Page 17 - 1957-12

Pag. 2 'v m m v i s o c iausm ulvj Nr. 925

Alte noutăţi în ştiinţa 1 Joia tineretului Stana Budur

1 CALAN (de la subredacţia noastră

şi tehnica sovietică ) voluntară). Obişnuinţa face ca tinerii cunoaşte trei profesii
1 uzinei „Victoria“-Călan să se întilnea-
Cum va arăta nava continua zborul datorită inerţiei cu ] scă odată pe săptămînă in cadrul clu­ (Urmare din pag. l-a) sie pe care o practică şi as-
bului de tineret, pentru a se relaxa în tăzi.
motoarele scoase din funcţiune. j cîteva ore plăcute şi vesele, atunci cînd --------------- — —

interplanetară După ce va descrie o curbă ba- -j înserarea îşi întinde aripile moi peste părerea lui. Doar Stana finea j-, fîpşit de noiembrie. I n '

llstică, rachetoplanul va cobori In ] uzină. morţiş să lucreze în fabrică, o - schimbul I, la secţia m e-'
MOSCOVA (Agerpres). — Intr-un păturile dense ale atmosferei unde a- ] Aceste reuniuni tovărăşeşti se orga­ Pînă la urmă a reuşit¦ să-i canică se muncea intens, ca
articol publicat în ziarul „Sovetskaia ripile sale vor începe să creeze for- 1 convingă pe ai săi şi într-o întotdeauna. Sutele de comenzi
A v ia ţia in g in e r u l constructor V. fa ascensională ¦necesară zborului 3 nizează de către comitetul U.T.M. pe bună dimineaţă a intrat pe trebuiau terminate fără dis-
Kaznevski scrie că zborurile astro­ planat. Sprijininda-se pe aer şi fo- -j uzină şi la ele participă tineri munci­ poarta fabricii „Industria Sîr- cuţie. Maşinile răspîncleau un
t navelor în alte planete vor fi efec­ tori fruntaşi în producţie şi activul cul-

l tuate cu folosirea sateliţilor artifi­' losind uriaşul surplus de viteză, a- j tural-artistic al clubului. La „joile ti­ mei". Aici a făcut cunoştinţă zgomot asurzitor. Cu greu te
f paratul de zbor se va ridica din nou ) neretului", in afară de dans, se orga­ cu oamenii, cu zgomotul mo- puteai înţelege cu cineva in
l ciali ai pămîntului. Decolarea de pe in păturile rarefiate ale atmosferei } nizează recenzii la cărţi noi apărute, noton, dar melodios al maşi- acest adevărat vacarm. La
un satelit aritficial — scrie Kaz- şt va descrie o a doua, tar apoi si \ conferinţe pe teme tehnice şi educa­ t nilor. Şi-a ales meseria freză, Stana Budur, freza niş-

