Page 2 - 1957-12

Pag. 2
SE DEZVOLTA SECTORUL COOPERATIST DIN AGRICULTURA
— DIN EXPERIENŢA INSTRUCTORILOR TERITORIALI DE PARTID —
Instructorul teritorial
în mijlocul maselor
înfăptuirea sarcinilor trasa­
te de Congresul al II-lea al
P.M.R. impune ridicarea între­
gii munci de partid. Deci este
absolut necesar ca în această
direcţie să se îmbunătăţească
rolul instructorului teritorial, ca
organizator în înfăptuirea hotă-
rîrilor partidului şi guvernului.
La Comitetul raional de par­
tid Orăştie, compoziţia corpului
de instructori s-a îmbunătăţit.
Majoritatea instructorilor au ex­
perienţă bună în munca de par­
tid. Datorită acestui fapt, mulţi
dintre ei cunosc bine frămîntă­
rite diferitelor organizaţii de
bază şi ştiu să dea un ajutor
practic în rezolvarea probleme­
lor ce le au în faţă.
Tov. Ilie Apostu, instructor
al comitetului raional de partid,
se bucură de multă autoritate
in organizaţiile de bază din co­
munele Balşa şi Almaş, a că­
ror muncă şi activitate i-a fost
încredinţată. El cunoaşte înde­
aproape oamenii şi ca atare es­
te întotdeauna la curent cu tot
ceea ce se petrece în această
parte a raionului ţ asistă la şe­
dinţele de lucru ale comitete­
lor executive din aceste comune,
Ta şedinţele ce au loc în înto­
vărăşirile zootehnice, la şedin­
ţei corpului didactic etc. Tov.
Apostu participă la aceste şe­
dinţe, nu pentru a înregistra
doar ceea ce se discută, ci
pentru a interveni cu ajutorul
necesar cînd este nevoie.
De pildă, în munca culturală
din comuna Balşa au existat
timp îndelungat serioase lip­
suri. Cei care erau direct răs­
punzători de munca culturală,
prezentau dezinteres în această
direcţie. Organizaţia de bază de
aici, analizînd cauzele care au
dus la slăbirea muncii cultu­
rale, au luat măsuri practice,
iar prin organizaţia de U.T.M.
a atras o serie de tineri cu care
s-a putut alcătui un cor puter­
nic şi o-echipă artistică. As­
tăzi, activitatea căminului cul­
tural este bogată, iar pe lingă
serbările artistice ce au loc, se
ţin cu regularitate conferinţe cu
caracter agricol, zootehnic, des­
pre situaţia internaţională, etc.
Şi organizaţiile de bază din
satele Mada, Ardeu, Poiana şi
Porcurea şi-au îmbunătăţit ac­
tivitatea. Dacă în trecut aveau
o frecvenţă slabă la adunările
generale, s-a reuşit prin mun­
ca educativă desfăşurată de că­
tre instructorul teritorial să-şi
ridice frecvenţa la adunări la
peste 95 la sută. In cadrul adu­
nărilor generale, majoritatea
membrilor de partid sînt acum
activi, dezbat problemele care
frămîntă satul, fac propuneri şi
au iniţiative preţioase.
\Tot mai mulţi tăFani muncitori
pornesc pe drumul belşugului
După cel de-al II-lea Congres al
partidului nostru, organizaţiile de
partid din comuna Miercurea au fă­
cut o adevărată Cotitură în munca
pentru transformarea socialistă a a-
griculturii. Spre deosebire de acum
2—3 ani, cînd munca politică de ma­
să se ducea „pe campanii", fiind or­
ganizată şi desfăşurată mai
mult prin activiştii de la raion, de
data aceasta centrul de greutate al
muncii politice şi organizatorice a
fost mutat în comună, în miezul vie­
ţii, acolo unde trăiesc şi muncesc
ţăranii muncitori. In această acţiu­
ne a fost atras un larg activ de
agitatori, recrutaţi din rîndul colec­
tiviştilor şi al întovărăşiţilor frun­ semenea la lărgirea sectorului socia­
taşi, mecanizatorilor din S.M.T., de­
putaţilor, învăţătorilor, femeilor şi
tineretului.
Principala metodă folosi fă de co­
lectivele de agitatori, a fost munca
de lămurire dusă de la om la om.
