Page 23 - 1957-12
P. 23
' "S- Ut\U1Y1Uu ©ULjIHLI^/VIULUI t\r. y^o
Programul egiptean de 9 2 de p e rs o a n e ş i-a u găsit m o a rt e a in
modernizare a Canalului accidentul feroviar din Anglia
de Suez LONDRA 6 (Agerpres). După suburbia de sud-est a Londrei
cum anunţă Agenţia France şi-au găsit moartea 92 .de per
WASHINGTON 6 (Ager Presse administraţia căilor fe soane.
pres). — După cum anunţa a- rate a anunţat că în gravul ac
gerifia France Presse, Mahmud cident feroviar care a avut loc Numărul persoanelor rănite
Iunes,'preşedintele' societăţii e- miercuri în . gara St. John din grav este de 107.
giptene a Canalului de Suez,
care se află de cîteva zile in
Piese romîneşti pe scenele U.R.S.S. dispune de uriaşe rezerve Statele Unite, a declarat ziariş „Americanii s-an înşelat singuri
teatrelor din Moscova de materii prime minerale tilor că Egiptul intenţionează
să lărgească şi să adincească Recunoaşteri amare în „New York Times"
Canalul de Suez, in aşa fel in
MOSCOVA 6 Corespondentul în stagiunea actuală piesa „In MOSCOVA 6 (Agerpres). In prezent rezervele geologice to cit prin el să poată trece vase NEW YORK 6 (Agerpres). in Încurcătură in străinătate
Agerpres a n u n ţă: In prima ju casa d-lui Dragomirescu11 (Cita tr-un articol apărut la 4 decem tale de cărbune din U.R.S.S. se cu un deplasament pină la „De ce politica noastră merge din cauza ruşinei de la Little
mătate a lunii decembrie, în re dela sfărîmată) de Horia Lovi- brie în ziarul „Pravda", Piotr cifrează la 8 trilioane 640 mi 65.000 de tone. Costul progra p ro st: unele concepţii de bază Rock. In afacerile externe tre
pertoriul teatrelor din Moscova nescu, pînă la 15 decembrie Antropov, ministrul Geologiei şî liarde tone. mului de modernizare a Cana greşite în diplomaţia Statelor buie mai întîi să vezi bîrna din
spectacolele cu piese romîneşti fiind programate trei spectacole. Protecţiei subsolului al URSS, lului este de 200 milioane de Unite11, este titlul unei cores ochiul tău înainte de a te plin-
deţin un loc important. Astfel, a scris următoarele: In prezent In anii puterii sovietice au dolari. Din aprilie 1958 prin Ca pondenţe transmise din Ma- ge de paiul din ochiul altuia11.
Teatrul Academie de Artă Gorki In zilele de 10 şi 12 decem se poate spune că Uniunea So fost descoperite o serie de bazi nal vor putea trece vase cu o n.illa ziarului „New York Ti
(MHAT) prezintă piesa „Steaua brie, în cadrul Festivalului u- vietică dispune de toate catego ne carbonifere: Bazinul Pecioa- linie de plutire de 35 de pi mes11 de C. L. Sulzberger, cu „Este limpede că trebuie să
fără nume“ a lui Mi-hail Sebas- nional al teatrelor ce se desfă riile de materii prime minerale reî, din regiunea Kansk Acinsk cioare. In prezent prin Canal noscut comentator şi copro incetăm de a mai face predici
tian. Iun stagiunea precedentă necesare şî în cantităţi suficien din Iakutia de sud şi grandioa trec numai 'vase cu o iinie de prietar al acestui ziar, care a diplomatice, declară Sulzberger.
această piesă s-a bucurat de un şoară la Moscova, vor avea loc te pentru nevoile creseînde ale sele bazine din Tunguzia şi de plutire pînă la 33 de picioare. întreprins o călătorie in Extre Aceasta se aplică atît la afir
deosebit, succes. economiei naţionale. pe fluviul Lena. mul orient. maţiile conducătorilor noştri cu
, Colectivul Teatrului „Comso- spectacolele teatrului „Comedia Preşedintele societăţii egipte privire la caracterul just sau
mblul Leninist11 a prezentat şi P. Antropov arată că în ce Antropov consideră drept cea ne a Canalului de Suez a anun Sulzberger constată in arti nejust al neutralismului, cit şi
muzicală" din Odesa cu opere priveşte rezervele descoperite mai mare realizare a geologilor ţat că societatea a plasat, o co colul său că americanii „s-au in ce priveşte anticolonialismul
de minereu de fier şi mangan, sovietici — petrolişti, descoperi mandă pentru o dragă refulan- înşelat singuri11. „Ne-am înşe nostru, astfel cum se exprimă
ta romînească „Lăsaţi-m ă' să cărbune, cupru, plumb, nichel, rea celei mai bogate regiuni pe tă în vederea menţinerii Cana lat cînd am crezut în superio în cazul Okinawei".
bauxită, wolfram, mercur, mică trolifere de pe malul fluviului lului în bună stare. ritatea noastră tehnică asupra
cînt“ de Gherase Dendrino. şî săruri potasice, U.R.S.S. o- Volga şi din Ural, pe teritoriul Rusiei. Continuăm să ne înşe Sulzberger arată apoi contra
cupă primul loc din lume; în căreia au fost deja descoperite întreaga Italie cuprinsă lăm in ce priveşte realitatea dicţiile dintre vorbele şi faptele
In sprijinul propunerii poloneze pentru ceea ce priveşte rezervele desco peste 100 de zăcăminte de pe din China, acţionînd ca şi cum conducătorilor americani. „Dul-
perite de petrol — unul din pri trol, din care 68 sînt date în ex de un val de frig şi Cian Kai-şi ar vorbi pentru în Ies spune: Noi nu ne asumăm
o zonă demilitarizată în centrul Europei mele locuri din lume. ploatare. treaga Chină. Ne înşelăm chiar dreptul de a ne amesteca sau
furtuni de zăpadă in ce ne priveşte pe noi înşine11. de a fi arbitrul afacerilor altor
' BONN 6 (Agerpres). — Nu Ziarele publică declaraţia fă In U.R.S.S. sînt concentrate Vorbind despre noile categorii popoare11. Dar ce am căutat
meroşi reprezentanţi ai opiniei cută de cunoscutul om de ştiin 41 la sută din rezervele mondia de materii prime minerale, în ROMA 6 (Agerpres). — Du Sulzberger arată apoi cit de noi în Guatemala, sau de ce
publice vest-germane continuă ţă vest-gerrnan, prof. Zeller, di le descoperite de minereu de primul rînd despre vastul grup pă cum anunţă agenţia France greşită este presupunerea că ne-am amestecat în alegerile i-
s'ă se pronunţe în favoarea pro rector al Institutului de antro al aşa numitelor elemente rare Presse, întreaga Italie a fost metodele americane de guver taliene în 1948? Predicăm de
punerii făcute de R. P. Polonă pologie din Miinchen, care s-a fier, 88 ia sută de minereu de difuze, ministrul arată că, deoa cuprinsă de un val de frig şi nare se potrivesc pretutindeni.
de a se crea în centrul Europei pronunţat cu toată hotărîrea rece an de an se descoperă noi de furtuni de zăpadă. „Propria noastră democraţie es mocraţia, dar în acelaşi timp
o zonă în care să nu existe ar împotriva înarmării atomice a mangan, 54 la sută de săruri şî noi domenii de folosire a lor, te cu totul imperfectă. Dacă sprijinim pe dictatori. Ne a-
ma atomică şi din care să facă Bundeswehrului. Prof. Zeller a baza descoperită de materii a e- In sudul Italiei viscolul face ne-am fi dat seama de aceasta
parte ambele state germane. Lu- subliniat de asemenea că pro potasice, aproape o treime din lementelor rare trebuie să depă ca situaţia să devină din ce in nu am fi fost puşi atît de rău liem cu Franco, Salazar, Ba
înd cuvîntul la Miinchen, cu punerea cu privire la crearea şească cu mult necesităţile cu ce mai precară. In aceste re t i s t a 11.
noscutul activist pe tărîm ob în centrul Europei a unei zone rezervele mondiale cercetate ale rente ale industriei. giuni şi-au făcut apariţia haite
ştesc, Elfes s-a pronunţat in in care să nu existe arme ato Răscoala din Ifni s-a extins şi în alte
favoarea propunerii guvernului mice trebuie salutată de toţi materiei prime fosfatice, 60 la Crearea într-un termen scurt de lupi înfometaţi. La Lucania, teritorii stăpînife de spanioli
polonez şi a cerut ca guvernul germanii conştienţi şi iubitori a unor rezerve descoperite de
federal să renunţe la înarmarea de pace. sută din rezervele mondiale de materii prime minerale care să lupii au atacat mai mulţi şoferi, PARIS 6 (Agerpres). — Răs Referindu-se la Informaţii pri
atomică. De asemenea, el a de In regiunea Abruzzia 20 de coala antiimperialistă care a iz mite din cercuri spaniole, agen
clarat că amenajarea pe terito S-au mai declarat în favoa turbă, 57 la sută din rezervele bucnit în Ifni (posesiune spanio ţia France Presse anunţă că spa
rea acestei propuneri alţi nouă comune sint izolate. Pasul Lan- lă pe teritoriul Marocului — niolii continuă să aducă întăriri
riul vest-gerrnan de baze ame totale geologice mondiale de ciano, unde' se află un preven- N.R.) s-a extins şi în alte re militare la Ifni. împotriva
profesori de la Universitatea din toriu cu 70 de copii este blocat giuni ale Africii de nord-vest populaţiei locale din zona Ifni
ricane pentru lansarea de ra cărbune şi o mare parte din re care se află sub stăpînirea co acţionează afară de infanterie,
Miinchen, pastorul Herzog din de zăpadă. Echipele de ajutor lonială spaniolă. artilerie şi aviaţie, vase ale flo
chete şi de depozite de arme zervele de petrol. trimise n-au putut ajunge pină tei militare.
landul Renania de nord West- acolo. In provinciile Matera, Postul de radio Paris a trans
nucleare constituie un pericol Rezervele carbonifere ale Ru mis o ştire publicată de ziarul După cum rezultă din rUa-
falia, prof. Spielhof din Ntirn- Bari şi în Sicilia frigul conti „Al Alam", care apare la Rabat, tările ziarului „Al Alam", eu
mortal pentru populaţia vest- siei dinainte de revoluţie se ci nuă să bintuie cu aceeaşi pu potrivit căreia populaţia din toate eforturile depuse de co
berg etc. tere. Marocul de sud spaniol (Rio de mandamentul militar spaniol,
germană. . ?. » : frau la 23 miliarde de tone. In Oro) „s-a răsculat împotriva o- insurgenţii atacă pe ocupanţi în
Puternice furtuni de zăpadă
**-*•**- •*- *a-* •*’ r«i depăşească nevoile economiei na au loc şi în nordul ţării... Tem
peratura a scăzut la 8 grade
In Comitetul Politic al ON.U. ţionale cu 40—50 ani înainte — sub zero.
iată sarcina de onoare pe care
încheierea discuţiei generale în problema algerieni şi-o propun geologii sovietici,
cercetători ai subsolului.
•NEW • YORK 6 (Agerpres) algerian şi recunoaşterea dreptu petat vechile sale argumente OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO cupanţilor". După cum afirmă toate sectoarele frontului. Gar
ŢASS a n u n ţă: In şedinţa din lui acestuia la autodeterminare, împotriva participării O.N.U. la ziarul, „răscoala armată s-a ex nizoanele spaniole din Suk el
dimineaţa zilei de 5 decembrie Franţa poate să menţină intere examinarea problemei algeriene Ziarul „Reynolds O critică tins asupra teritoriului Seghiet Tlet şi Szuîr au depus armele.
a Comitetului Politic al Adună sele sale în Algeria şi să conteze şi a ,decla.r,ai....că .delegaţia, sa nu el Hamra, a cărui populaţie a Trupele paraşutate de spanioli
rii Generale s-a. .încheiat discu pe.prietenia altor ţări arabe. . va lua parte . la examinarea politicu milituristă anglo- hatărit.s&se elibereze de sub ju în apropiere de localitatea Tî-
ţia generală în problema "alge proiectelor de rezoluţie în a- gul- ocupaţigi spaniole". Ziarul lijiijî, asaltată de insurgenţi, au
riană. La discuţii au luat parte Pineau, ministrul Afacerilor ceastă problemă. De aici rezul americană adaugă că „participanţii la răs
Externe al Franţei, luînd cuvîn coală din El Aiul, au repurtat fost atacate şi aproape toti pa-
delegaţii a 47 de ţări.'M ajorita tul la încheierea discuţiei a a- o primă victorie asupra ocupan
ţilor spanioli, care au avut pier raşutiştii au fost făcuţi prizo
tea covîrşitoare a delegaţilor a rătat că cercurile guvernante ale tă că' cercurile guvernante ale LONDRA 6 (Agerpres). ducţiei de bombe ¦' atomice nu deri care se cifrează la cîţiva
Ziarul „Reynolds O News11 pu constituie un răspuns la lansa nieri.
criticat cu vehemenţă politica Franţei urmăresc înăbuşirea Franţei nu au tras învăţăminte blică un articol intitulat „Dacă rea sateliţilor şi că trebuie să zeci de morţi.
nu vom duce tratative cu ruşii începem negocieri cu ruşii11. In prezent, potrivit afirmaţii
colonială şi represiunile în ma mişcării de eliberare naţională din evenimentele din Indochi- vom pieri11, în care ia atitudine In acelaşi timp, continuă o-
lor ziarului, în mîinile trupelor
să, desfăşurate de guvernul în Algeria cu forţa armelor. Pi- ' na, Tunisia, Maroc şi Algeria.
spaniole a rămas numai oraşul
Franţei în Algeria şi a sprijinit neau a declarat din nou că Intrucît nici unul din proiectele împotriva actualei tendinţe ma Articolul cere ca aceste pro peraţiuniie militare din Ifni. Ifni.1*
cererile poporului algerian cu Franţa este împotriva acordării de rezoluţie nu a fost încă depus nifestate de cercurile conducă
privire la recunoaşterea indepen independenţei Algeriei şi că gu oficial şi tratativele în legătură toare din Statele Unite şi Ma teste „să se înmulţească de mi împotriva creării de baze atomice
denţei sale. Delegaţii au subli vernul francez nu intenţionează cu ele mai continuă între dele rea Britanie, care intensifică şi pe teritoriul Greciei
niat. în discursurile lor că nu să ducă tratative cu conducă gaţii; continuarea examinării mai mult cursa înarmărilor. lioane de ori în Anglia şi în al
mai '•odată cu încetarea războiu torii luptei poporului algerian problemei algeriene s-a amînat .-ATENA 6 (Agerpres) TASS tilelor atomice şi termonucleare.
lui sîngeros împotriva poporului pentru independenţă. El a re pentru şedinţa următoare. Articolul începe cu constata te ţări europene. Oamenii de an u n ţă: Comitetul Central şi Ln declaraţie se subliniază că
rea că politica a cărei concreti grupul parlamentar al Partidu „crearea unor astfel de baze va
©©©©©©©©©©©©©©©©©©©©©©©©©©©©©©©<X><XX>'V©<><X>0' o o o o o © «©©©©©©©©©©©©©©©©©©©©©©©©©o© zare o constituie organizaţia rînd trebuie să ceară prin orga
pactului Atlantic şi reţeaua de nizaţiile lor cooperatiste, sindi
baze americane „are neajunsul cale şi prin alte organizaţii ca
liderii noştri să reînceapă ne
gocierile cu ruşii11.
\N ote şi comf că ,este în exclusivitate un plan In încheierea articolului se lui democrat al poporului mun însemna lichidarea totală a su
militar11. „Nu s-a făcut nici un spune :„ Ne aflăm în anul în- citor (DKEL) au hotărît să veranităţii naţionale11 şi va avea
efort real11, se spune în articol, tîi al unei noi ere. Ideea Eisen transmită spre examinare parla inevitabil consecinţe nefaste. In
pentru a se ajunge la un acord hower—Adacnrillan că ne trebuie mentului grec o declaraţie de declaraţie se cere preşedintelui
fac o reclamă zgomotoasă în ju muit cele mai importante ra- © cu ruşii.
„Sfătuitorii rul independenţei ţărilor „prie muri ale industriei vest-ger- o Punînd la îndoială raţiunea doar cit mai multe bombe ato protest împotriva creării pe te guvernului „să dea asigurări fer
prosperităţii" tene" Statelor Unite. Spre e- mane. Elocvente în această pri- $ acestei politici, în articol se pu ritoriul Greciei a unor baze me parlamentului şi prin el po
mice este periculos de depă N.A.T.O. pentru lansarea proiec- porului, că aceste planuri ale
ne întrebarea: „Această politi ş i t ă 11.
că mai are oare vreun rost du __ conducerii N.A.T.O. nu vor fi a-
Acum doi ani, o misiune a- xemplu, presa americană, care vinţă sînt cele cîteva date L pă lansarea sateliţilor artificiali
mericană denumită „Kleih-Sa- se află în bune relaţii cu De prezentate de revista „D ie g şi după celelalte succese tehni Scurte ştiri plicate niciodată în Grecia".
chs" a făcut un turneu în A- partamentul de Stat a proslă Wirtschaft". Reproducem cîte- g ce realizate de sovietici ? A-
merica de sud pentru a „reco vit independenţa Vietnamului va din e le : Nouă concerne din o ceastă întrebare se impune de LONDRA. — La 4 decembrie guvernului Gaillard în domeniul LOTO
manda" guvernelor acestui con de sud. Recent însă, tot o revis industria carboniferă deţin 70 o oarece preşedintele Eisenhower au avut loc dezbateri în Came economic şi financiar. Pentru
tinent „metode sigure" de pros tă americană „New Republic" la sută din întreaga producţie L şi premierul Macmillan i-au dat ra- Comunelor în cadrul cărora încredere în guvern au votai La tragerea „Loto Central"
peritate economică. Printre a dezvăluit fapte care nu con- de cărbune ; cinci concerne de g un răspuns pe care noi îl con numeroşi deputaţi laburişti au 223 de deputaţi, împotrivă — din seara -zilei de 6 decembrie
ţările vizitate şi „sfătuite" se cordă deloc cu mirajul indepen- automobile concentrează 88,6 g siderăm greşit11. cerut să se renunţe la politica a. c., au fost extrase din urnă
numără şi Chili, o ţară dto- denţei zugrăvite de oficioasele la sută din producţia genera- o de pe poziţii, de forţă , şi să se 187, iar aproximativ 40 de de următoarele nouă num ere:
sebit de bogată în salpetru, cu- guvernamentale. Mai precis, lă de automobile iar în indus- ^ Articolul subliniază că poli ducă o politică bazată pe prin
pru şi alte minerale. De la a- revista subliniază că Vietnamul tria petroliferă 95 ia sută din © tica preconizată de conducă cipiile ' coexistenţei paşnice.- putaţi s-au abţinut de Ia vot. 4, 55, 89, 54, 41, 70, 31, 30, 60.
plicarea recomandărilor susnu- de sud nu se bucură de loc producţia de petrol este deţi- © torii occidentali este ca „Occi
mitei misiuni au trecut exact de independenţă. Spre convin- nută de 5 concerne. In indus- dentul să depună noi - eforturi RABAT. — In întreg terito M AGAZIN
24 de luni, dar prosperitatea fîere revista prezintă cîteva tria metalurgică nivelul de g pentru a întrece Rusia în ce pri riul Ifni continuă lupte grele în
veşte producţia de bombe ato tre triburile marocane răsculate DUMINICĂ 8 DECEMBRIE 1957
mult făgăduită întîrzie să-şi a- fapte pe care le cităm şi noi : concentrare depăşeşte pe cel mice şi de alte arme de exter şi- soldaţii franchişti. Un alac
nunţe prezenţa. Dimpotrivă, a Ngo Dinh Diem se menţine la antebelic. In 1938 nouă concerne minare in masă. Acesta este o- spaniol, lansat de trupele spa SPECTACOLE estradă; 16,30 Jurnalul satelor: 17,10
început să-şi arate colţii dezas putere numai datorită unui nu controlau 87,7% din producţia niole la 4 decembrie a fost res CINEMATOGRAFICE interpreţi romîni de muzica uşoară;
trul economic. Ziarele relatează meros efectiv de forţe armate de oţel, iar astăzi 6 concerne pins-pe tot frontul. Lupte grele 1S,00 Drumeţii veseli ; 19,05 Teatru la
„,cu tierecunoştinţă" că în ţară şi poliţieneşti plătite cu bani printre care se numără cele ale biectivul conferinţei N.A.T.O. au avut loc la nord-est de Sidi DEVA : Păianjenul de aur : SEBEŞ : microfon: „Bijuterii de familie11 sce
Ifni. Localităţile Tilioune şi Sy- Vultur 101 ; SI MERIA : ' Ora H ; nariu radiofonic de Petru Dumitriu;
datorită „sfaturilor" acceptate americani. Prin ţară circulă lui Thiesn, Kjrupp, Mannesman, Realizarea unui acord politic cu bouia, din sud-estui teritoriului ORAŞTIE: Vultur 101 ; PETRO 20,50 Muzică de dans de compozitori
Ifni au fost complet încercuite ŞANI : cinema „Alexandru Sahia“ : romîni; 22,30 Vechi melodii popu
au început să se închidă între- diferite misiuni economice, mi Klockner, controlează 85 la su ruşii a rămas pe planul al trei de patrioţii marocani. Dispărut fără urm ă; cinema „7 No lare romîneşti.
iembrie11; Pentru pace; ALBA 1UL1A :
© prinderi, mine de cupru, de păl litare, care au ultimul cuvînt tă din întreaga producţie side lea, această idee fiind de fapt BONN. — Fracţiunea P.S.D.G Prologul ; 1LIA : Rîpa dracului; HA PROGRAMUL II: 7.00 Muzică ro
a cerut ia 4 decembrie organi mînească de film ; 8,00 Muzică popu
% . petru şi de alte minerale. Tot organizarea diferitelor ope- rurgică. Industria chimică este abandonată". zarea urgentă a unor dezbateri ŢEG : Odată în viaţă; APOL.DU DE lară romînească interpretată de ama
în Bundpstag în problemele de SUS : Dansez cu tine ; BARU MARE : tori ; 8,30 Emisiune pentru studenţi:
© ele au anunţat că numai în raţiuni financiare sau ale ar controlată în întregime de Ziarul califică aceasta drept politică externă. P.S.D.G. cere Balada Siberiei; PAROŞENI: Noapte 9,45 Revista presei străine; 9,55 In
ca R.F. Germană să respingă de carnaval; BRAD : Intr-un ceas bun; terpreţi romîni de muzică de operă:
^ industria minieră au fost.coi;- matei. Peste 80 la sută din im- „I. G. Farbenindustrie", ace „o politică a disperării11 şi aver TEIUŞ : Inima cîntă ; tONEA : O a- 14,15 Cîntă Dorina Drăghici'; 15,15
înarmarea atomică a •Bundes aventură în Marea Caraibelor; ZLAT- Din viaţa muzicală a oraşelor şi re
g cediaţi .aproape 30.000 de nuin- portul ţării este finanţat de a- laşi concern care l-a slujit pe tizează că „asemenea planuri NA : Inima cîntă. giunilor patriei : 16,00 (Vorbeşte Mos
mericani". Hitler cu credinţă în furnizarea trebuie să fie abandonate de
Faptele prezentate nu mai produselor morţii. In industria <>
$ .cjtori şi funcţionari. energiei electrice domină două oarece Occidentul cheltuieşte
prea mult penjtru apărarea mili
| Asemenea rezultate au creat necesită comentarii. Vietnamul tară. Greşeala Occidentului es
L in Chili un sinonim al lui de sud este la fel de indepen concerne, Siemens şi A.E.G. te că s-a mărginit la N.A.Ţ.Q.
o „GO HOME" exprimat în iu- dent ca şi calul faţă de joketil Datele statistice de mai sus crezînd că odată construită' o
mătoarele cuvinte: „Păstrafi-vă care-l încalecă. aruncă o lumină convingătoare fortăreaţă puternică el poate ne
pentru voi sfaturile şi aplicaţi- Stăpîniî adevăraţi asupra adevăraţilor stăpîni din glija realizarea unui acord po wehrului, să se renunţe la par SELECŢIUN1 DIN cova,:' 1.7,30- Cu zîmbetul pe buze:
litic. Dacă planul Eisenhower— ticiparea în perfecţionarea arme PROGRAMUL DE RADIO 19.00 Program de romanţe; 19,30 Mu
ie pe propria voastră piele". , Ultimele relatări ale. presei spatele lui .Adenauer, marile Macniillair va fi pus in aplicare lor atomice şi rachetă. zică uşoară de Ion Vasilescu; 22.00
vest-germane asupra economiei noi vom repeta pe o scară şi PROGRAMUL. I ; 6,40 Muzică u- Muzică de dans de compozitori ro
„Independentă" Germaniei occidentale sublinia monopoluri) .care dictează K1- s© mai marc greşeala făcută in PARIS. — La şedinţa din di- şoară romînească ; 7,30 In slujba pa mîni.
ză intensificarea concentrării trecut11. In articol se arată în . mineaţa zilei de 5 decembrie, triei : 8,20 Teatru la microfon pentru
Oficialităţile americane, în producţiei. Cîteva mari concer- treaga orientare economică şi © Adunarea Naţională a Franţei copii; 9,30 Giiid muzical; 10,00 De BULETINE DE ŞTIRI:
specia! serviciul de propagan- ne îşi subordonează tot mai © continuare, că -„chiar şi în Sta s-a pronunţat cu o majoritate .toate pentru toţi; 11,30 Revista pre 6,30; 13,00: 19,00; 22.00; 23,52
dă al Departamentului de Stat, politică a Germaniei occiden © neînsemnată de voturi pentru a- sei; 14,00 Cîntă Mia Braia, Ion Lui- (programul I): 7.50; 14,00; 29,00:
© tele: Unite se aud proteste şi se cordarea votului de încredere can şi Ionel Bănui 14,30 Concert de 23.00 (programul II).
tale. ©
© argumentează că mărirea pro
T. S.
©
©©©©©©©©©©©©©©©©©©©©©< *©©©©©©©©©©©©©©©©©©©©©©©©©©©©©©©©©©©© ©©©©©©©©©©©© ©©©©©©
Redacţia şi administraţia ziarului str. 6 Martie nr. 9, Telefon: 188-189. Taxa plătită in numerar conform aprobării Direcţiunii Generale PJ.T.R. nr. 239.320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul Întreprinderea Poligrafică „1 Mai11 — DEVA.