Page 22 - 1957-12

Nr. 926 DRUMUL SOCIALISMULUI

Tînâra brigadăMai molii preocupare Cînd aprovizionarea Acţiuni ale

fafă de sarcini nu e asigurată Comitetului
organizatoric al
"i ;
Se ştie că atelierul de reparaţii e- D E REPARAŢII CURENTE femeilor din oraşul
DEVA
De curînd a avut loc în co­ de partid. în direcţia educării lectrice al Combinatului siderurgic Hu­
muna Crişcior, raionul Brad, a- tinerilor din organizaţia de ba­
nedoara are o importanţă deosebită ind tlnăra brigadă de lă­ Reparaţia F „ Ei bravo, băieţi! Meri­ Comitetul organizatoric al fe­
dunarea generală U.T.M. pentru ză, o lipsă serioasă a fost şi în buna desfăşurare a procesului de cătuşi a lui 1. Beldeati de a fost terminată l taţi un aldămaş — spuse me­ meilor din oraşul Deva şi-a în­
producţie, la marile agregate ale com­ la Depoul Teiuş a luat în pri­ canicul. tocmit un plan de acţiune con­
darea de scamă şi alegerea noi­ aceea că biroul organizaţiei de binatului. Totuşi, serviciul de apro­ cret, menit să ducă la îmbună­
vizionare al combinatului, (şef 1. tăţirea muncii în rîndul femei­
lor organe conducătoare. bază nu s-a preocupat cîtuşi de Zuz) nu-i dă atenţia cuvenită. Spu­ mire locomotiva 50.389 pentru ala mare de reparaţii ade- S-a întîmpîat lor, aşa cum prevede hotărîrea
nem aceasta pentru că 24 motoare e- într-o zi... Biroului Politic al C.C. al P.M.R.
Din darea de seamă prezen­ puţin de a îndruma pe tineri lectrice programate să fie reparate în reparaţii curente, aceasta în­ d t ) p o d u lu i, luminată de puter­
luila noiembrie, pînă la data de 28 Astfel, pentru îmbunătăţirea
tată de către tov. Virgil David, să citească cărţi de literatură ale- aceleaşi luni, n-au putut fi repa­ că mai era caldă. Dar puteau nice becuri şi împînzită de a- situaţiei elevilor la învăţătură,
rate din lipsă de sîrmă de diferite se vor. deschide două cursuri pe­
secretarul organizaţiei de bază beletristică. Datorită acestui lu­ dimensiuni. De asemenea, 4 mag­ aştepta lăcătuşii să se răceas­ burii evacuaţi din locomotivă, o -a întîmpîat într-o zi ca dagogice cu mamele ce au co­
neţi pentru macaralele de la oţelărie că locomotiva ? Desigur că era cuprinsă de freamătul ( T locomotiva 50.221 să pii de vîrstă şcolară. Aici, ele
U.T.M., au reieşit o serie de cru, din numărul destul de mare erau nereparaţi pînă la data de mai nu. Pînă la ora 16 ea urma să muncii lăcătuşilor. Ei demon­ aibă nevoie de o reparaţie se­ vor primi noţiuni despre aju­
sus, din lipsă de bumbac, deşi se fie bună pentru introducerea tau bielele motoare, demontau rioasă, deşi era vorba docir torul pe care trebuie să-l dea
părţi pozitive în activitatea or­ de utemişti; cuprinşi în organi­ aflau de mai bine de o lună şi ju­ copiilor la pregătirea lecţiilor.
mătate programaţi pentru reparat. De asemenea, se va organiza
ganizaţiei de bază. în acelaşi zaţia de bază, abia doi sînt pur­ un ciclu de conferinţe privind
Conducerea secţiei a făcut cunoscut educaţia copiilor şi tineretu­
timp au fost sCoase însă la ivea­ tători ai insignei de „Prieten al acest lucru serviciului de aprovizio­ focului. capunle de cruce, saltarele de ^ atie curentă_ Un cuzi. lui.

