Page 21 - 1957-12

Pag. 2 -AX DRUMUL SOCIALISMULUI Nr; 926

Jd VtJI,iMflhttUJt

Industria petroliferă şi a gazului metan Ieri vagonetar, Din trecutul îndepărtat

!n dezvoltare azi inginer al oraşului Alba lulia

¦In industria petroliferă şi a lucrări de mărire a capacităţii Cti zece ani în urmă ar ji fost nia de miner, disciplină, spiritul (Urmare din pag. l-a) toş, singurele care pot să vorbească supuşi de către romani, a căror preî
gazului metan anul 1957 s-a de producţie. La rafinăria de la greu să spun ce anume m-a îndem­ tovărăşesc şi mai ales să faci mi­ în aceaâtă problemă. zenţă şi însemnătate a fost remarcată
caracterizat printr-un mare vo­ Borzeşti au început lucrările nat spre. mină. Auzisem de atitea nerit : aceasta mi-a şi adus peste co-romane Apulum cu poporul şi loca­ de o serie de cercetători.
lum de construcţii: a intrat in pregătitoare pentru construirea ori pe tata povestind despre mină. doi ani titlul la care rlvneam: litatea din Italia de miazăzi: Apulia, La început a fost castrul roman, te
funcţiune prima linie tehnologi­ şi montajul a două mari uni­ Dacă îndrăzneam însă să ne jucăm miner. Apuli, Teanum, Apulum, făcîndu-se le­ se ridica pe locul actualei cetăţi, zi-’ Deci, numele de Apulum este atri­
că a'Complexului industrial de cu fratele meu, de-a minerul, lată gătura între ele şi cortsiderîndu-se că dit imediat după ocuparea Daciei de buit comunităţii romane de abia în
fţxbricare a uleiurilor superioare tăţi de cracare catalitică, pre­ se înfuria. „O sulă de copii să am In anii noştri, fiecare zi a adus ar exista o dependenţă directă, în sen­ forţele romane > el a fost timp de 165 timpul împăratului Marcus Aurelius,
de la Teleajen; la,, marea rafi­ cum şi a unei instalaţii de ab­ dar pe nici unul iui-l fac miner, ceva nou în viaţa Văii Jiului. Mun­ sul că s-ar fi făcut, pe timpul împă­ de ani garnizoana Legidnii a XlII-a după trei decenii de la subjugarea
nărie de la Borzeşti a fost dată sorbţie şi fracţionare a gazelor. rob la exploa­ ca în mină a devenit alta. Ma­ ratului Marcus Aurelius, o colonizare Gemina, care a luat parte la luptele vicusului autohton, atunci cînd cana-:
producţiei o instalaţie de craca­ Prin realizarea Acestor lucrări tări" — spunea cu elemente din această provincie, în Iui Traian contra lui Decebal şi se­ bele s-au transformat într-o adevărată
re termică şi una de distilaţie se va pune la dispoziţia viitoa­ el. şini şi metode de Dacia ; astfel s-ar explica transpune­ diul comandamentului suprem al tru­ aşezare stabilă în care, mai mult ca
' muncă noi se ce rea numelui de pe ţărmul Adriaticei pelor din Dacia. Castrul roman con-', sigur, au fost înglobate şi elementele
prim ară; in Oltenia s-a montat rei noastre uzine de cauciuc Şi, totuşi, nu asupra oraşului roman din valea Mu­ struit de Legiunea XlII-a Gemina, de băştinaşe dacice.
¦tcau a fi curios reşului. Printre învăţaţii care au susţi­ formă patrulater!, cu laturile din pia­
o nouă staţie automată de cu­ sintetic materia primă necesa­ mi s-a împotrivii cule şi aplicate tră cubică, groase la bază de doi Importanţa

răţire electrică a ţiţeiului şi a ră, iar unităţilor de desfacere a cind, mai Urziţi, Azi, să fii miner
produselor petrolifere sortimen­
început să funcţioneze încă una te de tnai bună calitate. O im­ mi-am exprimai înseamnă să cu