"j ne'zki. rînd urmează st ă sTe im^ pr;i- alte ™rbe ptnă and îşi ] tive ţinute de către inginerii şi tehni­ ţ de rabotoare, a învăţat cu sîr- te patine pentru locomotivă.
In pririmi cienii uzinei, ghicitori literare. Pentru 1 $ guinţă şi nu-i lua in seamă îmbrăcată cu halatul ei cenu-
L va epuiza întreaga rezervă de ener- "J ca aceste seri să fie cit mai plăcute şi 1 pe acei ce se indoiau de capa- 5/^ stropit cu pete de ulei,
L mâ raChNei o viteză de numai circa să atragă un număr cit mai mare de f citatea ei şi n-aveau încrede- urmărea cu atenţie frezarea
gie cinetică. 1 tineri, în ultimul tiinp s-a luat iniţia­
L 3 km pe .secundă, pentru a învin­ tiva organizării concursului „Cine ştie re în forţele ei: Odată califi- piesei. In vremea asta secre-
L In felul acesta rachetoplanul va 1 cîştigă". Celor care s-au clasat pe pri­ cată, din dorinţa de a-şi cu- tarul organizaţiei de partid, şi
t ge, cu totul forţa atracţiei terestre. mele trei locuri în urma răspunsurilor noaşte meseria tot mai mult, a el strungar în .secţie, se apro-
putea parcurge mii de kilometri fără "j date la temele cunoscute de mai înain­ plecat departe de casă, în pje freza [a care lucra
L In a!. doilea rînd decolarea rachetei consum de combustibil. El va putea \ te, li s-au distribuit premii frumoase.
rt de pe satelitul artificial permite să „inima de oţel“ a patriei — Budur.
se evite acţiunea jeţului reactiv a- zbura in cosmos cu o viteză de j 3 » n |i R In ultima seară, de pildă, s-a bu­ „Hunedoara — unde a început _ Taie freza o _ întrebă
i 15.000 km pe oră, iar aproape de pă- ~\ curat de mare reuşită concursul „Cine
i supra suprafeţei teresJre, ceea ce este m M ^ avga ^ j ştie cîştigă", a cărui temă a fost „Pe să lucreze la secţia mecanică, tov. Iflegruţ.
Oficiul P.T.T.R. locurile istorice ale regiunii Hunedoa­ După vreo 8 luni a-apuca- — Cum să nu taie, tovarăşe
L deosebit de important în legătură cu de /ft QCes/ g f/J fim. 1 Deva a fost de cu- ra". La acest concurs au participat
rind complet re­ peste o sută de tineri. El a fost ţinut t-o insă dorul de casă, de Du- secretar ? Taie nu glumă,
f ; posibilitatea folosirii motoarelor a- pu[ gioruhi( va f{ necLSar ca fln, l novat şi înzestrat de către tov. Alfred Hatzinger. In ur­ nărea bâtrină, cu nenumăra- — Vezi,- nu ¦uita că azi a-
f. cu mobilier nou. ma acestui fapt, juriul a acordat pre­ tele ei vapoare. A plecatţ deci vem şedinţă'de birou, îi aminti
tbimce. şi fotonice. . pde rachetoplanului să-şi modifice j Datorită acestui mii celor clasaţi pe locurile I-Ill. A- la Brăila, dar s-a reîntors acgsţa.
[ poi, perechile au început „dansul ini­ peste puţin timp, cu singura — Am să vin negreşit, răs-
'/. Kaznevski descrie în articol suprafaţa 1 fapt, lucrătorilor deosebire că de data aceasta a punse Budur.
l luat-o iar de la început, tre- ş j tîriăra îşi văzu mai de-
construcţia plauzibilă a unei viitoare arjieolului arM că mche_ ) de aici li s-au cînd la I.C.S.II. să înveţe şi parte de maşina ei, de piesa
L lăcătuşeria. Nu-i plăcea oare ce-o executa,
nave interplanetare. Acestei nave, a- /op/anu/ putea fi cons/, Htf dg fam J creat condiţii opti­
e
rată autorul articolului, nu va tre- care m dg ce/g ^ ^ J me de muncă. A-

hui să i se dea forma aerodinamică, rflcA(ffe. baUsHce MerconUneniaie si ] cum oamenii mun­
cii din localitate
L proprie avioanelor şi rachetelor mo- de ^ ^ dg combustM cu ma_j

l derne. Nava se va compune dintr-o fg pukrg ca[orjcă_ ~]
L
L serie de corpuri sferice şi cilindrice J
prevăzute cu cabine mari şi confor-
t Despre motorul rachetei ]
balistice mioarelor", care s-a bucurat de o apre­
L tabile pentru astronauţi. La bordul pot fi deserviţi cu ciere deosebită din partea tinerilor. prima meserie?. Nici vorbă Graficul arăta o depăşire
L astronavei vor putea fi instalate o- promptitudine. ele aşa ceva. Setea de a cu- frumoasă pe luna noiembrie,
L j In ritmul muzicii, pînă seara tîrziu, noaşte cît mai mult, dorinţa şi gupă calculele Stanei, cîş-
L In clişeu : Aspec­ tinerii uzinei „Victoria" Călan s-au de a deveni un meseriaş mul- tigase peste 800 lei. Să vor- )
pjinzi speciale pentru folosirea ener- Ziarul „Sovetskaia Aviaţia" a pu- 1 te din Oficiul distrat plăcut după orele de muncă tilateral pregătit, au determi- pjm gespre metodele ei? Ri- '
L giei solare, aparataf de radiolocaţie
L şi alte mecanisme automate, dato- blical de asemenea un articol sein- l
nat de maior inginer V. Gronin con- 1

