Page 20 - 1957-12

'PROLETARI D7A7 TOATE ŢĂR'fLE, iF W ff-V Ă 7 CITIŢI IN PAG. 4-a Săptămîna muzicii

99

• U.R.SiS. dispune de uriaşe re­ Intre 7 şi 14 decembrie se va Un mare număr de concerte
desfăşura în întreaga ţară
zerve de materii prime minerale. „Săptămîna muzicii,,. vor fi consacrate marelui mu­
zician romîn George Enescu.
• Răscoala -din-: ifni s-a extins Cu acest prilej vor avea loc
mari manifestări muzicale. Iu­ Dintre compozitorii romîni
şi în alte teritorii stăpînite de spa­ bitorii de muzică vor avea po­ contemporani care vor fi inter­
sibilitatea să audieze numeroa­ pretaţi cu prilejul „Săptămîniî
nioli. > • | se lucrări din creaţia compozi­ muzicii" se numără Alfred Ale-
torilor romîni. ssandrescu, Filaret Barbu, Nî-
• In sprijinul propunerii polone­ colae Buicliu, Mircea Chlriac,
In sălile din Capitală şi din Ion Chirescu, Paul Constanti-
ze pentru o zonă demilitarizată In ţară se vor da spectacole de o- nescu, Tudor Ciortea, Dimitrie
peră şi operetă, concerte simfo­ Cucliu, Sabin Drăgoî, Gh. Du-
centrul. Europei; nice, concerte de muzică de ca­ mitrescu, Ion Dumitrescu, Lu­
meră, concerte de muzică co­ dovic Feldniann, Mihaii Jora,
W ORGAN A L COMITETULUI REGIONAL P.M.R. HUNEDOARA Şl A L SFATULUI POPULAR REGIONAL • Întreaga (italie cuprinsă de un rală, concerte de muzică popu­ Alfred Mendelsohn, Constantin
lară şi uşoară romînească. Cîn- Palade, Teodor Rogalski, Con­
val de frig şL furtuni'de zăpadă. tecele şi dansurile minorităţilor stantin Silvestrî, Matei Socor,
naţionale vor fi prezentate în Zeno Vancea, Marţian Negrea
. • Note ş i , comentarii . cadrul unor concerte festive. şi Sigismund Toduţă.

Anul IX Nr. 926 Sîmbătă 7 decembrie 1957 4 pagini 20 bani Modele In programul manifestărilor De asemenea va fi, ilustrată
muzicale din cadrul acestei săp- şi creaţia tinerilor compozitori
de maşini grele tămîni sînt înscrise compoziţiile Teodor Grigoriu, Dumitru Ca-
polanu, Elah Tiberiu, Pascal
ZECE ANI DE LA I Mierci.fi la- amiază a avui loc o înaintaşilor muzicii romineşti Benţeoiu, Stroe Aurel, Mircea
conferinţă de presă prilejuită ‘de pre­ Rolnic, Radu Paladî, Anatol
0 <xX<>6 <>0 <!0 <><X><><><)0 <>0 0 0 <XXX)<>0 <X><>0 <>0 <X><)0 <X>0 <X>0 0 <>OOCo o o o o o ^ o o o o o o ^ o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o zentarea unor modele de: maşini grele Caudella, Muzicescu, Eureda, Vleru.
în cadrai expoziţiei 'permanente de
REPUBLICII POPULARE ROMINE mostre a R. D. Germane.-• Mezzetti şi Ion Vidu.

