Page 16 - 1957-12

P R O L E T A R ! DIN TO ATE T A R IL E , U N ITI VA
v ORGAN A L COMITETULUI REGIONAL P.M.R. HUNEDOARA $1 A L SFATULUI POPULAR REGIONAL
Anul IX Nr. 925
ZECE ANI DE LA PROCLAMAREA
<xxxxxxx>oo<xxxxxx>oooooooo<xxx>o<xxxxxxxxx>oooc>ooo< oooooz <X X X X X X X >0<X >00<X >00000000000000000000000000000000
REPUBLICII PO PU LARE ROMlNE 432 HECTARE. ASTFEL, S-A A-
O O O O 000000000000<X>0000000<XXXXXXXX>00<XXX>0000<X><, 'OOOOOO )000000<XX>0<X X >0<X >000000<X X X X >00000<X X >00000000000<X >
MUNCITORI
FRUNTAŞI
Dumitru Heljoni
este unul din
cioplitorii frun­ zările anterioare încă 5.178 tone de cărbune. Printre brigăzile de
taşi de la între­ mineri din Valea Jiului care au obţinut cele mai frumoase suc­
prinderea de
prelucrarea pie­
trei Bampoloc"
Deva. Lucrările
pe care le face
el sini de bună
calitate, execu­
tate cu mult gust. Deşi tinăr, este
apreciat de întreg ' colectivul de
muncă al întreprinderii.
Penteker Maria
In calitate de j
cufăţitoare de
piese la secţia
turnătorie a
Combinatului si­
derurgic Hune­
doara, dă dova-
-dă de multă
dragoste de
nuincă. In cadrul secţiei se nu­
mără printre muncitorii fruntaşi.
Deseori numele ei a figurat pe
panoul fruntaşilor tn producţie.
Lucrări
de înfrumuseţare
HAŢEG (de Ia subredacţla
noastră voluntară). Ca în orice
localitate din regiunea noastră
şi în oraşul Haţeg se execută
lucrări de înfrumuseţare şi edi­
litare. Astfel, pe străzile I. V.
Staiin şi Iile Pintilie, stîlpii din
lemn pentru reţeaua electrică,
au fost înlocuiţi cu stîlpi din be­
ton armat.
De asemenea întreprinderea
cinematografică din Haţeg a în­
ceput confecţionarea unui afi-
şier Ia intrarea în oraş. In in­
cinta a 6 întreprinderi şi insti­
tuţii s-au instalat panouri cine­
matografice, pentru populariza­
rea filmelor.
V. COCHECI
Plasflcm cucereşte spaţiu în marochiuârie
In vitrinele magazinelor din
oricare oraş al patriei, pot fi
văzute minunatele poşete sau
serviete din polivinil, fabricate
la fabrica „Simion Bărnuţiu"
din Sebeş. Plasticul, acest ma­
terial de mare viitor, cucereşte
tot mai mulţi adepţi, prin ele­
ganţa ce o prezintă, prin dura­
bilitatea sa şi prin faptul că
este cu mult mai ieftin. înce­
putul însă n-a fost prea tran­
dafiriu.
Spre cucerirea tainelor
polivinilului
— Vom începe experimenta­
rea şi fabricarea unor produse
din polivinil — a comunicat
tov. Melencovici, directorul fa­
bricii, cu prilejul unei consfătu­
iri de producţie, din decembrie
1956.
Vestea i-a surprins pe toţi a-
cei care lucrau la confecţionarea
poşetelor şi servietelor. Oame­
nii, obişnuiţi ani de-a rîndul să
execute numai produse din pie­
le, au privit plasticul cu neîn­
credere, chiar cu puţină teamă.
Asigurările directorului nu i-au
liniştit prea mult. Tainele prelu­
crării plasticului erau cum s-ar
spune, inedite. Fetelor, care al­
cătuiesc majoritatea colectivu­
lui, aproape că le venea să
plîngă.