Pe calea agriculturii socialiste au
păşit în primul rînd comuniştii. A-
proape toţi membrii de partid din
organizaţia de bază sat, s-au înscris
în gospodăria agricolă colectivă şi
în întovărăşire. După cum era şi fi­
resc, exemplul lor a fost urmat de
un mare număr de ţărani muncitori.
Convingerea şi atragerea în gospodă­
ria agricolă colectivă a ţăranilor
buni gospodari, care se bucură de minul cultural cu ţăranii muncitori, s-au sfătuit îndelung cu nevestele,
respect şi încredere, au exercitat o au popularizat pe larg rezultatele cu bătrînii, cu rudele. Unii însă, îşi roti privirea prin biroul comite­
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 921
oooooooooooooo ooooooocoooooo* § fnfovârâşlrc agricolă care
o s-a dezvoltai cu paşi repezi
o
întovărăşirea agricolă „Pă- partid sau deputat care să nu
^ In scopul îmbunătăţirii muncii politice de masă pricind|
>transformarea socialistă a agriculturii, redacţia a început de%
\ curînd publicarea unor pagini pricind modul în care se des- O
In aplicarea hotărîrilor orga­ torul să fugă numai după fap­ şfăşoară munca politică la sate şi îndeosebi felul cum mun-% mint desţelenit“ din satul Lă- fie întovărăşit. Nu-i mai puţin
puşnic, raionul Ilia, a avut un adevărat că şi comisia de femei
nizaţiilor de bază, a fost atras te negative, să vîneze lipsurile X cesc instructorii teritoriali în această problemă. g început timid. In anul 1955, şi organizaţia U.T.M. şi-au a-
un larg activ fără de partid, şi să uite de adevăratele lui cînd s-a inaugurat, nu cuprin­ dus din plin contribuţia la
care este acum folosit cu price­ îndatoriri. Pentru a putea des­ In pagina de faţă, publicăm cîteca materiale privind mun- $ dea decît 8 familii cu o supra­ transformarea socialistă a agri­
faţă de 3,84 ha. Cu toate aces­ culturii. DucînJu-se o susţinută
pere în rezolvarea diferitelor făşura o muncă eficace, plină ca de partid la sate, precum şi unele păreri ale membrilor de 5 tea, oamenii nu s-au descurajat. muncă de lămurire in rîndul
ţăranilor muncitori de către
probleme. In satul Poiana, de de succese, instructorul are da­ partid despre munca instructorilor teritoriali. ^ Ajujaţi în permanenţă de me­ membrii de partid, deputaţii co­
pildă, activul fără de partid a toria ca pe lingă munca de zi canizatorii de la S.M.T., spriji­ munali, utemiştii şi salariaţii
sprijinit munca de construire a cu zi de îndrumare a organiza­ o$ niţi şi îndrumaţi de organele sfaturilor populare, s-a reuşit
de partid şi de stat, întovărăşi- ca în perioada de la 8 martie
OOO<X>OOO0OOOOOOOOOOOOOO<XX>OO.OOO<X>OOOOOOOOOOOO0OC >oc ţii au muncit cu multă tragere şi pînă in prezent să se atragă
de inimă, reuşind 's ă realizeze în întovărăşirea agricolă „Pă-
încă patru camere pentru şcoa­ ţiilor de bază, să fie la curent in fiecare an recolte care au mînt desţelenit" din satul Lă-
întrecut cu mult pe cele ale ţă­ puşnic încă 123 familii cu o
la de 7 ani. Un lucru bun este cu toate evenimentele interne Am primit ajutor concreti i i partea ranilor individuali. suprafaţă de 148 ha. Acum în
raza comunei Lăpuşnic sînt 8
şi acela că toţi tovarăşii din şi internaţionale, să cunoască Aceasta a făcut ca tot mai întovărăşiri agricole (5 întovă­
mulţi ţărani să-şi îndrepte aten­ răşiri s-au. inaugurat in acest
activul fără de partid au fost bine hotărîrile partidului şi instrueterutas teritorial ţia înspre întovărăşire şi să in­ an) şi 6 întovărăşiri zootehni­
încadraţi în formele învăţă- guvernului, să studieze mereu. tre cu încredere în rîndul înto- ce, fiind în perspectivă de a se
vărăşiţilor. Alături de comu­ inaugura încă o întovărăşire
mîntului de partid. Educarea permanentă şi cali­ Tovarăşul Ion Tudoran, in­ s-au înscris in întovărăşirea a- niştii Ionul Negrită şi Adrian agricolă in satul Strigoane.