din staţiile de pompare a ţi­ dosii multe. Pen­

ţeiului spre rafinării; Capitala portantă lucrare este şi aceea dorinţa de a in­ tru aceasta, in nut această .teorie amintim pe Grigore metri,. înalte de ciţiva metri, în exte? oraşului Apulum
a fost legată de schela petroli­ care se desfăşoară la rafinăria tra în mină. A- timpul liber stu­ Gh. Tocilescu, Bella Cserni şi Alexan­ riorul lor prevăzute cu şanţuri, în?
feră Suţa Seacă printr-o con­ nr. 1 din Ploeşti. Aici va fi pu­ ceasia fiindcă diam. M-atn în­ dru Borza. cadra o suprafaţă de circa 540.000 Importanţa oraşului rezidă în pri­
ductă cu gaze naturale; s:a să în funcţiune încă in primul vremurile s-au scris la liceu. Anii m.p. Dimensiunile zidurilor castrului mul rînd din faptul că a fost, de la
terminat construcţia conductei seinei,iru al anului viitor o schimbat. aceştia nici nu Această argumentare este lipsită de erau de 900/600 m. şi în interiorul lor începutul ocupaţiei romane, garnizoana
NadeŞ—Fintînele, iar din con­ nouă instalaţie de cracare ter­ ştiu cum s-au orice temei, deoarece nu este susţinută erau construcţiile militare în care. erau Legiunii XlII-a Gemina, în al doilea
ducta magistrală care va tran­ mică. Seria marilor construcţii Făcindu-mi u- scurs. După şut, de vreo ştire documentară, dar mai a- cazaţi circa 4.200 de soldaţi. rînd că era reşedinţa guvernatorului
cenicia de vago­ les dacă ţinem cont că numele de Dacici superioare, începînd cu anul
Apulum apare în Dacia cu mult îna­ In apropiere de castru, la o oare­

sporta gazul metan din bazinul din etapa actuală este încheia­ netar şi ajutor luam In fiecare inte de ocuparea ei de către romani. care distanţă (2-3 km), pe locul actua­ 120 e.n., şi a procuratorului (şeful fi­