Au urmat apoi multe încer­
cări mai mult sau mai puţin
reuşite, primele bucurii oferite
Je eleganţa plasticului şi bine­
înţeles, unele deziluzii. Planul
Comuna Sonfamdrei
complect
cooperafivizafă
IERI DUPĂ AMIAZA LA ORE­
LE 17 PRIN CEREREA SEMNA­
TA DE ŢARANUL MUNCITOR
DUMITRU D1NIŞ DIN SATUL
BÎRCEA MARE, COMUNA SINT-
ANDREI A FOST COMPLET
COOPERATIVIZATA.
Vineri 6 decembrie 1957 ••• ,** CA URMARE A MUNCII POLI­
TICE DEPUSE DE MEMBRII DE
4 pagini 20 bani PARTID DIN COMUNA, COMITE­
TUL EXECUTIV AL SFATULUI
POPULAR COMUNAL, AGITATO­
RII ŞI CADRELE DIDAC­
TICE, IN ULTIMELE 2 SĂPTA-
MINI, IN COMUNA SINTAN-
DREI, DIN RAIONUL HUNE­
DOARA, S-AU COOPERATIVIZAT
JUNS CA ÎNTREAGA SUPRAFA­
ŢA DE 1.060 HECTARE DIN CO­
MUNA SA SE LUCREZE DE A-
CUM ÎNAINTE IN COMUN DE
BILANŢURI ÎMBUCURĂTOARE C u p la n u l anual MEMBRII GOSPODĂRIEI CO­
LECTIVE „VIAŢA NOUA" ŞI A
In Valea Jiului în d e p lin it ÎNTOVĂRĂŞIRILOR AGRICOLE.
Minerii Văii Jiului au încheiat luna noiembrie cu o pro­ * Colectivul întreprinderii de Iran- 4 LA ACEST SUCCES, AU CON­ Sub acest gorun secular, Horia — conducătorul principal al răscoalei
ducţie de cărbune peste plan de 15.681 tone. In fruntea lor sint \ sporturi comerciale Hunedoara—Pe- • TRIBUIT DIN PLIN REZULTA­
minerii din Petrila care în luna noiembrie au adăugat la reali­ %troşani şi-a îndeplinit planul anual « TELE OBŢINUTE DE COLECTI­ de la 1784—85 — Ui nopţile de vară,' vorbea moţilor despre dreptatea io­
X de. transport la data de 20 noiem- X VIŞTII DIN SINTANDREI ŞI IN-
l brie. In intervalul 1 ianuarie — • TOVARAŞIŢI1 DIN BIRCEA MA­ bagilor, chema la luptă împotriva asu pririi. De atunci, acest gorun este
cese în luna noiembrie se află cele conduse de Prancisc Bar- X 20 noiembrie, indicii de bază ai 4 RE. ACORDIND O BUNA ÎNGRI­
tha, Alexandru Cerghezan, Aurel Cristea, Gheorghe Danciu şi ţ activităţii întreprinderii au fost % JIRE CULTURILOR AGRICOLE,
loan Compodi, care şi-au depăşit sarcinile de plan cu 500— ^* realiza'ţi după cum urmează: 104 4L COLECTIVIŞTII AU REALIZAT
800 tone de cărbune. $ la sută planul de transport în tone; * IN ACEST AN O PRODUCŢIE
4 109 la sută planul de transport în • MEDIE DE 2.224 KG. GRIU Şi
5.700 KG. PORUMB LA HECTAR,
4 tone kilometri; 101 la sută planul ¦ IAR INTOVARAŞIŢ1I DIN SATUL denumit „gorunul lui Horia". Sub el, în cimitirul, de la Ţebea, este în- 1
BIRCEA MARE, AU RECOLTAT
La uzina 3„3 Victoria” Călan î* productivităţii....m..edii p-e .t.o..n..a... de. .c.a.- .$4 CITE 2.140 KG. GRIU LA HA. mormîntat Avram Iancu. W , ;. vnV.VT***
4 ‘pacitatc.
.-.> / • ii. > .• > •
IOSIF HUZSEK
CALAN (de la subredacţia Schimbul condus de Anton Cos- / Vi
noastră voluntară). mescu şi brigada de tineret con­ ?
dusă de Nicos Ambedidis, au 4 întreprinderea raională de indus- ¦ Din experienfa colectivelor fruntaşi?.