A fost de fală Otio Hoilmaim, ata­

şatul de- presă al Ambasadei. R. D.

o<X>00<><><>C><><>C<>0<X><><><X><X>0<X><XX>0<>0<X>0«)<X><XXXX>00<X>^'<><><><><><> X><XXXXX/OCOOOOOO<XXX>OO<XX>OOOOOOOOO0OOOOOOOOOOOOOO Germane la Bucureşti, ,j

Nici un sat fără întovărăşire agricolă ¦ 'Ataşatul comercial al • 'Ambasadei Comemorarea pictorului Grigorescu
¦¦ R. D. Germane la Bucureşti,\ Franz
¦ Sandow, a prezentat reprezentanţilor.
presei centrale şi dc specialitate ma­
chetele expuse. Expoziţia cuprinde ma­

¦ cheta unei macarale. de turnătorie, pţe- în Suedia
Aceasta este lozinca comu­ tori să treacă la lucrarea pă- ¦ cum ş i . modelele unor macarale de
¦ ¦cale ferată, macheta unei maşini peii-, STOCKHOLM (Agerpres). - ai corpului diplomatic, ziarişti
niştilor din satele aparţină­ mîntului în comun. ¦

toare comunei Lăpugiu, raio­ Astfel în raza comunei şi- iru fabricarea de tuburi din. beton, Asociaţia de prietenie Suedia—* şi alţii.
nul Ilia. Desfăşprînd o sus­
ţinută muncă politică de lă­ au unit pămînturile ţăranii ¦¦ modelele urnit excavator ‘ pe şenile, a Romînia a organizat zilele tre­ Cu această ocazie Carlo Der-
murire în nordul ţăranilor ¦
muncitori, folosind exemplul ¦¦¦¦¦ unei maşini de extracţie şi altele. Ex­ cute în sala Medborgarhuset din kert, consilier la Muzeul naţio­
muncitori din satele Fintoag,
concret pe care-1 dau gospo: Lăpugiu de Sus, Ohaba, Hol- poziţia ilustrează prin machetele pre­ Stockholm o adunare festivă nal din Stockholm, a vorbit des­
dariile colective din raion pre viaţa şi opera pictorului ro­
precum şi întovărăşirea agri­ zentate progresele obţinute de indus- ¦ consacrată ' comemorării a 50 mîn. In continuare a urmat un
colă din satul Lăpugiu Infe­ scurt program artistic după ca­
rior, activul fără de partid şi dea, Lăsău, Baştea, Teiu şi ¦¦ tria constructoare de m aşini-grele în de ani de la moartea pictorului re s-a prezentat filmul romînesc
cel al sfatului popular comu­ „N. Grigorescu".
nal, împreună cu colectivele Grind. In satul Teiu se va ¦¦ domeniul utilajelor moderne a ţării romîn N. Grigorescu.
de agitatori au reuşit să con­
vingă pe mulţi ţărani munci­ inaugura în curîr.d a doua în­ - ¦¦¦¦ prielene, Republica Democrată ' Germa­ La adunare au participat oa­
tovărăşire agricolă, iar în sa­
nă. meni de artă şi cultură, membri

tul Coşeşti se va inaugura o ¦¦¦¦O¦¦¦ Ingineri germani-iau. dat explicaţii Pentru pionieri şi şcolari
întovărăşire agricolă în care ample asupra ¦modelelor prezentate în
au intrat toţi locuitorii satu­
funcţiune şi au răspuns Na -.numeroase Concursul „Micilor tehnicieniu
întrebări. pyse d e, ziariştii - prezenţi.

lui, cu întreaga suprafaţă a- ¦ Zilele trecute, muncitoarele Lucreţia Brâneţ, Hermina Ca-' i ¦ (Agerpres). -Sub [ îngrijirea ¦Ministerului giune, iar din doi in doi ani,
rabilă. ¦¦¦¦ loian şi ’’Măria Boancă, au ambalat ultimele cutii cu conserve'
ilivrate de l.A.R.T. Deva, din producţia planului pe anul 1957., Inuăjămtntului şi Culturii şi a incepînd cu anul şcolar 1957 —

¦ Patru întovărăşiri zootehnice în comuna Roşcaţii! IN FO TO : Un aspect din secţia de ambalaje. Cfixlatelie ¦C.C. al U.T.M. va avea loc con- 1958, in vacanţa de primăvară
cursul „Micilor tehnicieni". . va avea loc pe ţară trecerea in

