000 km. teritoriului Ifni pentru a argu JOI 5 DECEMBRIE 1957
menta că Spania e posesoarea de ger In Grecia
se petrec în zilele noastre do p, şi o populaţie de 40.000 întărituri. Regimente întregi, acestei colonii pe baza unui VINERI 6 DECEMBRIE 1957 Din muzica popoarelor; 12,00 Muzică
vedesc cu prisosinţă că armele de oameni, situată în partea avioane încărcate cu bombe, tratat datînd încă din... 1476, ATENA 4 (Agerpres). — In uşoară ; 13,20 (Muzică de estradă :
omiţînd că în aceeaşi pagină Grecia temperatura a scăzut SPECTACOLE 15,50 Melodii populare; 16,15 Vor
— ori cit de perfecţionate ar de sud a Marocului, pe ţărmul detaşamente de paraşutişti au „Ya" arată că acest teritoriu brusc. In regiunile nordice şi CINEMATOGRAFICE beşte Moscova; 17,25 Muzică uşoară
(Ifni) a fost efectiv ocupat a- centrale ale ţării, ninge fără romînească; 18,00 Actualitatea în ţă
fi ele — nu pot înfrînge dorin Atlanticului, acestea au Ia ba- primit imediat ordin de a se bia în anul 1943, cînd Marocul încetare. In regiunile muntoase DEVA : Păianjenul de a u r: SEBEŞ : rile socialiste; 19,25 Cîntă corul Ra
era împărţit între colonialiştii stratul de zăpadă este de 1,5 Vultur 101 ; SIA4ERIA : Camelia ; dio; 19,55 Noapte bună, ciopii; 20,30
ţa de veacuri a unui popor de ză aceleaşi cauze amintite mai pregăti de luptă. Şi sîngele a francezi şi cei spanioli. metri. Temperatura oscilează ORAŞTIE: Vultur 101 ! PETROŞANI: Jurnalul satelor; 21,45 Muzică uşoa
între 8 şi 18 grade sub zero. cinema „Alexandru S ahia": Dispărut r ă ; 22,30 Opera bufă „Stăpîna şi ce
a trai liber şi independent. Iar s u s : dorinţa de independenţă început să curgă. Bombele Situaţia nefiind clarificată Comunicaţiile între Atena şi fără urm ă; cinema „7 Noiembrie": doi maeştri" de Pergolese; 23,30 Mu
e prematur a trage o concluzie Salonic au fost întrerupte. Ge Pentru pace; ALBA IULIA: Pro zică populară romînească.
dacă apelăm la fapte, acestea şi libertate. Supusă din partea spaniole au cauzat moartea a finală sau a pronostica victoria. rurile au adus pagube mari a- logul ; ILIA: Rîpa ciracului; HA-
Un lucru însă e cert. Lupta gricultuîii şi, în special, cultu ŢEG: Odată în viaţă; APOLDU PROGRAMUL II: 14,40 Muzică
sînt edificatoare. Deşi se află autorităţilor spaniole unei crin- sute de oameni — patrioţi şi populaţiei de pe teritoriul Ifni rilor de bumbac, livezilor de DE SUS : Dansez cu tine ; BARU uşoară: 16,20 Sfaturi, gospodăreşti;
împotriva colonialiştilor spa măslini şi de citrice. Se observă MARE: Balada Siberiei; PARO- 17,00 Din viaţa muzicală o oraşelor
în condiţii inegale, poporul al- cene exploatări coloniale, popu- luptători înflăcăraţi pentru o nioli, pentru alipirea cu Maro o mortalitate în masă a vitelor, ŞENI: Noapte de carnaval; BRAD : şi regiunilor patriei; 17,30 Iubiţi car
cul, ţară care şi-a cucerit de din cauza gerului şi a lipsei de Intr-un ceas bun ; TEIUŞ : Inima te a ; 18,55 Sfatul medicului: „Ru-
gerian duce de trei ani o luptă laţia din zona Ifni cere de mai viaţă liberă. In ciuda comunl- curînd independenţa, e o măr furaje. cîntă; I.ONEA: O aventură în Ma jeola"; 19,05 Curs de limba ru să:
turie în plus a luptei mereu rea Garaibelor; ZLATNA: Inima 19,15 Teatru la microfon: „Ziariştii"
patriotică împotriva colonialiş multă vreme alipirea acestui catelor optimiste date spre pu- crescînde a populaţiei din ţă PRECIZARE _ cîntă. scenariu radiofonic după piesa lui A-
rile coloniale şi dependente lexaridru Mirodan; 21,15 Cîntă Florin
tilor francezi, pentru dobîndi- teritoriu Ia Maroc. In acest blicare de către autorităţile In ştirea „Vizita iu i Tlammarskjoeld SELECŢIUNI DIN Dorian: 21,30 Părinţi şi copii; 22,30
pentru cucerirea unor libertăţi în Orientul mijlociu" apărută în pa PROGRAMUL DE RADIO Doine şi jocuri populare romîneşti.
rea dreptului de a duce o via sens între Maroc şi Spania au spaniole — pentru a linişti gina IV-a, coloana I-a, a ziarului
democratice, pentru o viaţă nostru de ieri, rîndul 15 de sus se PROGRAMUL' 1: 6,20 Din expe Buletine de ştiri : 5.00 ! 6.00 : 7.00 ;
ţă lipsită de exploatare, liberă, avut loc îndelungate tratative, spiritele şi a crea impresia va citi corect: problema întăririi auto rienţa unităţilor agricole fruntaşe; 11,00; 13,00; 15,00; 17,00; 19,00:
liberă şi independentă. rităţii O.N.U. 6.30 Muzică uşoară; 7,25 Concert de 20,00; 22,00; 23.52 (programul I) :
Aceleaşi sentimente nobile că Nevrînd însă să cedeze nici succesului trupelor spaniole, dimineaţă; 8,00 Materiale din presă; 14,00: 16,00: 18,00; 21,00; 23.00;
C. MACOVEI 8.30 Muzică; 9,30 Prietenii cîntecu-
lăuzesc şi lupta populaţiei din presiunilor maselor largi popu- după aproape două săptămîni
Oman şi din alte colonii, unde Iare din această zonă, nevoind de lupte, situaţia continuă să
— deşi sîntem în veacul a! să renunţe la calitatea sa de rămînă încordată. Partizanii
XX-lea, — populaţia trăieşte stăpîn a acestei regiuni, Spa marocani continuă să deţină
cu cîteva secole în urmă, ţinută nia a tergiversat de fiecare da terenul cîştigat în lupte. Agen
în această situaţie mizeră de tă tratativele cu Marocul, cău- ţiile de presă relevă moralul
către colonialişti, care urmă tînd intenţionat să le împingă ridicat al insurgenţilor maro
resc doar scopuri pur comer intr-un impas din care să fie cani care „nu se lasă intimidaţi
ciale, să aibă mină de lucru
scoase cît mai greu.
ieftină, să obţină profituri cit Aşa stînd lucrurile cu trata- de bombardamentele spaniole"
mai mari. Iar faptul că miş tivele marocano-spaniole, popu. şi nu se clintesc de pe pozi- •lu i; 10,00 Muzică din operete; 11,03 (programul II),
Redacţia şi administraţia ziarului str. 6 Martie nr. 9, Telefon: 188—189. Taxa plătită in numerar conlonn aprobării Direcţiunii ueueime F.l.l.R. nr. 236320 din 6 noiembrie 1919. — tiparul Întreprinderea Poligrafică „1 Mai DEVA.