L rită cărora astronava va putea urma sacrat motorului rachetei balistice. P.T.T.R. Deva. GH. PRUNĂ nat-o să facă acest¦jias. dicarea continuă a calificării,
[ cu precizie traiectoria stabilită, zbu- La rachetele balistice interconti- j
L Aproape 5 ani a practicat utilizarea maşinii la capacita-
L rînd Ia viteza necesară. Aproptindu- nentale, scrie autorul articolului, au j
lăcătuşeria. Şi poate, e profe- tea ei şi buna întreţinere, fo-
L se de planetă, nava îşi va frîna zbo- fost folosite motoare cu reacţie cu ~)
l ral şi se va transforma singură în- oxidant lichid. Procesul de ardere în ) Realizarea bugetului local în oraşul Deva sia in care posedă cea mai losirea celor 8 ore de lucru,
multă experienţă. Cîştiga bine sînt metode care le poate, in­
rt tr-un satelit artificial al acesteia, motor este foarte intens. Tempera- ~] şi totuşi prin 1955 s-a reîn- trebuinţa oricine. Cu astfel de
f De la navă se va desprinde o mi- tura gazelor în efuzor este de peste ) (Urmare din pag. l-a) pînă la 31 octombrie 4.118.663 lei. Cu în aşa fel munca, îneît planul să
tors la secţia mecanică, în „secrete“ Stana Budur este
că „rachetă barcă“ de aterizare care 3000 grade, adică atinge o tempe- aceşti bani s-a făcut pavarea stră­ fie realizat pe fiecare venit în parte.
t va aduce pe astronauţi pe planetă, ratură la care multe metale se to- ) ciare, prin depistarea evazioniştilor. zilor Simion Bărnuţiu, Cuza Vodă, La cheltuieli, lucrările programate care lucrase pentru prima oa- fruntaşă in muncă de multă
I In problema cheltuielilor, noi, încă râ cînd venise la Hunedoara, vreme. Fiica robagiului umilit

pese. Pentru a evita aceasta, pereţii ”] de la început, am repartizat bugetul Molotov, asfaltarea străzilor Şaguna, să se facă anul acesta, se vor ter­ Spre surprinderea celor care de altă dată, cunoaşte aşa dar
pe acţiuni, stabilind totodată şi lu­ Piaţa Stalin, Piaţa Unirii, M. Emi- mina pînă la sfîrşitul anului, iar Ia o cunoşteau, n-a trecut să lu- trei profesii. Ce poate fi mai
f Rachetoplanul — avionul camerei de ardere şi ai efuzorului ]

viitorului sînt răciţi la exterior cu ajutorul ) crările ce aveau să fie finanţate din nescu, pe o suprafaţă de 15.396 m.p. restul cheltuielilor, planul se va exe­ creze la raboteză, ci la freză, frumos pentru o femeie, ca a-
unui combustibil. Răcind pereţii ca- 1
Acelaşi ziar a publicat un articol merei, .combustibilul se încălzeşte el j buget. De folosirea fondului reparti­ Pe străzile amintite s-au făcut şi cuta, respectîndu-se creditele prevă­ Invăţa a treia profesie, profe- cest lucru ?
zat pe acţiuni, în afară de serviciul canalizări pe o lungime de 1.800 m. zute în buget.
semnat de Aleksandrov, candidat în însuşi şi ajunge încălzit în motor j buget, s-au ocupat şi şefii secţiilor
ştiinţe tehnice, consacrat rachetopla­ ceea ce are influenţă favorabilă a- j respective. La celelalte acţiuni: învăţămînt,
nului• — avionul viitorului. cultură, C.C.F.S., prevederi sociale şi -i-**-*-*#*.0 . .{h -
La acţiunile mai mari, cum este agricol, de asemenea suma ce s-a
supra procesului de ardere. 1 gospodărirea comunală, s-a făcut şi repartizat a fost cheltuită în propor­
Rachetoplanul — se spune în ar­ Alimentarea nşotorului cu corn- ^ un plan de lucrări, prevăzîndu-se con­ ţie de 70—95 la sută.
ticol — va deveni avionul viitorului bustibil se face cu ajutorul unor pu- -j cret ce anume să se facă în acest an. A ctivitate sportivă bogată R epararea
ÎNTREBARE: După cum reiese din drumului comunal
care va atinge cete mai mari înăl­ ternice pompe centrifuge acţionate de ] ÎNTREBARE: Care sînt lucrările cele spuse pînă acum, la încasarea ANINOASA (de la subredacţia noa­ noasa este pe drumul cel bun. Pînă
ţimi şi viteze, Rachetoplanul este un o turbină specială care are o im- 1 mai importante finanţate din buge­ veniturilor, în afară de dotaţii, faţă stră voluntară). La Aninoasa sportul mai ieri nu se afla prezent nici un Zilele trecute, drumul comunal
aparat de zbor care se va putea ri- portanţă deosebit de mare penlru pătrunde din ce în ce mai adînc în spectator la desfăşurarea unui meci la din Cut era un adevărat şan­