Jof, 3U apărut -două noi emi­ ţ Organizat pentru pionierii şi revistă a rezultatelor concursu-
siuni de mărci poştale rbmîneşti. şcolarii care activează în cercu- lui.
Un număr de 197 familii rilor zootehnice se ridică în Este vorba de o marcă poştală rile de aero şi navemodelism, Cu prilejul trecerii in revistă

de ţărani muncitori din cele prezent la suma de 2.091 lei. ¦consacrată aniversării a 80 de ¦tîmplărie, croitorie, electro-me- . a rezultatelor concursului pe ra-
ani de la naşterea poetului ma­ canică. radio etc., din casele ioane,, oraşe şi regiune, vor fi
patru sate ale comunei Roş- Cu o parte din banii reparti- CASE NOI
cani, au format patru întovă-K zaţi fondului de bază, întovă­
BRAD (de la subredacţia struit pe loturi date de către ghiar Ady End.re. Marca are o pionierilor, şcoli şi case de co­ organizate expoziţii cu obiectele
răşiri zootehnice în care au şi-au qjm-părat 20 mie- sfatul popular, iar o parte din. pii, concursul are drept scop cele mai valoroase lucrate de
dezvoltarea dragostei şi inte­ copii.
înscris peste 900 de oi. Fon- lu ţe o s i^ a s ă , proprietate ob- noastră voluntară). ele cu fonduri din împrumuturi .valoare de 55 baui şi reprezintă resului pentru munca producti­
durile de bază ale întovărăşi- ştească. In oraşul Brad, pînă nu de portretul poetului. Cea de-a doua va, pentru activitatea tehnică La ultima fază (pe ţară) se
emisiune filatelică este închinată creatoare a pionierilor şi şcola­ vor acorda premii şi menţiuni
;Noi cereri de înscriere în întovărăşirile agricole* mult existau destule locuri •vi­ de stat. Printre cei care şi-au aniversării' răscoalei de la Bo, rilor. in obiecte. De asemenea, C.C.
rane. Incepînd din acest an, pe bîlna. Emisiunea cuprinde două al U.T.M. va acorda participan­
* aceste locuri au fost construite, construit asemenea locuinţe, se valori: 50 de bani, înfăţişând Concursul se va desfăşura pe ţilor la concurs insigna „Micul
de la începutul anului şi pînă jurămîntul răsculaţilor şi 55 faze — şcoală, raion ( oraş), re- tehnician“.
* Convingîndu-se de faptul că cola din satul Lăpuşnic şi-au ¦¦¦¦¦*¦ în prezent, 97 de noi locuinţe numără şi cetăţenii C. Dumitru,
mai făcut cereri de înscriere individuale. , Dintre acestea, un bani, reprezentînd monumentul
t -este mai avantajos şi în in- încă 11 familii de ţărani mun­ număr de 22 locuinţe s-au con- Avram Borza, Sabin Manea şi' de la Bobîlna. Un număr redus
citori.
* teresul lor să-şi lucreze pă­ alţii. ..... —

li mîntul în comun, tot mai mulţi I. PIRVA

4. ţărani muncitori cer să fie ÎN CURfND

! primiţi în rîndul întovărăşi­ ¦ de mărci din această emisiune
ri ¦ a fost pus în circulaţie chiar la
¦¦ Bobîlna cu prilejul 'festivităţilor
O m ină pricepută a intervenit? ¦¦ care au avut loc recent. .
¦
*
tilor. numai în Firicelele subţiri de aer rece intra- ducţiei. Pilly, care este legai trup şi unele deranjamente ce -S-ar fi putut începe sezonul turistic
In ultimul timp, familii de
internaţional —-195S
satul Brîznic, 24
Sezonul turistic internaţional pe a- Budapesta, iar pentru celelalte
Z ţă. rani mun, citori cu 12,86 .ha * seră şi prin cele inqi mici, crăpaturi suflet de furnal., a început imediat Sg produce în furnal. gru-