ficată a instructorilor de către structorul Comitetului raional gricolă din acest sat un număr Costea, care s-au înscris primii
Reuşind să cunoască bine ca­ comitetul raional de partid este de partid Orăştie îşi desfăşoară de 5 familii de ţărani munci­ în întovărăşire, astăzi lucrează Important este că odată cu
drele de conducere cu care lu­ o condiţie importantă în ceea munca în comuna noastră de tori. in comun o suprafaţă de 194 creşterea numărului de mem­
crează, ştiind să se apropie de ce priveşte intensificarea activi­ mai mult timp. In activitatea ha, aproape toţi ţăranii munci­ bri, întovărăşiţii au hotărit ca
fiecare cetăţean din acest terito­ tăţii instructorilor, în raport cu sa, el caută întotdeauna să în­ Tovarăşul instructor Tudo­ tori din sat. Vorbind in lumi­ începînd cu această toamnă, să
riu, instructorul teritorial Ilie sarcinile ce se impun pentru ran, datorită modului în care na cifrelor, trebuie arătat că efectueze lucrările în comun la
Apostu a făcut comitetului ra­ îmbunătăţirea întregii munci drume cît mai bine munca po­ a ştiut să muncească cu oa­ din cele 211 ha teren arabil ce toate culturile, iar împărţirea
ional de partid propuneri inte­ politice a organizaţiilor de ba­ litică de masă şi în mod deo­ menii, a reuşit să-şi cîştige în­ se află pe raza satului Lăpuş- produselor să se facă şi după
resante pentru îmbunătăţirea ză săteşti. sebit să orienteze conţinutul crederea şi simpatia acestora. El nic, numai 17 ha nu sînt cu­ zilele-muncă executate de înto­
muncii. acesteia înspre întărirea şi lăr­ rezolvă o serie de probleme prinse în perimetrul întovără­ vărăşiţi în locul altora, nu nu­
NICOLAE MARCU girea sectorului socialist din a- ridicate de ei în munca lor zil­ şirii, c7 numai 11 familii de ţă­ mai după suprafaţa adusă.
Sprijinul dat de instructorul gricultură. nică. rani muncitori îşi mai lucrea­
teritorial întovărăşirilor zoo­ In curînd tot satul ză în prezent pămîntal de li­ ITotărîţi să realizeze şi la a-
tehnice, a fost eficace. Drept In satul Sărăcsău de pildă, De pildă, nu de mult, nume­ nul singur. nul viitor recolte sporite la ha,
urmare, fondul de bază al înto­ A p o ld u de Sus munca în cadrul întovărăşirii roşi ţărani muncitori ridicau în întovărăşiţii au aplicat îngră­
vărăşirii zootehnice din Balşa agricole se desfăşura la un diferite ocazii problema aprovi­ Cum s-a ajuns la această si­ şăminte chimice chiar din a-
a crescut la 28.500 lei. va ti cooperativizat nivel destul de scăzut. In faţa zionării lor cu lemne de foc. tuaţie ? Fiind mai mulţi mem­ ceastă toamnă pe o suprafaţă
Tovarăşul instructor, consultîn- bri de partid in sat, care nu însemnată de teren care a fost
întovărăşirile nou înfiinţate, Munca ce o desfăşoară organiza­ unei astfel de situaţii, tov. Tu- du-se cu organele în drept a sta­ erau înscrişi în întovărăşire, însâminţată cu grîu. Demnă de
care nu aveau fonduri de bază, ţiile de bază din această comună, dorari şi-a propus drept sarci­ bilit că această chestiune este organizaţia de bază a analizat toată lauda este şi liotărîrea in-
au fost de asemenea ajutate sub îndrumarea permanentă a comite­ nă principală, întărirea înto­ justă şi că ea poate fi rezolva­ poziţia acestora şi le-a arătat tovărăşiţilor de a-şi mări fon­
pentru crearea acestora. Astfel, tului comunal de partid, pentru trans­ tă prin curăţirea pădurii de rolul pe care-l au comuniştii în dul de bază. Pentru aceasta
întovărăşirea zootehnică din sa­ formarea socialistă a agriculturii, a vărăşirii prin atragerea de noi uscături. Drept urmare, un ma­ transformarea socialistă a agri­ s-a stabilit ca întreaga recoltă
tul Voia are astăzi un fond de făcut ca marea majoritate a ţăranilor re număr de ţărani muncitori culturii. Convingîndu-se că ce se va obţine de pe o supra­
bază de peste 1.000 lei, iar cele muncitori să fie colectivişti şi întovă­ ţărani muncitori. au participat în mod voluntar munca în comun este mai spor­ faţă de două hectare să fie va­
din Almaşu Mic şi Techerău răşiţi. la curăţirea pădurii făcîndu-şi nică, în scurt timp toţi membrii lorificată, iar cu banii rezultaţi
au un fond de bază între 750— Folosind cu pricepere acti­ totodată şi aprovizionarea ne­ de partid au intrat în întovără­ să se cumpere animale, proprie­
900 lei. Mai sînt doar cîteva familii care cesară cu lemne pe timp de şirea agricolă. Luîndu-se în dis­ tate obştească.