l dica in cosmos ca 0 rache,㦠iar la zborul cu succes al rachetei. Autorul i tul local ? de prevederile bugetare s-a realizat masa muncitorilor mineri. Diferitele tenis de masă. Nu acelaşi lucru s-a tier. Zeci de cetăţeni cu lopeţi
înapoiere pe p„ămuînt uvau «a.t*e/r<i*za« «ca presupune că- t,ocmai. . l.ipsa unei ast/- )> RĂSPUNS: Anul acesta un procent de 94 la sută, şi s-a chel­ discipline sportive iau un avînt din întîmplat la 2 decembrie cu ocazia şi căruţe, veniseră la chemarea
un avion obişnuit. Decotind de pe /(?/ ,arW/ie prezenlind 0 niare si. 3 lucrările tuit din suma încasată 95 la sută. Ce ce în ce mai mare. Numărul celor unui meci amical între Energia Ani­ comitetului executiv al sfatului
părere aveţi, pînă la afinele’ amilul'se' care vor să devină' membri şi con­ noasa—Energia Petroşani. Sala de; joc, popular să repare drumul. In
pământ el se va înălţa aproape ver- gurm(ă exp[Qzia racheMor ¦) de gospodărie comunală au constituit vor realiza prevederile bugetare ? curenţi’ în diverse1ramuri ale* sportului destul de spaţioasă, era plină. Specta­ cîteva zile drumul a fost pie­
este în continuă creştere. torii nu au regretat că au asistat lă truit, şanţurile desfundate şi po­
tjcal şt după ce va atinge viteza americane chiar în primele secunde 1 cel mai important obiectiv. Astfel, RĂSPUNS: De fapt, dacă vorbim
din suma de 5.849.000 lei, repartizată
de 12.000—15.000 km pe oră, îşi va ale zborului lor. ^ pentru această acţiune, s-au cheltuit

Pfislcif cucereşte spaţiu la iiarechiiărie de venituri, prea mult nu mai avem Odată cu aceasta în ultimul timp a această interesantă întrecere. Jocul a mii văruiţi. Accesul pe acest
de încasat. La venituri proprii, după crescut simţitor numărul celor care a- plăcut mult prin spectaculozitatea lui drum este acuma mult mai bun.
(Urmare din pag. l-a) te haine din polivinil. Se va tin­ multe poziţii, iar oamenii muncii 31 octombrie ne-a mai rămas de în­ sistă la desfăşurarea întrecerilor, cum şi dîrzenia cu care s-a disputat. Mai
de spre specializarea oamenilor vor putea astfel să-şi cumpere casat doar 5 la sută, iar la venituri ar f i : popice, şah, tenis de masă şi bine pregătiţi, jucătorii din Petroşani De altfel, comitetul executiv
a două secţii speciale pentru pe anumite operaţii, iar secţia aceste bunuri de larg consum din cote defalcate, 9 la sută. Aceste altele. Mulţi dintre cei care în timpul au ieşit victorioşi cu scorul final de al sfatului popular comunal s-a
prelucrarea plasticului, cerinţele de croi va trece la croirea ma­ în cantităţi cît mai mari şi la procente, ţinînd seama de timpul pe liber cutreierau străzile fără nici un 6-4. ' preocupat ca cetăţenii din sat
mari din toate colţurile ţării, terialului în dimensiuni finale. preţuri convenabile. care-1 avem şi de munca ce se depune rost, se distrează, concurează sau în­ să fie atraşi Ia executarea di­
calitatea ireproşabilă, vorbesc curajează participanţii la întrecerile Iată rezultatele: feritelor lucrări obşteşti, prin
pentru încasări, cu siguranţă că se sportive. Aceasta dovedeşte că munca contribuţia în muncă. Acest lu­
Oprea—Bara 2-1 Raff—Onea 0-2;; cru îl dovedeşte marele număr de
vor realiza. Bineînţeles că în acest Ohirca—Gros 2-1 ; Raff—Bara 2-1 ;