¦,.'r 4*’ V ’™. „C! re n de 1,nscnf ; t a l , pămîntului. Peste toi, oamenii Isi cerceteze cauza. Cunoaşte întregul pro­ Modestia, conşiiinciozitaie,a şi pri­ Deservirea rapidă, nul (958 începe din luna ianuarie. puri vizitarea oraşelor Praga şi Bu-
ces de elaborare a fontei ca în" palmă. ceperea utemistutui Nicolae Pilly a, a- Penţru iubitorii sporturilor de i^nă,
re în .întovărăşirea agricola Xpregăiiseră vesimjnt e d t mAAăidu- Lucrează aici din anul 1951 cînd a tras după sine,încredere deplină. Fapt a populajiei O.N.Ţ. Carpaţi va organiza excursii tfăpesta. " ¦'
terminat şcoala medie din Reşiţa. grăitor [este acela că. nu de mult a - în R. Cehoslovacă la 25 ianuarie şi
„Scinteia , iar alte patru fa- 4roase, pentru a rezista gerului cum- făcut parte \ din delegaţia oamenilor 1 Pentru a uşura deservirea populaţiei 1 februarie, în localitatea Cernahora La 16 Ianuarie se va Organiza o
miln cu 2,5 ha ş.-au făcutce- *pUt care se abătase pes(e în{Teaga na- Acum este tot tinăr, în vîrstă de nu­ muncii' din R.P:R., care a ’ participat cu anumite produse- alimentare, ca din munţii Kakonos. Durata excursiei călătorie de 18 zile în renumita sta­
mai 26 ani, dar ‘cu multă ' experienţă la aniversarea a 40. de ani' de-, la făină, mălai, ulei, halva, drojdie de va fi de 18 zile şi va cuprinde şi vi­ ţiune turistică Zakopane din R. P.
¦¦ ren de înscriere in întovărăşi- * iura. In uzină, oamenii se 'mişcau în producţie. Nu s-a gin'dit la' aceste Marea Revoluţie Socialistă .din-, Oc­ bere, fructe citrice, in perioada 15 zite în oraşele Praga şi Budapesta. Polonă. Cu această ocazie grupurile
i ea agricolă „8 Maitie din —31 decembrie în ' ioate magazinele
Z acelaşi sat %mai cu repeziciune, iar cei care siă- lucruri cinci a apărut defecţiunea, dar, In zilele de 13 şi 25 februarie şi

¦ locului, mtnuiau cu mai marc de turişti vor vizita şi oraşele Var­
şovia şi Budapesta.
¦ Pentru întovărăşirea agri- X viteză maşinile la care lucrau. Cei din

scft/ffîh/ri de serviciu, aflaţi la furna­ oricum, era în foc onoarea cunoştin­ tombrie, sărbătorită la Moscova.-. Fiind alimentare din Capitală plata se va 7 martie vor fi organizate excursii în Pentru a da posibilitate unor spe­