Ardealului in regiunile din ves­ tă de lucrările pentru amena­ miner Ia brigă­ zi drumul Petro- Se pare că este mai verosimilă păre­ lei suburbii Partoş, a luat naştere, cu- nanţelor) din Dacia centrală din anul
tul. ţării a fost dată producţiei zile unor mineri rea unor oameni de ştiinţă care sus­ rînd după construirea castrului, o a- 158, ca şi a guvernatorului suprem al
o însemnată porţiune. jarea celei de-a doua linii teh­ vestiţi ca Pop şaniului să în­ ţin că numele atribuit oraşului ro­ şezare civilă a familiilor, celor ce erau celor trei Dacii (Porolisensis, Apulen-
Ludovic, Irimie Gh., Cenuşe Cornel man, nu trebuie căutat în afara gra­ înrolaţi ca militari în Legiunea XlII-a sis şi Malvensis). Ca centru politic adt
Anul 1957 a fost de asemenea nologice a complexului de la — am învăţat ce înseamnă dîrze- văţ... niţelor Daciei, ci mai degrabă în gra­ Gemina, a veteranilor care au satisfă­ ministrativ al Daciei, se baza pe siv!
anul iniţierii unor importante Aşa vorbeşte inginerul Felea iul uzitat al dacilor, designînd po­ cut serviciul militar, a negustorilor, lu­ temui de exploatare sclavagist, a
Teleajen. ,< Dumitru de timpul cînd era miner. porul, neamul, tribul dacic Appuli; în crătorilor şi ailor elemente romane co­ permis ca oraşul Apuluin să cunoască
...Toamna anului 1949 l-a găsit al doilea rînd numele oraşului Apulum lonizate în acest oraş. Această aşeza­ o intensă dezvoltare a vieţii sociale şi
( Agerpreş) printre studenţii anului I de la In­ este atestat şi de geograful de la ju re, care s-a dezvoltat în apropierea economice. Măreţia oraşului, întinde­
stitutul de mine din Petroşani. mătatca secolului al II-lea e.n. Ptolo-' castrului, nu purta numele vechiului rea lui, instituţiile civile şi religioase
Posibilităţi ce se cer folosite meus, care aminteşte printre cele mai vicus al autohtonilor, deci Apulum, ci sînt reflectate în bogăţia de urme ar?
• După patru ani de studii şi-a vă­ însemnate oraşe ale Daciei şi oraşul pe acela de Canabae (barăci) ale heologice îngropate în pămînt sau ie­
Creşte necontenit nivelul de tele de pînă acum sînt îmbucu­ comitetelor sindicale şi a orga­ zut visul împlinit. Curind, după ter­ dacic Apoulon. Legiunii XlII-a Gemina. Acest oraş şite la iveală întîmplător sau în urma
trai, material şi cultural al mi­ rătoare. Numărul celor ce au nizaţiilor de U.T.A4. în acest minarea Institutului, s-a întors în­ s-a dezvoltat în cîteva decenii destul săpăturilor arheologice. Materialul ar­
nerilor din Petrila. Clubul mun­ cerut să fie înscrişi acum în scop, obligînd şi conducerile în­ tre ortacii săi, ca inginer. Condu­ Referitor la locul unde a existat a- de mult, luînd proporţii respectabile, hitectonic, sculptural şi epigrafic scos
citoresc oferă condiţii unei te­ formaţiile artistice — cor, dans, treprinderilor pentru a da mai cerea minei Petrila, pentru munca cest oraş, cercetările arheologice efec; iar pe timpul împăratului Marcus Au­ la iveală cu ocazia săpăturilor, atestă
meinice activităţi cultural-artis- teatru şi brigada artistică de a- mult sprijin muncii culturale. sa, l-a trimis împreună cu un grup tuate pînă acum pe teritoriul oraşului relius (161-180), după războaiele mar- în Apulum existenţa multor clădiri şi
tice. Zilnic, filmele proiectate gitaţie — este de 64. Intre ei de. muncitori şi ingineri din Valea Alba-Iulia, n-au putut să precizeze pe comanice,. a fost ridicat la rangul de lucrări- publice ca temple, sanctuare ba?
'sîn t vizionate de un număr tot amintim pe Eugen Fieraru, Li- * M. GORBOI Jiului înlr-un schimb de experienţă teren urmele acestui oraş geto-dacic, Municiupium Aurelium Apuiense. Peste silici, case ale colegiilor de meseriaşi,-
mai mare de petrileni. Sînt viu Felea, M. Ciocîrlie, L. Cos- în R. D. Germană. amintit de Ptolomeus. Se bănuieşte că puţin timp de la această avansare a ateliere, conducte de apă, băi publice
•mulţi şi cei ce ridică cărţi de la tea, M. lonescu, V. Cucu, A. Reinnoiţi-vă din timp abo­ această aşezare trebuie să fi fost in canabelor, care de acum înainte vor cu încălzire centrală, etc. Gu un eu?
bibliotecă, cei ce joacă şah la Frunză, A. Brînduşa, Irina namentele la ziarul „Drumul Bătrînii mineri, de la care acest imediata apropiere a oraşului roman purta numele de Apulum, datorită. ne­ vînt, oraşul Apulum a aparţinut ele­
club, cei ce participă la progra­ Kiss, Augustin Dumbravă, etc. socialismului''. inginer a primit primele îndrumări Apulum, din secolul al II-lea al e.n. cesităţilor de ordin administrativ şi mentelor exploatatoare romane, venite
în minerit, se mîndresc cu Felea După unii cercetători, acest vicus in importanţei pe c a ^ ţo avea acum Mu- în Dacia pentru îmbogăţire şi exploa-
mele artistice ale clubului etc. In curind va începe să acti­ Ziarul apare zilnic. Costul Dumitru. nicipiul Apulum, ca reşedinţa milita- tarea bogăţiilor Dacici. In oraşul Apu-
veze şi o mică orchestră pentru abonamentelor este de 4 lei digen a fost suprapus de oraşul sau ră şi civilă a provinciei Dacia, a fost
In ce priveşte formaţiile ar­ lunar pentru abonamentele ...Azi, tata nu mai e supărat. „c„aostiru„il roman, fapt „c„a„r„e "n•u< e«s„tue con ridicat pe timpul împăratului Gommo- lum, ca şi în celelalte oraşe ale Da­
susţinerea joilor de tineret. Im colective şi 5 lei lunar, pen­ firmat de cercetările de pe teren nici dus' (180-192), la rangul de Colonia ciei, pe lîngă clasa exploatatoare, ala?
tistice, în cadrul clubului, acti­ tru abonamentele individuale. Dacă ar avea 100 de copii, pe toţi chiar de inscripţiile din timpul stâ- (Aurelia) Apulensis. ceristă, ce locuia în case luxoase con?
tre cei ce vor alcătui această pînirii romane. Sperăm că viitoarele struite din piatră, pardosite cu mo­
vează o echipă de dansuri, o e- Abonamentele se fac la o- i-ar face mineri. El e maistru miner săpături ce se vor efectua pe terito­ Spre nord-est şi sud-est de cetate se zaicuri, policrome şi cu încălzire con-'
orchestră sînt Petru Grigor, ficiile poştale prin factorii riul şi împrejurimile oraşului Alba-Iu întindea în acest timp, ca şi mai îna­ trală, întîlnim mulţimea Sclavilor ce-şi
chipă de teatru, o fanfară şi poştali şi difuzorii voluntari. la aceeaşi mină unde sînt şi eu, lia, vor clarifica multe probleme în
Ioan Şerban, Mihai Vlăduţ şi
o orchestră. Trebuie remarcat iar în acest an şi cel dc-al doilea
Ioan Chiriţă.
insă faptul că numărul aces­ frate al meu va deveiU tot inginer
Printr-o acţiune susţinută în miner.
tor formaţii ca şi numărul mem­
rîndul minerilor, inginerilor,
brilor lor poate fi mult mărit.