de la sine. Există acum mult Deci plasticul cucereşte tot mai GH. PRUNARU scop secţia financiară îşi va organiza conducerii colectivului sportiv de la Ani- Chirca—Onea 1-2; Oprea—Gros 2-0; zile-muncă de prestaţie făcute

optimism în secţiile de polivi Ghirca—Bara 1-2 ; Oprea—Onea 2-1. de cetăţeni.

nil şi nimeni n-ar prefera să In finală s-au întîinit cei mai buni La aceste lucrări s-au eviden­

schimbe. plasticul. Mai multă atentie muncii culturale jucători. Tînărul Raff şi Oprea. După ţiat ţăranii muncitori Iosif Su­
Să vă prezentăm două mo­ » o luptă aprigă, cîştigă Oprea din Pe­ san, Cornel Boca, Vasile Va-
Un alt motiv, îl poate constitui lipsa troşani, silca, llie Vlad ,(182) şi alţii.
dele de poşete, atît de mult cău­ In evidenţa Secţiei de învăţămînt şi la C o s l a r i u unei griji atente pentru menţinerea în
tate. E vorba de modelul nr. 4, cultură a Sfatului popular raional formaţii a elementelor odată cooptate, C. DANILA E. BLAGA
de culoare bej sau neagră (cu­ Alba, căminul cultural „Tudor Vladi-
loare de sezon) cu fermoar şi corespondent
garnitură de alamă 106, în in­
30CXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXKXJC0

terior cu portmoneu şi port- mirescu" din Coşlariu, figurează între sat cu ajutorul copiilor de şcoală. tările culturale ale muncii cu cartea prin stimulări morale şi prin crearea

oglindă şi modelul nr. 2, culoa­ căminele culturale fruntaşe. In ce mă­ In ce. priveşte lipsa ultimelor cărţi cît şi 'conferinţele nu întotdeauna au de momente de destindere, etc.
re roşie sau maron, cu ramă sură e confirmată de. realitate această editate şi a cărţilor ce ar fi pulul fost încadrate în cele mai fericite for­ Din aceste cauze a rămas ca forma­
avea o mare circulaţie în rîndul ţăra­ me atractive şi de aceea graficul mo­ ţiile artistice să numere azi pe lîngă
splendidă şi două ghinde meta­ clasificare, rămîne de văzut.
Trebuie arătat de la bun început nilor prin tema tratată, vina este atît bilizării a cunoscut scăderi. Să anali­ cele trei cadre didactice doar un grup
lice. Fiecare model de fapt are
ceva caracteristic, culori din ce­ că rezultate parţiale în munca cultu a bibliotecii raionale Alba care nu a ’ zăm însă cum s-ar fi putut aplica a- restrîns de ţărani muncitori şi mun
citori din sat, iar programele artistice
le mai variate, lucru ce place rală s-au obţinut, atît datorită muncii trimis aici o bibliotecă mobilă bine do­ ceste forme mobilizatoare.
La căminul cultural există un apa­ să fie prezentate de elevii şcolii.
mult ochiului. Colectivul de mo­ desfăşurate în colectiv, cît şi acţiunilor tată, cît şi a colectivului căminului cui