Adunare festivă lul 1 al uzinei JVictoria“-Călan, se ţelor sale, funcţia pe care o îndepli­ delegat al ¦organizaţiei U.T.M., îm­ ’ face direct' la' vînzător, fără ’ bon. [ oraşele Stariemoravec din munţii Ta- cialişti din ţara noastră de a cunoaşte
uitau nedumeriţi unul Ia altul, ne- neşte. Şi s-a apucat mai îniîi să ve­ preună cu ceilalţi, a asistat la-marea tra Mare şi Pustevny din munţii Bes- realizările economiei R. Cehoslovace,
Acolo unde există condiţii ' acest
ştitnd ce să facă Se ivise o defec­ demonstraţie din Moscova, a vizitat
Cu prilejul împlinirii a 300 de ţiune la furnal. Afllnd o asemenea rifice încărcătura, să vadă dacă nu fabrici, uzine şi instituţii din .Mos­ sistem va fi extins şi în magazinele chizi. Excursiile vor dura cîte 18 zile. vor fi organizate călătorii pe profesii.
ani de la moartea marelui pe­ veste, tehnologul Nicolae Pilly, cunos­ cumva materialele au fost încărcate cova şi Leningrad, a cunoscut oame­ de produse, industriale la. vînzarea po­ Penlru grupurile care pleacă în mun­ Primul grup de acest fel va pleca la
dagog ceh Ian Amos Komenski, cut ca unul dintre cel mai buni furna- amestecai, sau dacă s-a schimbat ce­ nii sovietici, a încheiat prietenii cu doabelor pentru pomul de iarnă şi a ţii Tatra Mare, se va organiza vizi­
va vizibil tn componenţa minereuri­ comsomolişlii. La Moscova, o .impre­ jucăriilor. tarea oraşelor Bratislava, Praga şi 4 ianuarie şi călătoria va dura 15
înţr-una din zilele trecute a avut lişti din ţară şi totodată ca un bun lor şi calcarului. Toată dimineaţa s-a zile.

loc. la Liceul seral din Gura'dav- tehnician, alergă în grabă către fur­ frăinîntat şi, spre dezamăgirea lui, n-a sie neştearsă i-a lăsat mausoleul, • * » 9+

za o adunare festivă. nal. Uitase cu desăvlrşire de gerul puiuţ găsi adevăratele, cauze. Spre sea­ Kremlinul, universitaiea . „Lomonosov", :
Luînd cuvîntul în faţa a peste care-i înţepa faţa. Vreţi să ştiţi ce ră, după ce s-a mai sfătuit cu mais­ metroul, Opera mare şi altele. . . S-a
a urmat? Iată:’ trul şi oamenii ceilalţi, după ce a cer­ numărat şi el prinlre cei care au fost Unde se fabrică cheresteaua
200 de elevi, tovarăşa profesoa­ cetat cu mare atenţie furnalul, a des­ invitaţi la sesiunea jubiliară a Sovie­
ră E. Ţegeanu a vorbit despre ...In ziua de 3 decembrie a. c., zgu­ coperit motivul. Datorită gerului; în tului Suprem a! Uniunii .Sovietice, în­ Fabrica de cherestea „11 Iu- Germane şi ale altor ţări, dese- da lui Liclii ? îi iscodi gateris-
rile au devenit foarte calcaroase la

viaţa şi opera marelui pedagog. furnalul 1 şt ameninţau să provoace ziua aceea, minereurile ude şi prăfoa­ chinată Marelui Octombrie. Demon­ nie“ din Orăştie a, luat fiinţă ori se descarcă cherestea de tul Proşeniuc de la gaterul mic,