nu s-au înscris încă în G.A.G. sau vul fără de partid, organizaţia iarnă. cuţie problema cooperativizării
S-a întărit de asemenea şi întovărăşiri şi cooperativizarea agri­ agriculturii în cadrul sesiunilor Felul cum au muncit şi mun­
legătura dintre ţăranii întovă­ culturii în această comună se va ter­ de bază de aici, ajutată de in­ O atenţie deosebită a acor­ sfatului popular, deputaţii care cesc organizaţiile de partid din
răşiţi şi ceilalţi cetăţeni, astfel mina în întregime. Numai pînă la 24 dat instructorul teritorial şi erau înscrişi în întovărăşire, comuna Lăpuşnic, precum şi
că numai in ultimul timp noiembrie încă 7 familii şi-au făcut structorul teritorial, a reuşit să întovărăşirii agricole clin Bă- i-au convins şi pe ceilalţi să-şi sfatul popular comunal lasă să
întovărăşirea zootehnică din sa­ cereri de înscriere în întovărăşire. căinţi. Datorită muncii lui, in facă cereri. Aşa se face că în se întrevadă că întreaga supra­
tul Balşa a crescut gu încă 9 pună la punct lucrurile, ceea ce prezent, întovărăşirea agricolă faţă de teren din comună, va
membri care au adus in înto­ din Băcăinţi, are 39 familii cu momentul de faţă în sat nu fi cooperativizată în scurt timp.
vărăşire 90 de oi. a dus la creşterea influenţei în­ peste 60 ha teren arabil.
măi este nici un membru de . s. B.
Cu toate aceste lucruri bune, tovărăşirii agricole în rîndul Ca membru de partid, apre­
trebuie spus că nu toţi instruc­ ciez mult pe tov. instructor Tu­
ţăranilor muncitori. Drept ur­
torii teritoriali au devenit buni
mare, numai în ultimul timp
OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOQOOGKXX' '>000
Fapte care spun mult
organizatori. De pildă, nu toţi 0 îndrumaţi de membrii comitetului comunal de partid, co­ doran şi cred că şi ceilalţi mem­
bri de partid din comuna noa­
instructorii s-au obişnuit să li munişti, deputaţi şi agitatori, în numai 6 zile un număr de 60 stră au această părere.
transmită experienţa bună şi al­ g ţărani muncitori cu gospodărie individuală din comuna Gîrbo- SABIN BUCUR
membru în comitetul comunal
tor instructori, după cum nu 1 va şi-au făcut cereri pentru a se înscrie în întovărăşirea agri- "" de' partid' Băcăinţi
_11,-. P ' ¦•ini-- ,_________________
toţi instructorii s-au obişnuit şă . 1 colă. • •
tragă învăţăminte diţi experien­ | .„Munca.„politică, ce se desfăşoară în comună asigură cuope-
ţa celor mai buni în munca de §j rativizarea în scurt timp a întregii comune.