lă şi numeroase lipsuri care au cărţii". — Şeful brigăzii e aici? în distribuţie, mecanismele. Aşe- ^ ^ t mecanismul Tot în viitorul apropiat se vor
trebă mecanicul locomotivei, zau pe capre piesele mai mari, , /fl t> frlna de de'schide în oraş cursuri de ar­
existat. Printre principalele lip­ in cuvîntul său tov. Eftimie LI. Seuşan. tă culinară şi croitorie. Pentru

suri a fost aceea că utemlştii, Matei, secretarul organizaţiei de — Nu-i aici, răspuse lăcă­ iar pe cele mai m ia le pu- asem en‘a Lăcătaşu îi dădură

şi mai ales secretarul organiza­ bază P.M.R., a arătat că lipsu­ tuşul Ilerlea, un tînăr destul neau pe mesele de lucru, ca- ^ reparaţia la

ţiei de bază U.T.M., s-au preo­ rile manifestate în activitatea re se aflau in imediata apro- s /o/ust- dnd se apro­

cupat în mică măsură de mun­ organizaţiei de bază şi mai ales piere a Locomotivei. Se puneau ' ^ J6 locomotiva nu era

ca de transformare socialistă a a biroului, se datoresc în bună de înalt, cu trăsături fine şi adause la cuzineţi, la capurue 1 ,

agriculturii. măsură faptului că şi comitetul faţa prelungă, îmbrăcat într-o de cruce, se punea la punct ... _

Darea de seamă a scos de a- raional U.T.M. a lăsat ca acti- salopetă unsuroasă. etanşeitatea saltarelor. Se lu- ~ <? ne facem, fraţilor ?
— Şi cine-i ţine locul ? era apoi la schimbarea sabo- ® lăsăm pentru^ nume sau...
semenea la ivea­ ___________ _ vitatea organiza­ — Noi, ăştia toţi care ne
iilor şi la repararea frinei. r ~ Lucrăm pina o terminam.
lă şi lipsa de ţi ţiei de bază Mecanicul locomotivei, din La ora 18,30 trebuie sa fie

îndrumare a or­ Q M & . e . m n ă r i gj U.T.M. - Crişcior nare prin adresele nr. 390 din 4 oc­ vedeţi în brigadă — răspun­ cînd in cînd, le mai da o mî- gata> răspunse şeful brigăzii, femeile care lucrează în gospo­
H — să se desfă- tombrie 1957, nr. 409 din 21 octom­ se cu înţeles lăcătuşul E. nă de ajutor, iar maistrul Su- unuia brigada, care monta dăria agricolă colectivă „Pe-
ganizaţiei de ba­ de la j§ şoare la voia în* brie 1957 şi nr. 2943 din 18 noiem­ Boca. tofy Săndor", pentru cele din
ză U.T.M. de că­ adunarea generală I tîmplării. Numai brie 1957, precum şi verbal. Servi­ ciu se interesa de materiale. un sab°t- satul Sîntuhalm şi cartierul
tre biroul orga­ fg aşa se explică de ciul de aprovizionare a invocat me­ — Dacă-i aşa, apoi să-mi — Vă întrec cei de la R.R. — Trebuie s-o term inăm ! Viile Noi se vor înfiinţa trei
nizaţiei de bază U.T.M. Crişcior faceţi o reparaţie bună, cum cercuri agrozootehnice.
ce în aproape — spuse M. Munteanu, secre- adăugă Herlea. Maşina plea-
P. M. R. din co­ tarul U.T.M., care venise in că la drum in seara asta.

mună. Darea de seamă a criti­ un an de zile a fost organiza­ reu scuza, aşa-zisă obiectivă: „lipsa am scris pe buletinul de lu­ hală, cu treburi. bn depou mai rămăseseră