Expunerea s-a bucurat de un un mers deranjat al furnalului, înrău­ se, au rămas parţial lipite şi înghe­ straţia oamenilor muncii din Moscova cu 8 anilîn urmă: Vizitînd-o îţi fag, cu inscripţia „11 Iunie pe şeful brigăzii de la gaterul
ţate în vagonete. Din această cauză, va rămîne în amintirea lui toată dai uşor seama că aici moder* Orăştie—R.P.R.“. Deci are cu cel mare — S. Curteanu.
deosebit succes. I- P- tăţind calitatea fontei şi volumul pro- tara vagonetului s-a mărit în mod ar­ viaţa. întors acasă, a adus celor două nizarea şi-a pus amprenta pes- ce se mîndri colectivul. De alt-
tificial, fapt care a dus la unele can­ fetiţe multe cadouri primite de la te tot. Nicăieri în ţară nu exis- fel şi în întrecerea cu celelal- — Ştii ceva ? Ne-or întrecut
trecutul îndepărtat tităţi micşorate de minereu în furtial. prietenii -sovietici....... ........... tă o fabrică de cherestea mai te fabrici din ţară, ocupă lo- ei mai demult, da’ acum nici
SS-a' trecut la , eliminarea deficienţei, modernă. Nu rareori vin mun- cui II şi numai o mică defec- pomeneală ! Uită-te pe grafic şi
al oraşului Alba dulia iar 'furnalul a. mers normal, :cu pro- Toate acestea au fost povestite de vezi... .
ductie - ş r calitate la nivelul cerut. tehnpipgjtl#NicolaeiPilly în birou, cî/îd citori, tehnicieni, ingineri, din t’une l 'a privat de primul loc.
Oraşul Alba-Iulia, de două ori, în gine, directorul muzeului Societăţii de Jurnalele*,funcţionau' în cele [mai bune diferite colţuri ale ţării, să în- schimb, pe Trustul Sibiu, — Ai dreptate, îs buni şi cei
două orînduiri sociale — sclavagistă istorie, ' arheologie şi ştiinţe naturale, ’’ E-un fapt mărunt la prima-vedere. veţe mînuirea m aşinilor/să in- întrecere, conduce cu auto- din schimbul următor al lui Li-
condiţiuni. Afară gerul crp şi mai as- troducă şi la fabricile lor de rija te colectivul fabricii din O- chi, dar văd că acum voi sîn-
Dar, o mină pricepută a evitat pier- - - ; FunMul • ^ lna^ ih r ţ ea. Şi teţi mai buni. 12 procente pes­
cherestea aceste modernizări raştie. v ;¦ te plan, 30 lei cîştig pe schimb,
derea.unor cantităţi de fontă, a evitat parcă nici oamenii. jj\ . -¦> ’ e ceva — încuviinţă Proşeniuc.
ce dau o înaltă productivitate In s e c ţ i a d e d e b i t a t
V. ALBU

şi feudală — a .constituit unul din tn decursul celor 26 ani de activitate şi fac munca mai uşoară. Aici, în secţia de debitat, se Da’ cît debitaţi în 8 ceasuri ?

cele mai însemnate centre de mare la muzeu, a reuşit să strîngă o mare In ultimii ani, numeroşi muncitori din Baia Mare şi-au construit lo­ Faima colectivului de aici a bbservă măi mult ca oriunde Dacă avem material bere-
importanţă istorică. bogăţie de antichităţi: pietre cu in­ cuinţe cu credite de stat. Numai din anul 1956 pînă în prezent şi-au con­
scripţii, monede, monumente arhitecto­ struit locuinţe cu credite de la stat 60 de muncitori. trecut de mult hotarele patriei/ gradul înalt de mecanizare. Pu. chet,45 m. c. —răspunse
' Trecutul şi renumele oraşului este nice ale clădirilor romane, coloane
reflectat în două categorii de izvoa­ IN CLIŞEU : Locuinţe muncitoreş ti în cartierul Progresul din Baia In, porturile Însoritului Egipt, termice gatere, cu o capacitate Curteanu. Necazu-i că-n ulti-

în porturile împînzite de ceaţă de debitat de zeci de metri cubi niavreme, după cum ştii

re: scrise şi nescrise j directe şi indi- corinlhice şi ionice, tuburi de apeduct, Mare. Pînă în prezent au fost daţe în folosinţă 14 blocuri cu 120 aparta­ ale Angliei, în porturile R. D. zilnic, pendule şi circulare elec­ I.F.E.T.-urile din regiune ne-or
trice, benzi ..transportoare, hala trimis mai puţin lemn. Nici la
¦' rectc. Urmele arheologice constituie iz- ţigle de acoperiş şi cărămizi cu ştam­ mente.

. vorul de. bază pentru trecutul oraşului pile ale Legiunii XlII-a Gemina, in­ mare şi luminoasă, ne scutesc gaterul vostru, că-i mat mic,

în orînduirea comunei primitive şi strumente medicale, vase de sticlă şi de alte comentarii. Zgomotul cred că n-aveţi atîta lemn cît

- cea sclavagistă. .Epoca feudală este o- ceramică fină. produs de funcţionarea maşini­ aţi putea da gata — continuă

glindiţă în documentele cancelariilor Pc baza bogatului material epigra- lor* Ia care lucrează oameni cu el.
principilor ardeleni, care îşi aveau re­ fic, pe care Bella Cse-rni a reuşit să-l şorţuri şi ochelari, de vîrste şi
ş e d in ţa în Alba-Iulia şi în bogăţia achiziţioneze de Ja diferite persoane sexe diferite, pur şi simplu te — Mai ştiu eu cine-o fi de*
sau rezultate din săpăturile sistema-, face să nu te mai poţi înţelege vină ? Trustul Sibiu de care a-
yiopumentelor _istorice ce dăinuiesc şi tice întreprinse ia băile romane de cumsecade cu cine vorbeşti. parţinem ar trebui să ştie mai
;azi, sub privirea ochilor' noştri. Uneori, oamenii de aici se în- bine ca noi — răspunse gindi.-
sub cetate, la Lumea Noul, Platoul J ’ ’ţeleg mult mai bine prin sem- tor Proşeniuc.
Rămăşiţe ale castruiui şi vechiului Romanilor, Dealul Furcilor, comuna ] ne convenţionale, decît prin
oraş Apulu'm au început să iasă la ivea- Pjrloş şj pe teritoriul actualei cetăţi, j vorbe. Buştenii mari pînă mai. — Aşa ziceam şi eu. Gum
s.a rcuşit să se cIarificc 0 seric dc ] ieri falnici copaci ai codrilor să nu-ţi fie ciudă cînd vrei să
lă îrică din secolele XVII-XVI11, cu J noştri ' ‘minunaţi, se pre­ dai mai mult şi nu poţi ? —
ocazia construirii cetăţii actuale şi a probleme în legătură cu trecutul isto fac în dinţii nemiloşi aî gate­
unor. clădiri din cetate, urme care, prin ri ¦ al oraşului Alba-Iulia, respectiv relor şi pendulelor circularelor, conchise Curteanu.
vairâuSasî lor- documentară şi istorică, oraşul roman Apuluro, peste care s-a în cherestea. Oamenii conduc Şeful brigăzii luă în mină o
.a" atras atenţia amatorilor de. anti- suprapus oraşul actual. cu pricepere maşinile, fiecare
chităţi şi a oamenilor de ştiinţă. In- execută operaţia ce i se cuvine, ţapină, cum de altfel procedă
cepînd cu secolul al XlX-lea, odată cu Ce ştim despre originea dă cheresteaua mai departe, pî­
înjghebarea Societăţii de -istorie, arheo­ numelui oraşului roman nă ajunge bună pentru banda şi gaterîstul Moga. Apoi, de
logie şi ştiinţe naturale- a judeţului transporto'are ce o duce în de­
Ap uium pozit peritru sortare. pe transbordor, împinseră cu
Alba,- şi a înfiinţării muzeului acestei
societăţi, pe teritoriul oraşului Alba-’ S-a observat mai demult asemăna­ Se întrec brigăzile ţapinele un buştean gros în
luiia,. şe execută săpături sistematice rea ce există între numele cetăţii da- de la gaterul mare gura gaterului mare, care toc­
de -dezvelire a vechilor construcţii de mai terminase de debitat un
clădiri, datînd din epoca romană. D. RADU
directorul muzeului din Alba luiia alt buştean. Cele 14 pînze de
Acel care a condus -primele săpăftiri
GH. PORUMBARU

arheologice- pe teritoriul fostului oraş — Vă. întrec cei din briga- (Continuare în pag 3-a)

roman a-fost Bella Cserni, ceh de ori- ţ Cmtinuare în pag. 2-a) - I M» M I M M M M * t « I » » t MH >•t « f M 9 * f * i