teren. Munca politică — chezăşia succeselor
° Doar cîteva familii din comuna Apoldu de Sus au mai
Instructorii Nicolae Tirănes- 1 rămas în afara gospodăriei agricole colective sau a întovărăşirii,
cu, care răspunde de sectorul g Succesele obţinute sînt rezultatul firesc al muncii politice des-
Dîncu Mare — Orăştioara de La întrebarea pusă tovarăşu­ In cursul anului 1956 au fost activitatea activelor fără de par­
Sus, şi Ştefan Popa care răs­
punde de sectorul Geoagiu, nu 1 făşurate de către comunişti, agitatori şi deputaţi, care an !â- lui Aurel Toma, secretarul Co­ create două întovărăşiri agricole tid, pe care le consultă perio­
§ murit pe aproape toţi ţăranii muncitori să păşească cu încredere
mitetului comunal de partid din cu suprafeţe mici, chiar sub 10 dic asupra problemelor ce îră-
1 pe calea unei vieţi noi. Lăpugiu, raionul Ilia, cu privi­ ha. In cursul anului 1957 au mîntă satul, îndeosebi în proble­
folosesc cele mai eficace meto­ 3 re la activitatea comitetului de fost inaugurate 4 noi întovără­ ma transformării socialiste a a-
de şi nu atrag pe toţi membrii ° Folosind cu pricepere activul fără de partid, organiza- partid în direcţia transformării şiri, iar în prezent sînt pregăti­ griculturii.
de partid în rezolvarea proble­ 1 ţia de bază din satul Cîlnic a reuşit să convingă cu ajutorul socialiste a agriculturii, acesta te pentru inaugurare, alte 3, toa­
melor. 1 acestuia, un număr de 30 familii de ţărani muncitori să-şi facă a răspuns: te cu suprafeţe destul de însem­ Un exemplu elocvent care de­
1 cereri pentru a se înscrie in întovărăşirea agricolă ce urmează nate. Pe de altă parte, numai în notă buna desfăşurare a muncii
Legătura cu viaţa dă posibi­ — Comitetul nostru comunal, a doua jumătate a anului aces­ politice dusă în rîndul ţăranilor
munceşte cu simţ de răspundere muncitori, îl constituie faptul că
litate instructorului să-şi înde­ § a lua fiinţă. în această direcţie. Pentru noi, ta, în vechile întovărăşiri au fost în ziua.de 23 noiembrie un nu­
plinească în mod conştiincios ® In ultima săptămînă consiliul'de conducere al gospodă- activitatea ce o ducem în direc­ primite peste 80 de familii, care măr de 20 ţărani muncitori din
ţia transformării socialiste a a- au adus o suprafaţă arabilă de
îndatoririle sale. De aceea, el 1 riei agricole colective „Ilie Pin tilie" din Daia, a confirmat încă griculturii, constituie problema aproximativ 60 ha. satul Coşeşti, au cerut comitetu­
este obligat să descopere tot ce­ H 4 cereri a ţăranilor muncitori Simion Gheorghiu, David Stî- nr. 1. lui executiv al sfatului popular
ea ce este nou şi pozitiv şi să 1 nea, Ion Mihail şi Mihail Zahiu, care au devenit membri ai O parte dintre cele maî po­ comunal înfiinţarea unei înto­
Intr-adevăr, această afirmaţie zitive privind crearea sectorului vărăşiri agricole în satul lor.
popularizeze experienţa bună. 1 G.A.C. Cu aceştia numărul colectiviştilor din Daia a ajuns la este justificată în bună măsură socialist din agricultură, o con­ Iată cum stau lucrurile : aceşti
Nu este deloc just ca instruc­ I 188 familii.
prin explicarea cîtorva lucruri. stituie faptul că în satele unde ţărani muncitori erau proprieta­
s-au creat unităţile de mai sus, rii unei tarlale de aproximativ
peste 90 la sută din membrii de 20 ha teren. Fiind vecini- de
deşi vedeau cu ochii lor foloasele tului de partid şi după ce se uită partid au fost primii care şi-au veacuri, ei doreau să lucreze
muncii în formele cooperatiste din puţin prin geamul aburit, continuă: depus cererile. toţi împreună. Satisfacerea aces­
agricultură, deşi vedeau cum tot mai tei dorinţe i-a bucurat mult.
mulţi consăteni de-ai lor se alătu­ — Ei, cu alţii a trebuit să ducem Comitetul nostru comunal — Dar lucrurile nu s-au oprit aîei.