Comitetul de partidele la mi­ tehnicienilor şi funcţionarilor De la începutul stagiunii legătură cu aşezarea autohtonilor ge-: inte de cucerirea romană, aşezarea au­ duceau viaţa mizeră Ia periferia ora­
na Petrila a luat iniţiativa a- minei şi preparaţiei de la Pe­ to-daci.
tragerii de noi elemente în for­ trila, aceste acţiuni pot fi mult tohtonă a daco-geţilor, de care a fost şului, în cocioabe şi bordee de pămînt,
maţiile artistice existente. Pre­ sporite. Găsim bune măsurile Toate aceste argumente, arătate mai
şedinţii comitetelor sindicale de luate de comitetul de partid şi sus, demonstrează că vechea teză des­ vorba mai înainte. Această comunitate muncind pentru stăpînii lor la toate
secţii au activat mai intens de cerem ca să ducă şi pe mai de­ pre originea italică a numelui şi chiar
atunci'în acest scop şi rezulta­ parte munca de îndrumare a Deşi au trecut numai trei luni şi va avea loc la 10 decembrie a.c. a populaţiei transplantate în Dacia, este dacic# nurtiită de romani, foarte pro ' lucrările din interiorul oraşului sau la
jumătate de cînd Teatrul de stat Este normal ca Teatrul de stat din sortită eşecului. In ultimul timp s-a
„Valea Jiului" din Petroşani şi-a în­ 'adfnis teoria u'rtaniin valabilă, că‘ în­ babil, vicus Apulum (sau Apulensis), cultivarea ogoarelor, Contrastul izbitor
ceput stagiunea, pînă acum a şi pre­ Petroşani să dea spectacole de bună tre numele oraşului dacic Apoulon şi
zentat patrii premiere. Stagiunea a calitate, cînd colectivul teatrului este populaţia sau tribul Appuli este o strîn­ pe timpul împăratului S.eptimius Se- ce a existat între aceste clase so­
fost deschisă cu piesa „De luni pînă format din actori valoroşi Ca Elena să legătură, ce. are la bază viaţa, lim­
luni" de V. Constantinescu şi Gh. Antonescu — Artistă emerită, Ion Stă- ba şi tradiţiile sociale ale Daciei pre- verus (193-211.) a fost ridicată Ia ciale, remarcat de unii autori antici;
Voinescu şi s-a bucurat de un deo­ nescu, Ion Pavelescu, Ana Colda, Eli- rom’ane. Romanii, după. cucerirea Da­
sebit succes în rîndul publicului spec­ sabeta Belba, Ion Tomescu, Dem. şi rangul Ţie'Muficipium Septimum ÂjJU-”""”8®' reflectă de asemenea şi în materia
tator. L. Columbeanu, Anca Ledunca, Urlieă
Gheorghe, Donca Ştefania, Stela Po- ilLe/niTs" e_ . IT n' secolul a_ il tItItI-il^ea, pe jti: _m___p. . u. 1l'.'¦•1InUt . nempirgr rroaffi rivc ' cşîi .- QarÎihli«eroillAo>g«iAc' ' ip\ rrrovenit de