Redăm mai jos cîteva cifre obţinut cele mai frumoase rezul­
care oglindesc activitatea mun­ tate. 4 trie locală Crisana" din Brad si-a * 20.000 tone cărbune 20.000 tone cărbune peste plan şi stau de vorbă cu fiecare om.
citorilor, tehnicienilor, şi ingine­ ¦¦ realizat la data de 1 decembrie, X4
rilor de la uzina „Victoria" C ă­ Turnătoria, de asemenea a şi că la începutul lunii decem­ Ei cercetează atent necazurile
lan. înregistrat rezultate bune, pla­ 4 planul anual de producţie, în pro-* peste plan brie şi-a realizat planul anual oamenilor, fie că e vorba de pro­
nul global fiind îndeplinit în
Secţia furnale, care este de proporţie de 112,1 la sută. Vor­ 4¦ porţie de 101,05 la sută. In perioa- ** Am asistat într-o dimineaţă dînd primii vagoneţi de cărbu­ ducţie, sau de viaţa lor de toate
fapt cea mai importantă secţie a bind de îndeplinirea planului pe 4I
reuşit să îndeplinească planul sortimente, se poate spune că ¦O. da 1 ianuarie 30 septembrie, % la şedinţa operativă a condu­ ne în'contul anului 1958. Ingi­ zilele. Secretarul organizaţiei de
de producţie pe luna noiembrie cele mai bune rezultate au fost
în proporţie de 100,2 la sută. In obţinute la piese mecanice, tu­ f> colectivul ¦acestei inireprinderi, a ¦ cerii exploatării miniere Lu- nerul Dumitru Opriş a terminat bază a sectorului H şi ,şeful
frunte s-a situat colectivul fur­ buri, cochile, tucerie sanitară şi peni. Mă aşteptam să văd în Institutul de mine abia de 3 sectorului, sînt ’în relaţii de
nalului 1 care a îndeplinit pla­ cazane încălzire centrală. Frun­ 4 reuşit să facă economii la preţul*1
nul în proporţie de 105,7 la su­ taşe în această lună, au fost e- acest colectiv de ingineri şi teh­ ani. Are vîrsta de 29 ani. La strînsă colaborare. Andrei Nagy,
chipele conduse de Adolf Ştem- 4 de cost în valoare.de 66.210 lei. 4
tă. S-a evidenţiat echipa con­ pel, Gheorghe Vucsta, Gheorghe 4. 4 nicieni de mină, oameni în vîr- această vîrstă însă, el e un a- secretarul organizaţiei de bază
dusă de tov. Iosif Ştefănescu. Noilă şi alţii. ¦O Pe ramuri de producţie situaţia V¦
4 realizării planului prezintă urmă- $ stă, .avînd în urma lor zeci de devărat conducător şi organiza­ a sectorului,II,„conduce cea mai
La semicocs, bateria l-a şi-a ALFRED HATZINGER 44 torul 'aspect: ta extracţia cărbune-44O ani de subteran. Spre surpriza tor al producţiei. Sectorul II al bună brigadă din sector. Preo­
îndeplinit planul în proporţie de V¦ lui 132,66 la sută; la materialele ¦* mea, majoritatea inginerilor şefi minei Lupeni e complet meca­ cupat să menţină brigada la ni­
108,7 la sută, iar bateria Il-a în J de construcţii 123,48 la sută; la X de sectoare sînt toţi oameni ti­ nizat, cu cele mai frumoase a- velul ei actual, de cîte ori intră
proporţie de 107,7 la sută. neri, cei mai mulţi sub 30 de bataje frontale, în stratele IV în mină, Andrei Nagy alege
4 ramura , lemn şi prelucrarea l&mna- 4 ani. Valoarea'omului însă, cum şi V. schimbul cel mai slab pentru
¦ tui 146,78 la sută. * spune un dicton francez, mu aş­ Succesele în orice domeniu de a-1 aduce la «nivelul celorlalte
X Un aport deosebit la această X teaptă să se îngrămădească anii. activitate nu vin de la sine. Ele schimburi din brigadă.
0q
c realizare au adus colectivele ca-* Mi-a atras în mod deosebit sînt în mîna omului. Sectorul Preocupare
atenţia un tînăr inginer, Dumitru II a dat 2.000 de vagoane de faţă de reducerea
<<¦• rierei de aiidezit de la Criscior. **
Opriş, şeful sectorului II al mi­ cărbune peste plan, pentru că
1 minei de cărbutle „Lunca*1* şi fa -ţ nei Lupeni. Am aflat, asistîmd şeful sectorului şi-a format bri­ preţului de cost
la şedinţa operativă din dimi­ găzi omogene. El conduce cel
Festivalul filmului pentru sate i bricii de var din Vata. ¦o neaţa aceea, că sectorul II, con­ mai bun colectiv de maiştri şi Altă formă de colaborare a
dus de inginerul Opriş, a dat personal mediu •tehnic, căruia, şefului sectorului şi secretarului
I. PIRVA o organizaţiei de b a z ă : pînă
. a reuşit să-i cîştige stima şi în­
Ministerul Invăţămîn- valul ¦filmului pentru raionale şi săteşti, din
tului şi Culturii, în co­ sate11. S.M.T.-uri, gospodării crederea. Metode de muncă : deunăzi, Andrei Nagy avea în
laborare cu Ministerul, agricole colective şi de
Festivalul se va des­ stat, precum şi carava­ şeful sectorului s-a îngrijit în­ abatajul său cratere. Imbunătă-
Agriculturii şi Silvi­ făşura în trei etape în- nele cinematografice vor
culturii şi cu sprijinul cepînd de la 15 decem­ prezenta filme artistice totdeauna să aibă un abataj de ţindu-se condiţiile de muncă
sfaturilor populare. re­ brie 1957 pină la 31 ¦cultural-educative, do­
gionale organizează în martie 1958. In această cumentare şi jurnale a- rezervă. In felul acesta, dacă prin mărirea înclinării stratului,
întreaga ţară, în cadrul perioadă, cinematogra­ gricole.
Lunii Culturii, „Festi­ fele căminelor culturale se iveşte vreo defecţiune la u- Andrei Nagy a anunţat condu­
nul din abatajele în lucru, el cerea sectorului că e cazul ca
plasează imediat brigada în a- norma să fie îmbunătăţită. Şeful
batajul de rezervă. O altă preo­ sectorului a dispus în consecin­
cupare a şefului de sector e or­ ţă scoaterea craterelor şi înlo­
O nouă întovărăşire zootehnică ganizarea minuţioasă a aprovi­ cuirea lor cu scocuri fixe, ceea
zionării cu „goale" şi cu mate­
rial lemnos pentru armare. Ln ce înseamnă că a fost redus
acest scop, totdeauna aprovizio­
In ziua de 1 decembrie narea cu „goale" pe schimburi consumul de energie şi au fost
a.c., s-a inaugurat în satul Bă-' este transmisă responsabilului
gara, ce aparţine comunei Vls- şl faptul că întovărăşiţii şi-au de schimb de la transport, pe desfiinţate posturile neproducti­
ca, raionul Ilia, o întovărăşire format un fond de bază chiar locuri de muncă şi în ordinea ve de semnalişti şi mecanici de
zootehnică cu 50 familii de ţă­ de la inaugurare, care constă urgenţei — dînd prioritate aba­ craţere, realizîndu-se o econo­
rani muncitori. Important este din 40 oi, proprietate obştească. tajelor frontale unde producţia mie de 6 posturi, adică circa
începe în plin la începutul
I. B. . , schimbului. In esenţă : legături 5.000 lei, plus costul energiei,e-
corespondent strînse de colaborare între sec­
torul II şi sectorul transport. lectrice. ^
Ajutorul preţios Grupa lui Demîan
al comuniştilor din sector era sub plan
Realizările -sectorului II, uni­ Fără să poată invoca nici o
ce pe exploatare, n-ar fi fost cauză „obiectivă", grupa lui
se realiza greu la început, sau, un an de cînd s-au întîlnit cu posibile fără contribuţia comu­ Demiam a fost sub plan timp de
niştilor. Ei • au fost plasaţi în
nu se realiza decît în parte. plasticul. Bilanţul este cu mult abatajele de . bază — abatajele aproape 2 luni. Oamenii din
frontale. Andrei Nagy şi loan grupă cîştigau cam 60-65 lei pe
Cu timpul, oamenii s-au de­ mai strălucit decît se aşteptau Popa sînt şefi de brigadă la post de miner. Şeful de sector
cîte un abataj frontal. Sub con­ a luat măsuri. A întărit în prN
prins din ce în ce mai mult cu chiar cei mai optimişti susţină­ Tovarăşa Maria Cismaş lucrează de mai mult timp Ia tipografia între­ ducerea comuniştilor, oamenii mul rînd grupa cu cîţiva oa­
noul material, ii cucereau tai­ tori ai plasticului. Cele 28 de din abatajele frontale au ajuns meni mai buni, apoi a numit un
nă după taină. încreţiturile po­ modele poşete femei, mapele şi să-şi realizeze sistematic sarci­ responsabil din cadrul tehnicie­
şetelor le dădeau la un moment servietele „Diplomat", formarea nile. C înd. şefii , de brigadă An­ nilor, care să se ocupe îndea­
dat cea mai mare bătaie de cap. drei Nagy şi loan Popa trec pe proape de grupă. Au stat de
la fronturile de lucru, se .opresc vorbă şi cu Demian, atît şeful
Muncitorul Navrady a observat GH. ZAMFIRESCU prinderii ,,1 Mai" din Deva. Datorită meritelor sale în producţie şi în ac­ de sector cît şi şefii de briga­
dă. In cele din.urmă, grupa lui
într-o zi un fenomen foarte in­ tivitatea obştească, tinerii au ales-o secretară a organizaţiei de bază UTM. Demian a wajuns la nivelul ce­
lorlalte grupe şi cîştigă acum
teresant şi anum e: proprietatea (Continuare în pag. Ii-a) In clişeu: Maria Cismaş, lucrînd la o maşină „Tighel". între 80-100 lei pe post de miner.
de vulcanizare a plasticului. Ce •o <j k k x x k ><x >o o o o <x >o o o o o o <x >o o <x k >o o o c >o o v o o <x >ck>o <x k >o c ^ w <x >o q o o o o o o o o o o o o o o o o o o o <. " I. BALAN
s-a gîndit atunci ? Să încerce
a forma încreţiturile poşetelor
Realizarea bugetului local în oraşul Devacu ajutorul unei lame de oţel
încălzită la o lampă de spirt.
Şi experienţa a reuşit de minu­ Anul acesta', în oraşul Deva s-au Convorbire cu tovarăşul de Ia l.T.P. pe circumscripţii, iar cei
na, fiind generalizată pe întrea făcut multe' lucrări şi construcţii noi de la veniturile de stat, pe întreprin­
ga fabrică, chiar şi la alte ope­ ca : asfaltări şi pavări de străzi, ca­ DIONISIE PINTECAN deri. In vederea urmăririi activităţii
raţii. O seamă de clame pentru nalizări, zone verzi, construcţii de lo­ vicepreşedinte fiecărui inspector, au fost întocmite Stana Budur
agăţat, mici dispozitive conce­ cuinţe etc., care vin să înfrumuseţeze de la Sfatul popular al oraşului Deva planuri de acţiune lunare, stabilindu-
pute de oamenii din fabrică, tot mai mult oraşul, să satisfacă ce­ MARGARETA MOLDOVEANU se pentru fiecare suma ce trebuia s-o
uşurau munca în executarea rinţele locuitorilor. Majoritatea noilor' şefa serviciului buget încaseze. cunoaşte trei profesii
noilor produse. Cu fiecare mo­ construcţii au fost făcute din buge­ Pe baza acestor planuri lunare, sc
fac analize din 10 în 10 zile, iar acolo
del nou, oamenii căpătau mai tul local al sfatului popular orăşenesc, 1957, aprobat în sesiunea sfatului unde se constată că realizările sînt ' (7) ine a fost odinioară la ra. Ceea ce e mai important
multă încredere în ei, mai mul­ buget aprobat în sesiunea ! sfatului' popular, cu doiaţiile suplimentare, se sub plan, se iau imediat măsuri pentru
tă siguranţă în lucru. Planul încă ' de Ia începutul anului. ridică la suma de 11.477.200 Iei. Pînă îndreptarea situaţiei. A—-' Brăila sau in oricare alt este faptul că fiica robagiului
începea să fie îndeplinit, se cîş- Pentru a vedea cum a fost gos­ la data de 31 octombrie s-a încasat De asemenea, comitetul executiv s-a port dunărean, 7roate că-şi a- cunoaşte bine trei profesii, lu­
interesat îndeaproape de realizarea ve­
tiga mai bine chiar decît la pro­ podărit bugetul local, precum şi cu la venituri, plus dotaţii, suma de niturilor bugetare. Astfel, în afară de minteşte ’de existenta i obagii- cru demn pentru o femeie a
analiza situaţiilor decadale, pe care
dusele din piele, calitatea' pro­ •scopul de a afla munca -depusă în 8.820.425 lei, ceea ce reprezintă un ie prezintă secţia financiară, în şe­ lor, dcGi ' hamali care cărau zilelor noastre. Cînd şi cum a
dinţe de comitet executiv se fac tri­
duselor se îmbunătăţea simţitor, vederea realizării prevederilor buge­ procent de 76 la sută. Dacă vorbim mestrial analize amănunţite asupra cu roaba mărfuri, la. vapoare învăţat cele trei profesii: ra-
iar comenzile din diferite regi­ încasării veniturilor, luîndu-se hotă-
uni şe ,înmulţeau pe zi ce tre­ tare, ¦atît la venituri cît şi la chel-' pe feluri de venituri, noi am reali­ rîri care să ducă la îmbunătăţirea din zori )ină-n noapte. Dar, botoare, lăcătuş şi frezoare,
cea. Fetele nu:şi m a i' ştergeau muncii.
ochii de necaz,, ca în , primele tufcli, şi, în sfîrşifc- pentru a cunoaşte, zat Ia venituri proprii un procent de nil aţii despre viaţa amară a desigur interesează.
zile. Drumul spre cucerirea, tai-, La realizarea veniturilor din buget,
nelor plasticului; era din ce îh' (destinaţia concretă ' a -fondului, buge-; 95 Ia sută şi'la venituri din cote de­ au mai contribuit şi acţiunile în­ robagiilor de odinioară vrem In urmă cu 9 ani, pe cină
ce mai neted. treprinse de organele secţiei finan-
Itului local,' am -adresat,' tov; Dioriisle falcate, 91 la sută. să vă vorbim, ci. despre fiica abia împlinise 16 ani, Stana
Pinteoan vicepreşedinte : şi Margareta . Privind cheltuielile, tot pînă la 31 unuia dintre aceştia, crescută a renunţat la peregrinările ei
; Moldoxeafiu,;,. şefa; serviciului, buget, -de octombrie, am folosit 70 la sută din acolo, pe malurile Dunării. în­ pe puntea vapoarelor. Mama
da Sfatul popular al oraşului Deva, prevederile bugetare şi 95 la sută din spumate, in portul Brăila. O ei era de principiu să urme­
următoarele .•întrebări: • • suma încasată. cheamă' Stana Budur şi o pu­ ze croitoria, tatăl avea şi el
La aniversarea unui an ÎNTREBARE: La ce sumă se ridică ÎNTREBARE: Cum s-a ajuns la teţi intilni acum la freza ei GH. ZAMFIRESCU
fondul bugetului local pe anul 1957 realizarea cifrelor amintite ? din secţia mecanică a Com­
Cei de la „Simion Bărnuţiu" şi care este situaţia realizării lui ? RĂSPUNS: Pentru realizarea ve­ binatului siderurgic Hunedoa- (Cunilnuare tn gag. 2-a)
aniversează acum, în decembrie, RĂSPUNS: Bugetul local pe anul niturilor au fost repartizaţi inspectorii (Cqntiniiare în pag. Il-a) V .'W * I*V~vTV/V~^fV' W J . ¦ —WA. .¦ \-« w v w v w w v —J