dele al fabricii este şi el intr-un întreprinse personal de membrii colec­ tural, care nu a cerut acest lucru. rat de radio la baterie, (satul încă Se poate face mai mult
fel un colectiv de creatori, un nu este electrificat). S-a scurs însă
colectiv de artişti. Amatoarele tivului de conducere al căminului. Este Ceva mai mult mult timp de cînd nu s-a mai aprins Deşi munca organizatorică şi în ge­
sigur însă că activitatea artistico-cul-

unor asemenea produse pot să turală dusă pe linie de cămin ar fi Dacă în munca cu cartea se resimte scala aparatului şi de cînd difuzorul neral şi celelalte munci desfăşurate la
confirme acest lucru. scontat rezultate mult mai frumoase lipsa unei griji, în prezentarea con n-a mai scos un ton. Motivul este că cămin a cam şchiopătat, totuşi nu se
dacă munca s-ar fi desfăşurat planifi­ ferinţelOr s-a făcut ceva mai mult. Con lipsesc bateriile necesare alimentării poate afirma că la căminul cultural
La fel de frumoase sînt m a­ cat şi dacă toate resoartele căminului ferinţele au fost prezentate bilunar în aparatului, Tov. Rusneac s-a descura din Coşlariu nu s-a muncit. Unele re
pele şi servietele „Diplomat11, a ar fi conlucrat, axat pe obiectivele cele cadrul căminului cultural şi au susţinui jat deoarece bateriile cumpărate oda­ zultate sînt. Prin acţiunile duse şi
căror producţie în serie a înce­ mai importante ale satului. teme felurite ca : aniversări, comemo tă s-au descărcat şi trăieşte' cu •frica mai ales prin activitatea personală a
put de cîteva luni.

Sînt mulţi din colectivul ce­ Munca cu cartea rări, informări politice, ştiinţă popu în sîn că dacă s-ar cumpăra altele... activiştilor culturali, căminul cultural a
lor două secţii care stăpînesc
larizată etc. se vor descărca şi ele. contribuit şi el la închegarea înto­

pe deplin tainele polivinilului In privinţa muncii cu cartea, de la De această 'problemă, s-a preocupai De ce să fie lipsit satul de a avea vărăşirii agricole din sat.

De la secţia I-a marochinărie început trebuie spus că rezultatele sînt pe lîngă directorul căminului cultu posibilitatea audierii în colectiv a ul­ Dacă munca cultural-artistică ar fi

uşoară, condusă de A. Wol- departe de posibilităţile existente. ral, Moise Rusneac, învăţătoarea Mi timelor ştiri interne şi internaţionale ca fost dusă sistematic, pe baza unui plan

mann, s-au remarcat în încă de cum intri în sala de biblio­ nodora Topor şi educatoarea Maria şi a programelor speciale închinate bine întocmit şi riguros urmărit, apor­

mod deosebit tinerele fete Eca- tecă te întîmpină o etajeră şi fără o Mesaroş. lumii satelor ? tul ar fi fost mult mai preţios,

terina Mihai, Agneta Sommer. clasificare oarecare, 715 volume de Un aspect pozitiv al muncii cu con Colectiv redus In acest sens, sprijinul comitetului
tovarăşele Margareta Apolzan, cărţi şi broşuri, Intre ele, sînt însă ferinţa constă în faptul că atunci cînd executiv al sfatului popular comunal

Rafila Bojiţă şi Ida Weber, pre prea puţine cărţi noi (ultima împros­ s-a observat o scădere a numărului de Formaţiile artistice ce trebuie să sus­ şi al comitetului de partid ar fi tre­

cum şi tov. Ieney Rudolf. Cu­ pătare s-a făcut prin luna iulie a.c.) participanţi la conferinţe, cadrele didac­ ţină acţiunile culturale de masă, pre­ buit să se facă . mai mult simţit. Tot

vinte d e laudă se pot spune des şi prea puţine titluri cu caracter a tice au pornit personal la mobilizarea zintă programe cam rar, iar unele, ca a lor este sarcina de a reorganiza ac

pre brigada tineretului, condu- gricol. Limitate sînt şi lucrările bele­ ţăranilor şi au căutat în ultimul timp brigada artistică de agitaţie şi-au în­ tivul cultural al căminului prin atra­

de Minodora Tanislav de la sec tristice care tratează despre transfor s ă , organizeze în urma conferinţelor, cetat activitatea. Echipa de teatru a pre­ gerea mai multor locuitori ai satului

ţia nr. 2 serviete, Ana Bojiţă marea socialistă a agriculturii, scurte programe artistice date cu şco­ zentat din vară şi pînă acum doar două în jurul căminului cultural.

Emilia Popescu, Luise Peto Cărţile existente, atîtea cîte sînt, nu larii. piese: „Bărbatul fără opinci" şi „In­ Se impune ca în cel mai scurt timp

Victor Peţak de la aceeaşi sec au fost îndeajuns folosite pentru edu­ Sigur însă că scăderea numărului au tr-o haltă11. De abia acum se face dis­ comitetul de partid să analizeze te­

ţie, cît şi despre cei ce croiesc carea ţărănimii. Bibliotecara căminului ditorilor trebuie căutată şi în forma tribuţia pentru o nouă piesă, „Bucu meinic lipsurile ce le mai are căminul

plasticul, cum sînt fruntaşii în cultural — tov. Maria Mesaroş nu prezentării conferinţelor. Nu este su roşi de oaspeţi11. Corul s-a descomple­ cultural din Coşlariu şi lipsa de aju

producţie Maria Săliştean, N s-a îngrijit de a organiza cu regula­ ficient a prezenta conferinţa aşa cum tat prin plecarea din sat a unor tineri, tor dat de comitetul executiv în pro­ 1 n r ®r n a 1 11

Gheorghiiij I. Bărbuleţ. ritate în cadrul căminului manifestări a sosit de la raion. Ea trebuie îm­ iar brigada artistică de agitaţie a în blemele materiale, iar hotărîrile ce le I

Cîteva proiecte culturale de masă. Cînd şi cînd s-a bogăţită prin exemplele locale din sat cotat să activeze în ultimul timp, ne­ va .lua în urma analizei să le urmă­ Se aduce Ia cunoştinţa ge nerală că termenul de depunere
făcut cîte o prezentare de carte, cîte şi adaptată concret specificului local. justificat. Că în sat a fost odată o rească cu rigurozitate.

Pentru anul ce vine, colecti­ o recenzie, sau cîte o citire în colectiv, Un alt aspect al scăderii numărului bogată activitate artistică o dovedesc In acest fel, munca cultural-artis a prospectelor la concursul cu întrebări şi răspunsuri orga­
nizat de C.E.C., s-a prelungit pînă în ziua de 10 decembrie
vul fabricii pregăteşte noi sur­ însă ele nu au îmbrăcat o formă deo­ participanţilor, trebuie căutat în fap­ diplomele şi menţiunile cîştigate cu o- tică din Coşlariu va putea sprijini din 1957, orele 19.
prize penlru amatorii produse­ sebită de prezentare şi nu au susţinut tul că adesea, mai rar în ultimul timp, cazia diferitelor concursuri. De ce bat plin tîriăra întovărăşire agricolă în­
Participanţii la concurs sînt invitaţi să depună în urnă
lor din poli vinii, din ce în ce o temă precisă. Puţine din ele au fost conferinţele nu au fost urmate sau aceste formaţii acum pe loc? Un mo fiinţată în sat, şi va putea contribui la prospectele de participare.
mai mulţi. Peste 20 de modele orientate, de exemplu, pe tema trans­ precedate de forme variate de atragere tiv este numărul mic de tineri pe care lărgirea întovărăşirii prin atragerea
Cei care doresc să mai participe la concurs, pot ridica de î
poşete se vor adăuga la cele e- formării socialiste a agriculturii. a auditorilor ca audiţii muzicale la îl are satul, dar acest' fapt nu justi­ micului număr de' ţărani care au mai j

xistente. Se vor pune în fabri­ E drept că rar, dar totuşi a fost radio, programe artistice etc. fică neantrenarea căsătoriţilor şi a rămas înafărâ ei; la orice unitate G.E.G. formularele necesare.

caţie pentru prima oară, diferi­ folosită metoda răspîndirii cărţii fn Aminteam mai sus că atît manifes­ vîrstnicilor. C, SANDU