puternică influenţă asupra celorlalţi obţinute de colectivişti etc. De un rau marii familii, totuşi mai aştep­ muncă, nu glumă. Să-l luăm de pil­ spune tov. Toma**— a :pus un In acelaşi timp colectivul de a-
ţărani muncitori din comuna respec­ real folos s-a dovedit a fi metoda tau. dă pe loan Lelişlean. Acesta-i ţă­ accent deosebit pe activitatea de gitatori a lămurit 6 bună parte
ran mijlocaş. Un om dintr-o buca­ culturalizare a maselor. Au fost din restul ţăranilor din sat prej
tivă, Drept rezultat, numai în ulti­ comparării veniturilor dobîndite de Cu aceştia din urmă, pentru a-i tă şi un gospodar de frunte. Veci­ expuse anul acesta în cadrul gătind o a doua întovărăşire,
colectivişti, cu cele ale ţăranilor convinge să păşească pe calea vie­ nii şi prietenii lui au venit în co­ căminelor culturale un număr care se va inaugura în aceeaşi
mele două luni, un număr de încă muncitori cu gospodării individuale. ţii noi, a trebuit ca agitatorii să lectivă de multă vreme. El, însă, la de 91 conferinţe, cu subiecte le­ zî cu prima.
15 ţărani muncitori, majoritatea mij­ desfăşoare zile, săptămîni, luni de-a început nici nu voia să audă de co­ gate de transformarea socialistă
Dar munca nu s-a oprit aci. Or­ rîndul, o muncă fără preget. Dar, lectivă. Ne-am ţinut însă de capul a agriculturii. Este şi mai interesant faptul
locaşii s-au înscris în gospodăria a- ganizaţiile de bază din comuna despre asta să-l lăsăm pe secreta­
gricolă colectivă. rul Comitetului de partid Mircea lui săptămîni de-a rîndul. Şi cîte nu O grijă atentă s-a acordat şi că odată cu inaugurarea celor
Miercurea desfăşoară cu şi mai mul­ Stan, să ne povestească.
Participînd cu însufleţire la mun­ tă perseverenţă munca politică de i-am spus, doar, doar, l-om putea i agitatorilor. La noi au fost in­ două întovărăşiri, cooperativa
ca politică, lămurindu-şi părinţii, ru­ atragerea tuturor ţăranilor munci­ — In tot cursul anului acesta, —
tori pe calea belşugului. spune tov. Mircea Stan — datorită convinge. I-am făcut fel de fel de struiţi lunar un număr da 120 de centru din Dobra a luat mă­
dele etc., utemiştii din organizaţia muncii desfăşurate de colectivele de
de bază din sat au contribuit de a- Cu unii n-a fost totuşi agitatori, în gospodăria colectivă din socoteli, i-am arătat negru pe alb agitatori de pe lîngă organiza­ suri să deschidă în acest sat,
uşor comună au intrat încă 15 familii de
ţărani muncitori. Cu unii treaba a că veniturile colectiviştilor sînt mai ţiile de bază, care au desfăşu­ o filială cooperatistă, care vă
list din agricultură. Aşa de pildă, După cum cele cinci degete de la mers mai uşor. Unul dinire ei este
o mînă nu seamănă unul cu altul, loan Cotîrlea, care s-a înscris acum mari decît ale lui, dar el o ţinea rat o muncă organizată, fiind desface mărfurile necesare cetă­
utemistul Mihai Olteanu şi-a lămu­ tot astfel, nici oamenii din aceeaşi vreo lună şi ceva. E un om trecut
rit tatăl, convingîndu-l să-şi facă ce­ familie şi chiar fraţi gemeni fiind, de vîrsta tinereţii, dar harnic şi tare într-una — ba că una, ba că alta, repartizaţi concret, pe străzi şi ţenilor.
nu au întocmai aceeaşi fire. Avînd priceput. De multe ori am stat de
rere de înscriere în gospodăria agri­ de ales între vechiul obicei de a vorbă cu el, îndemnîndu-1 să intre ba că el o scoate de unul singur la ? oameni. Analiza muncii acestora, Iată cîteva elemente Intere­
colă colectivă. loan Ludoşan s-a în­ munci de unul singur, pe bucata de în colectivă. Ii dădeam ca exemplu pe capăt şi cîte şi mai cîte. Intr-o zi S se face cu regularitate. sante. Toate acestea se realizea-*
pămînt mărginită de haturi şi ca­ ceilalţi colectivişti de nădejde, frun­ însă, nu de mult, ne-am dus din nou ? ză în satul înapoiat şi exploa­
scris singur, dar s-a angajat faţă lea cea nouă a muncii în comun, taşi, care s-au înscris în colectivă pe la el, şi iar am început a-i vorbi. ) In raza comitetului nostru de tat crunt de regimurile trecute.