Continuă alegerile consiliilor împăratului Decius (anul 250), pen­ pe teritoriul oraşului Alba-Iulia sau îm­
colectivelor sportive tru o mai bună administrare. Munici­ prejurimi;

piul Apulum a fost ridicat-la rangui întinderea oraşului antic, era mult

de. Colonia nova, Apulensis; nova, mai mare decît partea clădită din ac­

HAŢEG (de la subredacţia De pildă, la Baru Mare toţi A doua premieră a fost „Take, pescu şi alţii. ciei, n-au făcut altceva dccît, înglo- pentru a deosebi de cealaltă colo­ tualul oraş Alba-Iulia, cuprinzînd o

noastră voluntară). In localită­ cei 120 de membri înscrişi în lanke şi Cadîr" de V. 1. Popa. Şi a- O parte dintre actorii Teatrului de bînd şi oraşul geto-dacic în comunita­ nia existentă în acest timp pe terito­ suprafaţa de teren lungă de circa 6
ţile raionului Haţeg, membrii stat din Petroşani au plecat în anii tea romană, să împrumute numele a riul Părtaşului de astăzi, sau după km în direcţia nord-sud şi cu lăţimea
U.C.F.S. continuă să aleagă con­ U.C.F.S. au luat parte la alege­ cest spectacol, a atras un mare nu­ trecuţi din Valea Jiului, fie chemaţi şezării autohtonilor. unii cercetători, a fost- înglobată în de circa 3 km.
siliile colectivelor sportive. Pî­ de interese familiare, fie din alte mo­ vechea colonie, formînd împreună
nă în prezent au avut loc ase­ rea consiliului colectivului spor­ măr de spectatori. O piesă însă cu tive. Dragostea de formaţia de tea­ Evoluţia istorică o singură colonie — nova Apulensis. In secolul al IlI-Iea înflorirea ora­
menea alegeri în localităţile Li- tru în care au muncit atîta timp, a şului Apulum , decade . datorită atacu­
vadia, Tecuri, Baru Mare, Sil- tiv, igr prin discuţiile lor au care se mîndreşte Teatrul de stat din fost însă mai tare şi s-au reîntors la a aşezării La baza celor două comunităţi deo­ rilor triburilor străine din estul Da­
Petroşani. Aşa au plecat şi au reve­ sebite, cu acelaşi nume Apulum, se ciei şi deselor răscoale interne, puse
vaş, Demsuş şi altele. scos la iveală-o serie de rea­ Petroşani este „O chestiune persona­ nit : Ion Stănescu, Gigi lordănescu, După precizarea sumară a originei la cale de Către populaţia subjugată,
Dana Pantazopol şi Tudor Branea. numelui oraşului roman, să vedem a- aflau pe de o parte Canabele, de alta în alianţă cu dacii liberi din nordul
In general adunările au fost lizări pe tărîmul activităţii spor­ lă" de Al. Stein. O altă piesă a că­ cuhl care a fost evoluţia istorică a provinciei. Cu toate acestea, evoluţia
Faţă de formaţia teatrală, din Valea acestei aşezări. salul „vicus" Indigenilor daci. Prima şi existenţa oraşului Apulum este do­
bine pregătite, la ele participind tive. La adunarea din Baru rei premieră a avut loc la 1 decem­ Ji.u..l.u..i., ^care aa repurtat pînă acum .fru- vedită pînă în timpul lui Aurelian.
moaşe succese, este necesar ca direc- Începuturile, oraşului roman Apulum o aşezare romană înfiripată de ce­
un număr mare de membri ai Mare, după alegerea consiliului brie este intitulată „Colivia cu sti- se cunosc destul de bine în compara tăţeni, de clemente de colonizare, de Epoca ce urmează legiunilor roma1
colectivelor spbrtive respective. oameni de afaceri' şi meşteşugari, cu
colectivului sportiv, s-a hot.ărît cleţi" de L. Sebastian şi S. Georges-

ca în curîrtd să se amenajeze un cu, care de altfel este în premieră pe

teren de tenis ,de cîmp, unul de ţară. Concomitent, colectivul teatral

volei şi unul de handbal. repetă pentru reluare, piesa, „Aface-

N. SBUCHEA 1 riştii" de Tudor Şolmaru. Premiera
____________ I ______________ _____________

8 IoIO CO 0 0 00 00 00 00 0 0 CO 0 0 00 0 0 00 0 0 00 0 0 00 0 0 00 00 0 0 0 0 -0 0 -0 0 0 0 0 0 00 0 0 00 0 0 3 0 ^ 0 o o 0 0 0 0 0 0 -0 0 -0 0 -0 0 OO 0 0 OO OO 00 OO OO 00 o o oo o ţiunea Combinatului carbonifer „Va­ ţie cu vicusul (salul sau oraşul) in­ un cuVîrtt, de privilegiaţii societăţii ro­ ne din Dacia, pe timpul Iui Aurelian
8 lea Jiului" să fie mai înţelegătoare mane care erau în dependenţă de cas­ (271), se caracterizează prinlr-o pe­
8 Atenţiune! aici şi s-o sprijine în rezolvarea unor digen daco-getic. La cunoaşterea isto­ trul roman; a doua, a răsărit spre rioadă de nelinişte şi nesiguranţă, da­
8 03? 8 probleme materiale. riei lui au contribuit foarte mult in­ nord de cetate, în strînsă legătură cu torită popoarelor migratoare Care au
8 8 scripţiile romane care s-au găsit pe satul (oraşul) autohtonilor daco-geţi cutreierat teritoriul Daciei. In această
8 MARIA 10RDACHE-DUM1TRESCU teritoriul oraşului Alba-Iulia şi Par- perioadă cu siguranţă că oraşul Apu-
8 8 corespondentă voluntară Ium a avut mult de suferit şi chiar,

g' Aşa se intituleâză indicativul sta- că la data de... ora...- pe lungimea torii se înţeleg între ei pe baza Unor §

8 ţiei de radiorecepţie a radioamato­ de undă... s-a făcut o legătură în- coduri, cu ajutorul cărora se pot 8 .OCK><XX>O<XK><>-C'OO<><><><XXXX>OOCKX>OO<XK>OV'y'C><?<XX>OV<X?OC><.'0O<X><>O0 OOOOOOOOOOOOOOOOO'l^OOOSJ din acest timp datează dărîmarea com?
pletă a castrului şi oraşului roman.
rilor din oraşul nostru. Pe calea un­ tre cele două staţii. Asemenea cărţi prescurta o mulţime de cuvinte sau 8 I n ie ! m\wnsmoM e poete fi redus şi moi mult
La venirea slavilor pe teritoriul fos­
delor zilnic ei 'cimentează o strînsă de confirmare s-au primit pînă acum propoziţii. Codurile sînt formate din | tului oraş Apulum, nu se mai aflau

prietenie între oamenii din restul ţă­ din peste 30 de ţări. 2 pînă la 3 sau chiar mai multe li- g

rii şi de pe întreg cuprinsul pămîn- Din toate1acestea, se naşte însă tere. Spre exemplu QTH înseamnă g HAŢEG (de la subredacţia mă. Numai aşa se poate explica jungîndu-se pînă acolo incit să decît ruine, din care. slavii au ridicat
numărul extrem de mare' de ab­ o nouă cetate de piatră, pe care, ca
tului. întrebarea: cum se poate vorbi la localitatea, OP este egal cu „opera- g senţe de la lucru în aceăstă sec­ nu mai existe absenţe nemoti­ în atîtea alte locuri, au numit-o ,.Se?
tatea Albă" sau „Belgradul".
încadraţi în Asociaţia voluntară mii de kilometri, fără a cunoaşte tor", QTR este egal cu „care este 8 noastră voluntară). ! vate.

8 pentru apărarea patriei, radioamato persoana, fără a avea un fit' sau ora exactă1', etc. Toate acestea se o Este în general cunoscut că S. NlCU

rii din oraşul Deva, au obţinut în vreo altă legătură directă? Cum se găsesc în călăuza şi traficul de ra- 8 absenţele nemotivate de la lu­ ţie.

° ultimul timp succese frumoase în do- put deosebi între ele, ţoale staţiile dioamatori. g cru, constituie una din cauzele In lunile următoare, însă, tre- o ...ooaoooocoocooocxjaooooocoocxx)oojxxK X 3oooooooc30

o meniui recepţionarii mesajelor diferi- de radio din lume? Răspunsul este Partea cea mai importantă a con- o
g tcior staţii de emisie din cele cinci următorul: aşa cum oamenii se dio- vorbirilor între radioamatori o for- g principale ale neîndeplinirii pla­ cîndu-se la o organizare mai

g continente ale globului. Numai în sebesc între ei prin nume, tot aşa, ’mează transmiterea şi recepţia unor g nului de producţie. atentă a diferitelor echipe de

8 cursul anului 1957 la staţia colectivă orice staţie de emisie sau recepţie controale tehnice din care aceştia îşi 8 Din acest punct de vedere — Zidari s-a reuşit ca numărul o-
acela al înregistrării unui nu­ relor absentate nemotivat să
8 de recepţie Y06—037 din Deva, s-au are şi ea numele ei care se chea- pot da seama cum sînt auzite emi- 8 măr mare de absenţe nemotiva­
te — cooperativa de producţie scadă.
realizai* peste 1.6S0 de legături, tri- mă „indicativ de apel". Acest indi- siile lor la cele mai îndepărtate jj meşteşugărească „16 Februarie11 La acest rezultat, s-a putut
miţfndu-se un număr' de 360 contro-' cativ este format din litere şi nu- colţuri ale pămîntului. Conţinutul a- 8
ajunge ducindu-se de către mem­
luri (QSL) şi prirnindu-se pînă în mere după anumite reguli stabilite cestor mesaje „misterioase" le poate g

prezent peste 250, prin înţelegeri internaţionale. O li- auzi oricine la aparatele de radiore- g

Dintre membrii colectivului nostru teri sau doua, la început arată ţara cepţie pe benzile de unde scurte de o din Haţeg, deţinea pînă nu de brii consiliului, ai aparatului
ce operează la staţie, se remarcă căreia îi aparţine staţia respectivă. 7, 14, 21 metri în telefonie, telc- 8 mult, un trist record. tehnic, o muncă vie de lămuri­
g în incd deosebit’ Grigoi'e Bogdănes- De exemplu ţării noastre i s-â repar- re printre cooperatori, arătîn-
8 cu, care prin activitatea sa este cu tizat grupul „Y0“, pentru radioama- grafie, etc. g Cele mai multe absenţe ne­ du-li-se urmările pe care le au
8 noscut nu numai în ţară dar şi peste torii din U.R.S.S. litera „U“, pentru Colecţia de QSL-uri pe care noi g motivate s-au înregistrat in aceste zile pierdute. De aseme­
8 hotare. Participînd la concursurile cu R. P. Polonă literele „SP“, etc. Acest o îmbunătăţim necontenit cu diferi- g cursul lunii iulie. In cursul lu­
te confirmări este mîndria staţiei 8

o caracter republican şi internaţional, grup de litere este urmat de un nu- noastre colective. 8 nilor august, septembrie şi oc­ nea cooperatorii care au exce­
tombrie numărul absenţelor lat in a absenta de la lucru,
el a obţinut în clasamente locuri măr de la 1 la 9, arătînd districtul Trebuie menţionat că cheia succe- 8 nemotivate a scăzut treptat. printre care Martin Silvestru,
Gheorghe Ţapu, Rudi Ţapu,
destul de bune. Din colectivul nostru, radioarftatoricesc1 din ţara respectivă, selor noastre este studierea necontc- 8 Pare ciudat, dar este perfect Peti Munteanu şi alţii, au fost
veridic că secţia zidari-zugravi criticaţi aspru cu prilejul con­
mai fac parte şi alţi radioamatori Partea de la sfîrşitul indicativului de nitn a bogatei tehnici sovietice. A- g a înregistrat cel mai mare nu­ sfătuirilor de producţie şi în a-
măr de nemotivate tocmai in dunarea generală.
care depun o muncă intensă pentru apel este formată dintr-un grup de cest lucru n e , permite să perfecţio- g cursul verii (îtl lunile iulie, au­
gust a.c.), deci, chiar atunci Ca o consecinţă, planul de
obţinerea de legături cît mai multe 1,2 sau 3 litere urmat apoi de un năm aparatura şi să practicăm acest g cînd avea plin sezon de lucfU. producţie al-cooperaţiei a putut
Acest fapt s-a putut petrece ti îndeplinit şi chiar depăşit cu
cu celelalte staţii din ţară, şi din număr care deosebeşte fiecare sta- sport pe. o scară cît mai largă. 8 datorită slabului control exer­ mult in cursul lunii octombrie
a.c.
striuuauite.. Printre aceştia, se nu- ţie în parte. Zilnic radioamatorii noştri, îşi în- 8 citat de către colectivul de con­
Se pot însă obţine rezultate
mără Iovu Carătaş, Gogu Valea, Problema radioamatorilor din în* frăţesc' undele lor cu cele sovietice, 8 ducere, precum şi superliciali- şi mai frumoase. Numărul de
ore absentate, va trebui să fie
GheorgheRugescu, TudorBivolarii, treaga lume, este reglementată prin cu ale ţărilor de democraţie popu- tăţii in muncă manifestată,, de în viitor şi mai mult redus, a-

IoanMurgii şialţii. înţelegeri internaţionale, rezultate din Iară şi cu ale altor puncte de pe g către şeful secţiei, tov. Gh. Cos-

Cine avizitatsediul comitetului conferinţe ce se ţin la diferite in- glob. Zi şi noapte ei lansează ape- o

o organizatoric A.V.S A.P. din oraşul tervale de timp şi la care parlicipă luri de caldă prietenie radioamato- 8

Deva s-a putut convinge că stabi- reprezentanţi din toate ţările. Orice rilor de pe tot cuprinsul globului, 8

g lipea legăturilor prin radio sînt con- staţie de emisie sau recepţie,’ funcţio- pentrupropăşirea păcii între toate o

g firmate de nişte’ cărţi, asemănătoare rşeaza pe baza unei autorizaţii eli- popoarele lumii. 8

8 cărţilor poştale, frumos ilustrate cu beraiede Ministerul poştelor şi te- TAIŢA LUPEA

8 aspecte şi privelişti din ţara respec- lecomunicaţîilor din ţara respectivă. vicepreşedinte al C.O. AVSAP g

8 tivă. Prin aceste -cărţi se confirmă Vorbind diferite, limbi, radioama- oraş Deva o

8 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 OO V tO O 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 Oi 8-

Iii