cat aspru şi poziţia comitetu­ tă o singură adunare generală de repartiţie sau repartiţie insuficien- cru, iar dacă mai găsiţi vreo — Ba să-şi pună pofta in puţini oameni, dar în hală nu
lui raional U.T.M. care a negli­
jat în mare măsură ajutorul ce şi trei şedinţe de birou. tă“. Pe bună dreptate, colectivul sec­ defecţiune în plus, remecliaţi-o cui oamenii lui Dumitru. Nu rnai era nimeni, in: afară de IM ftlM Ifffi
trebuia să-l acorde organizaţiei ţiei electrice se întreabă: cînd vor şi eu am să vă trec totul pe ne-or întrecut ei nici cînd or tînăra brigadă de lăcătuşi. Se
de.bază din Crişcior. în vederea îmbunătăţirii ac­ avea de gînd tovarăşii de la ser­ buletinul de lucru. Pe mine plecat trei inşi la focărie şi înserase. La lumina puternică a Casa de Economii şi Con-
tivităţii de viitor a organizaţiei au venit alţii noi în locul lor, becurilor, tinerii lăcătuşi exe-

Cei care au luat cuvîntul au de bază, tov. Petru Almăşan, viciul de aprovizionare să-i asigure mă găsiţi pe-aici, prin lială... dar mite acum ! i-o întoarse cutau ultimele reparaţii. Ci- semnaţiuni — C.E.C. anunţă că,

criticat cu tărie lipsa de preo­ secretar al Comitetului raional la timp cu materialele necesare? Nu — De asta o să te con­ Herlea. beai pe feţele acestor tineri în mod excepţional, la tragerea

cupare a biroului organizaţiei U.T.M., a indicat celor prezenţi de alta, dar acest lucru nu numai că vingi, cînd vei ieşi cu ea la Şi tinerii lăcătuşi munceau bucuria succesului, încrederea la sorţi suplimentară a obliga­
de bază faţă de învăţămîntul măsurile ce vor trebui luate în grevează asupra procesului de pro­ ţiunilor C.E.C. de la 31 decem­
politic U.T.M. care în anul tre­ viitor şi felul cum va trebui să ducţie din secţie, ci poate avea re­ drum, replică Medrea — un parcă mai hotărîţi, mai îndir- m forţele lor, dragostea lor brie a.c. participă toate obliga­
cut s-a desfăşurat la un nivel fie organizată activitatea orga­ percusiuni grave la multe secţii din tinerel cu ochi albaştri, îm­ fiţi, pentruca locomotiva să faţă de muncă. Oboseala, du- ţiunile C.E.C. procurate pînă în
cu totul necorespunzător. Tov. nizaţiei de bază pentru a obţine combinat. brăcat intr-un halat stropit cu fie reparată la timp şi bineînţe- pă atîtea ore de lucru neîntre- ziua de 30 decembrie a.c. inclu­
loan Şortan delegat la adunare, succese pe drumul construirii ulei şi pe cap cu o bască nea­ les, reparaţia executată să fie rupt, nu le dărîmase încrede- siv.
a arătat că biroul organizaţiei socialismului. A fost de aseme­ GH. C. de calitate. La ora 16, tine- rea, locomotiva urma să pie­
de bază se face vinovat şi de nea adoptat un plan de măsuri Ca urmare toţi deţinătorii de
faptul că nu a desfăşurat nici în care sînt prevăzute sarcini gră. rii lăcătuşi puseseră ultimele ce la drum, iar brigada îşi obligaţiuni C.E.C., precum şi cei
o activitate în direcţia muncii concrete pentru toţi membrii or­ care le vor procura în cursul
cu pionierii. In mod deosebit ganizaţiei de bază. j şplinturi, cu alte cuvinte ter- ridica şi mai mult prestigiul lunii decembrie, participă la 31
participanţii la adunarea gene­
rală au criticat biroul şi pen­ Trecînd la alegerea noului co­ CKXXXZOOOOOQOCXXXXXXXXZOCKXZOOOCKXZOQOOQOOCK^OSXXXXXX. minaseră reparaţia. în faţa colectivului, colectiv decembrie 1957 la 2 trageri la
tru faptul că a desfăşurat o sla­ mitet, adunarea generală a vo­
bă muncă politică de îndruma­ tat în unanimitate pentru tov. — Puteţi să puneţi focul! fruntaş pe ţară. sorţi (de bază şi suplimentară).
re şi de educare a utemiştilor îoan Şortan, Marta Laslău şi Alegerea organelor de Cruce Roşie — anunţă tînărul Onilă.
pentru a-i pregăti să ceară in­ Marin Kilynger. GH. ZAMFIRESCU La aceste trageri se vor atri­

~~ •<v—j 1 bui : 1 cîştig de 100.000 lei, 2

In perioada 1 decembrie 1957 La Atelierele C.F.R. cîştiguri a 75.000 lei, 3 cîştiguri:

—1 februarie 1958 au loc ale­ Simeria început promiţător a 50.000 lei, 7 cîştiguri a 25.000

gerile organelor de Cruce Ro­ Secţia a 5-a vagoane a Ate­ 20 de tineri muncitori şi func umor in interpretarea brigăzii lei, precum şi alte numeroase
şie ale secţiilor, comitetelor de lierelor C.F.R. Simeria numără ţionari, — romîni, maghiari ş artistice de agitaţie, unde echi­
circumscripţii şi de întreprinderi. 230 membri de Cruce Roşie. A- germani — de la I.F.E.T. ş pa de teatru a prezentat prolo­ cîştiguri1 între 10.000 şi 1.000
Alegerile sînt întîmpinate de legerea organelor de Cruce Roşie U.I.L. Sebeş, s-au constituit în gul „Jos cortina" de Topircea-
tr-o echipă de teatru şi o briga nu şi piesa „Oaspetele din fap­
membrii Crucii Roşii cu noi suc­

trarea în rîndurile candidaţilor PAUL ANTONESCU cese în muncă. a constituit pentru acest colectiv dă artistică de agitaţie, sub în tul serii", de Horia Lovinescu. lei, în valoare totală de 2.000.000

de muncă un eveniment de sea­ drumarea şi cu sprijinul Corni ŞTEFAN HOFFMANN lei.

mă. In preajma acestuia, între­ tetului de întreprindere I.F.E.T.
w /> Primul spectacol şi primul Bogat sortiment de bunuri pentru copii

cerea socialistă a cunoscut un succes l-au repurtat la 23 no­

avînt nou. Această" a făcut ca iembrie, la Zlatna. Industria bunurilor de consum pregă­ In sectorul de produse zaharoase şi

¦planul de pr.Q.ţlucţie să fie reali­ In prezenţa a peste 200 .spec­ teşte un bogat sortiment de produse biscuiţi, care a dat peste 500 tone de
zat sută la sută. tatori, amatorii au prezentat un pentru tradiţionalul pom de iarnă, mult mărfuri în contul anului viitor, se lu­
aşteptat de cei mici. crează cu avînt la realizarea sorti-'
De altfel, organizaţia din sec­ program artistic de satiră şi mentelor pentru pomul de iarnă. Anul
ţia 5-a vagoane este fruntaşă şi acesta se vor produce peste 300 tone
în munca de organizaţie. ¦*j—1/—' i—>r-->/—i/—14.. “5 de bomboane, ciocolată-poveşti şi fi­
guri. Se vor fabrica aproape l milion
Şi-au ales noul comitet Unde se fabrică cheresteaua 3 de pacheţele cu turtă dulce, napolita­
ne, biscuiţi figurine, „Eugenia" etc:
De curînd, organizaţia de Cru­ 3
ce Roşie de Ia Abatorul din De­ Cu multa grijă se execută şi sutele
(U rm are din pag. l -a ) ta confecţiona mult căutatele j de mii de jucării mecanice, mecaniza­

fa„e„srceusţ.ti.rţ.ai.,u,*înccu„epudj rm-ăţişsoa-r1i pmriecfiac\şai. frize poeKbnster.ruvapaî*rn.c.heb<tr.i¦gadj a- acel, 3o3j
Se

ssV va şi-a ales noul conutet. La în bucăţi lungi dc semifabri- ţ f " fV " * !™ -’,' f P-ar.' te, litografiate, jocurile distractive, glol
şedinţă au participat 36 tova­ burile multicolore, artificiile şi alte po­
s răşi. Deşi în cadrul şedinţei de cate. La pendula electrică, D. “ Y™nd“ V ToJ \ P m2 } doabe pentru pomul de iarnă.

Piainicek — un. co,m brunet, cu rau hotariţi sa- ,int.reanca§abKrai.’gae-" 1J

alegeri s-a arătat că s-au obţi­ S f S ^ S L c ? ; da di" -bim bul următor al Li j Oamenii muncii din unităţile indus­

s nut unele rezultate pozitive în bun, după .indicaţviile ,desenate- d1e fLaptf c' a °deavmiz“a i:i „M^ aai.“ mPu“ls-1 triei uşoare pregătesc şi ei numeroase
munca organizaţiei, totuşi ac­ articole pentru copii. La fabrica de-con-’
's» tivitatea nu s-a desfăşurat la tj fecţii „Gh. Gheorghiu-Dej“ din Capita-'
nivelul posibilităţilor. Cei pre­ rulu, Hendrea sau după pro- „ ş, 'mai bună cherekea fabri-1 lă, precum şi In alte fabrici de COnfecJ
\ zenţi au ales noul comitet, a- ţii din ţară se execută în această lună
s legînd ca preşedinte pe tov. J ! , sr f aprecieri. Alături, la c||or „oastre de mobi,ă , semi. mai mult de 40.000 de paltonaşe, cos­
¦s Gheorghe Popa. tume, rochiţe din lînă, iar în unităţile
Lo1c.upMian de spinmtecatfual.rdcD?haenrueos.t.,se.e- tffrriuni,itee,xmpoarit!m...u. ltăMA/cf„ihnedjrrei.sat,eafrapi.maia- iJ din sectorul de tricotaje se vor produce
s PROFIRA MALEŞ1U l»t *.pa desen Buca ,le [abric,{ sînt ,ucrllri ce fre. j peste 200.000 diferite articole tricotate

si! niembră în Comitetul regional de ma. mic , erau, la rmdul lor, buie de2minlite niclcind 0 a . 1
referate la un circular ma, mic meni, din brjgada coralmistl]lu| 1
I fn interiorul halelor laminorului Biuining din Hunedoara se montează intens utilajele
care mai tîrziu vor modela lingourile de oţel. de Borza Maria II, pentru ca Curteanu ţin ca la 30 Decem-
IN FOTO: Un aspect dintr-o hală a noului laminor Bluming. la şluţ, Maria Blaga să poa- brie să fie din nou primii. . -j

Cruce Roşie /1— /«— 11— r ,_r,_11_ din lînă şi pluşate.

0 0 0 ° 0{XXÎOCOCOC0 COOOO© iX X »îX X X X >O aC C © ^

Cu toate că consumul specific in­ cărbune prin bom­ a rocilor, permite limitării exacte a unor strate subţiri izotopi radioactivi în elementele con­ surării ifnpulsiunilor electrice, care strate de cărbune, putîndu-se trage
dustrial de cărbune a scăzut în ulti­ de cărbune. Instalaţia este cu atît stitutive ale straturilor traversate. A- sînt proporţionale cu intensitatea ra­ anumite corelaţii geologice şi lito-
mii treizeci de ani cu aproape 50 la bardarea ' lor cu Ing. D. C. TRAUŞANU delimitarea litolo- mai sensibilă cu cît poate recepţio­ ceşti atomi radioactivi emit radiaţii, dioactivităţii. O impulsiune pe secun­ logice asupra rezervelor zăcămintelor
Sută, totuşi, cărbunele rămîne încă surse de radiaţii conferenţiar universitar gică a lor, In na o cantitate mai mare de radiaţii. care se măsoară cu un contor, ce dă corespunde unei doze de radiaţie noastre de huilă şi cărbune bruiî.
materia primă esenţială atit pentru de neutroni ra­ la Institutul de mine principiu, o insta­ permite înregistrarea radioactivităţii gama cu 13 microcurie.
producţia:, metalurgică, cît şi pentru pizi coborîte în „Gh. Gheorghiu-Dej‘‘ laţie de carotaj ra­ — Grosimea stratului. Din prac­ incluse artificial, în stratele iradiate Datorită ajutorului dat de Uniunea
cea chimică şi energetică secundară — Petroşani — tică rezultă că indicaţiunile radio­ în funcţie de adîncime. De observat că radiaţiile au pro­ Sovietica şi noi posedăm staţii mo­
(gaze,şi electricitate), trebuind astfel activităţii strateior subţiri şi de gro­ prietăţi ionizante, efectele de ioni/a- bile pentru măsurători radiometrice.
întreprinse cercetări pentru, determina­ găurile de sondă dioactiv cu surse simi diferite de pe diagrama de ca­ Totuşi, îndeosebi în zăcămintele de re depinzînd de natura şi energia lor. utilizate în industria petrolului şi car­
rea rezervelor de cărbuni exploata­ ale forajului.. gama se compune dintr-un aparat de rotaj au valori diferite şi anume cu petrol şi alte hidrocarburi, se obser­ Radiaţiile emise fie de elementele na­ boniferă. Determinările făcute pînă în
bile, luîndu-se măsuri de-mecanizarea cît stratul de cărbune este mai sub­ vă o anomalie, în sensul că radio­ turale radioactive, fie de izotopii in­ prezent la nivelul tehnicii mondiale
şi automatizarea proceselor de produc­ Pentru cărbune, metoda carotajului măsurat, un contor Geiger-Miiller mon­ ţire cu atît intensitatea este mai re­ activitatea inclusă scade în formaţiu­ stabili. sînt de 3 tipuri fundamentale : au permis îmbunătăţirea metodelor de
ţie, pentru ca industria carboniferă dusă. Delimitarea îndeosebi a stra­ nile cu concentraţie mare de atomi recuperare secundară a ţiţeiu'ui, pros­
să .devină modernă şi stabilă. radioactiv natural se foloseşte îndeo­ tat într-o sondă, o cameră de ioni- teior subţiri de cărbune cu ajutorul de hidrogen (apă, hidrocarburi), mo­ ¦*- particule radioactive alfa; pectarea rezervelor de ţiţei şi căr­
carotajului radioactiv este în general tiv pentru care acestei metode i s-a — particule radioactive beta; bune, precum şi a altor minerâle u-
Forajele de prospecţiuni pentru de­ sebi în cazul cînd carotajul electric zare, iar în ultimul timp dintr-un con­ dificilă. adăugat cea a scintilaţiilor. — raze gama. tile.
terminarea rezervelor de cărbuni folo­
sesc, pe lîngă carotajul electric, şi pentru identificarea unor formaţii geo­ tor de scintilaţie, fixate în capătul — Influenţele găurii de foraj. Detecţia cu ajutorul contoarelor cu Astfel particulele ' radioactive alfa Datorită acestor insInUţii radio-
metoda dublă a carotajului radioac­ In.tr-o gaură tubată, însuşi tubul me­ scintilaţie utilizează proprietatea unor sînt mai ionizante decît cele beta. ca­ motrice mobile, în operaţiunile, de fo­
tiv cu ajutorul razelor gama şi al logice nu este suficiont de precis. cablului de carotaj, care se scoboară talic şi mantaua de ciment, precum substanţe solide sau lichide de ă e- re la rîndul lor, sînt mai ionizante raj am putut determina înălţimea la
neutronilor şi coloana de noroi care umple gau­ mite o lumină scurtă la fiecare im­ decît gama. O radiaţie alfa produce care a ajuns nivelul cimentului îhlre
Din practica prospecţiunilor carboni­ în gaura forată, ce urmează a fi ra, absorb o parte din razele gama ce pact al particulelor radioactive. 10.000—30.000 perechi de ioni pe cen­
Metodele actuale'de carotaj radio­ sosesc la contor. (La interpretarea timetru parcurs, pe cînd o radiaţie coloană şi formaţie, eventual repar­
activ al- găurilor de sondă în stratele fere, rezultă că identificarea zăcămin­ carotată. curbelor de carotaj trebuie ţinut cont Actualmente, această tehnică permi­ gama produce numai una singură.
carbonifere se pot îmnărţi în două şi de acest factor). te detectarea cu un randament supe­ tiţia lui în spaţiul inelar la cimen­
grupe şi. anume: ' telor de cărbune în general, făcută Contorul măsoară radiaţiile radio­ rior celui efectuat cu ajutorul Conto­ Razele gama sînt un fel de radia­
numai pe baza valorilor minime ale active ale straturilor străbătute de Deci, în carotajul gamă se r.ec'urge rului Geiger-Miiller a tuturor parti­ ţii electromagnetice, asemănătoare ra tarea găurilor de sondă, In ciment,
—• Măsurarea radiaţiilor gama ale ariilor radiaţiei eficace radioactive ca­ gaura de sondă sub forma unor im- numai la măsurarea radioactivităţii culelor nucleare cunoscute. Există mai zelor X, de o lungime de undă mai
radioactivităţii naturale a strateior re indică Zăcămintele de cărbune, este pulsiuni de tensiune medii într-un in­ multe tipuri de aparate, dar toate se scurtă, poscdînd o energie deosebit se amestecă puţin minereu radioactiv,
metoda folosită curent. Astfel, dacă terval dat (pe minut), înregistrarea naturale a unor elemente radioactive de ridicată. In timp ce razele X îşi de exemplu, carholit (vanadat de po­
străbătute de foraj, datorită micilor stratele de ligniţi sînt intercalate de lor făcîndu-se la suprafaţă, pe un compun din 3 părţi:
marne şi nisipuri, atunci radioactivi­ film, într-un vehicul special, prin- existente în stratele străbătute. — Scintilatorul, format din substan­ au originea în orbitele electronicp tasiu şi de uraniu hidratat).
cantităţi de izotopi de potasiu, precum tatea anarnei este mai mare decît a tr-un circuit de integrare.
ligniţilor, iar ' nisipurile au o radio­ Metoda carotajului neutron ic fo­ ţe care emit lumină. Cele mai folo­ interne, razele gama sînt emise de După priza cimentului se înregis­
şi elementelor din familia radiu-ura- activitate minimă comparativ cu cea Datele înregistrate pe film depind
a ligniţilor. Gresiile pure şi rocile loseşte neutronii emişi de <5 sursă ra­ site sînt iodurile de sodiu şi de po­ nucleu avînd o puternică energie de trează curba radioactivităţii în func­
niului, toriului, actiniului sau altor de
minerale similare; dioactivă de tipul radiu-beriliu, care, tasiu. In unele cazuri se folosesc cu penetraţie. ţie de adîncime, coborînd detectorul
calcaroase au o radioactivitate mică, — Dimensiunile contorului şi anu­
— măsurarea radiaţiilor gama pro­ coborîtă în. gaura . de sondă, în tere­ succes şi scintilatoare plastice. Carotajul cu raze gama', sau col de radiaţii în gaura de sondă ca şi
în schimb, şisturile au oradioactivi­ me, diametrul şi lungimea lui. Dia­
duse artificial în rocile, şi straiele de nurile străbătute, provoacă o radioac­ — Fotomultiplicatorii al căror rol neutronic prezintă o importanţă deo­ la carotajul gama. Radioactivitatea
tate mare. Rocile sedimentare conţi- metrul contorului este în funcţie de
tivitate artificială, datorită formarii de este transformarea luminii în impul­ sebită pentru forajele de prospecţiuni cimentului, conţinînd produsul radio­
nînd potasiu, precum şi argilele şi diametrul minim al găurii sondei, iar
sie electrică. oe se efectuează în bazinul carbonifer activ, este în general mai mare de-'
marnele au o intensitate radioactivă lungimea contorului ar măsura con­ — Un ansamblu electronic necesar
din Valea Jiului şî în Banat cît radioactivitatea naturală a rocilor
relativ mare. comitent media intensităţilor mai alimentării fotomulliplic'alorului şi mă­
la Anina etc., periniţiudu-se o înconjurătoare. Metoda permite şi de­
Carotajul radioactiv cu raze gama multor strate, deci un contor prea
determinare mai exactă a diferitelor terminarea repartiţiei volumetrice a ci­
pe baza. radioactivităţii caracteristice lung n-ar avea precizia necesară de­
mentului introdus.