de el şi mai ales faţă de organiza­ mulţi ţărani muncitori din comună, încă din anul 1950 şi care, după I-am vorbit atunci despre viitorul partid, fiecare gazetă de perete Toate acestea se realizează as­
convinşi de puterea faptelor văzute, fiecare an de muncă, s-au ales cu care se deschide gospodăriei colec- a tratat în cel puţin un articol tăzi, sub directa îndrumare a
ţia de bază să-l atragă în colectivă de rezultatele 'frumoase ale colecti­ bucate şi bani de 2—3 ori mai mul­ tive din comuna noastră, am mai avantajele ce le au ţăranii care organizaţiei de partid din satul
şi pe tatăl său. Ca Mihai Olteanu viştilor, s-au hotărît să rupă cu tre­ te decît el. Ion ne lăsa să-i vorbim povestit şi despre alte treburi. După păşesc pe drumul cooperativiză­ respectiv.
cutul. Alţii s-au convins pe deplin şi la urmă ne răspundea : ce s-a mai gîndit, loan Leliştean a rii. Multe din organizaţiile de
si loan Ludoşan sînt încă mulţi u- după multe zile de muncă de lămu­ făcut în sfîrşit cererea. Deşi nu prea bază, se folosesc cu succes de A. B;
temişti care luptă alături de comu­ rire dusă de agitatori, ori după ce — O fi bine în colectivă, nu zic
ba, da’ eu mai aştept pînă la toam­ tînăr, el — ca şi ceilalţi 15 noi în­ i t a ca de cooperativizare a agricultorii în comuna
niştii din comună pentru cooperativi­ nă. după ce-o să strîng recolta. scrişi în colectivă — sînt mezinii
zarea în întregime a comunei.
...A venit şi toamna şi odată cu gospodăriei noastre. Cu oameni har­ Cui, poate avea rezultate mai bune
In afară de munca de lămurire de nici ca el şi ca ceilalţi, cu siguran­
Ia om la om, colectivele de agitatori ea a venit şi loan Cotîrlea, alături ţă că gospodăria din comuna noa­ In comuna Cut a fost înfiinţată nesatisfăcătoare. Aceasta se datoreşte
stră va prospera, va deveni tot mai întovărăşirea agricolă „1907“. La' în­ lipsei de preocupare din partea in­
au folosit în activitatea lor şi alte de noi. Cum s-ar zice, s-a ţinut o- puternică. fiinţarea ei, acum un an, cuprindea structorului teritorial, al organizaţiei
metode de lămurire şi convingere a 10 familii şi o suprafaţă de 10,43 ha. de bază şi a Sfatului popular comu­
ţăranilor muncitori. Ele au organizat mul de vorbă. Şi cu siguranţă că va deveni mai In acest răstimp numărul familiilor a nal, precum şi faptului că dintre
convorbiri pe circumscripţii şi la că­ puternică, pentru că toţi colectiviştii crescut la 34, iar suprafaţa a ajuns deputaţii comunali, numai trei s-au
sînt hotărîţi să lupte neobosit pen­ la 23,44 ha. înscris în întovărăşire. La fel c'omisiile
pe probleme din cadrul Sfatului popu­
tru ca în cel mai scurt timp şi cei­ In ultimul timp au fost confirmate lar nu-şi dc.lâşoară activitatea la
încă cinci cereri printre, care a lui
lalţi ţărani muncitori cu gospodărie
individuală să vină alături de ei, loan Anghel, Ana Miron, Rafila Sprîn- înălţimea sarcinilor.
Secretarul comitetului de partid în marea familie. gean şi loan Stoia, rămînînd încă o Pentru ca munca de cooperativizare a
P. VASILESCU cerere pentru a fi confirmată. Cu agriculturii în comuna Cut să aibă
'ţ/V \... 3 toate acestea însă, situaţia cooperati­ rezultate mai bune, aceste, lipsuri şi
vizării agriculturii în cgSgna' Cut este altele care mai sînt, trebuie lichidate: