Page 24 - 1957-12

W O T S T A R l W N TOATE TARILE, UN IŢI-VĂ 1 *1*t »I I >h

Vă prezentăm muncitori; Au tre c u i cinci ani...
fruntaşi de la cooperativa^

.Moţul" din Baia de Criş! Era o seară liniştită din miezul trebuie neapărat. Ce spui, U cită
toamnei. In casă' minerului Mătei vreme ne dai gata suitorul ?

loan Paul loan, lotul era cufundat în moleşea- — Păi să vedem tovarăşe inspec­

7133 Multe din obi­ ta somnului. Trei copilaşi — Lae, tor. Suitorul arc peste 40 de metri...
ectele de vinilin
Ionel şi Marioara — dorm liniştiţi, Avem de iras forlog (căptuşeală) de
|3 care sini cumpă­
rate de cetăţenii visîrid poate la viitorul lor fericii, jos pină sus, juguri vreo 15—16, apoi
din regiunea noa­
stră, au trecut « R r ORGAN A L COMITETULUI REGIONAL P.M.R. HUNEDOARA Şl A L SFATULUI POPULAR REGIONAL Vioara, iîtiăra mamă căreia aduce- din loc în loc cîle-un graiul, că ve-
prin mina iov,
loan Paul, care rea în viaţă a celor trei copii nu deţi şi dvs,... tare-i dus laolaltă... Eu
lucrează la maşi-
na de cuştii vini­ i-a şters cu nimic frumuseţea cu ca- zic că de ne-om purta bine, peste

lin.Atenţia cu care lucrează şi re natura _a înzestrat-o din plin, pa­ 12 zile, scoatem cărbune de la nr.
priceperea de care dă dovadă, au
adus utemistului loan Paul însem­ Anul IX Nr. 927 Duminică 8 decembrie 1957 4 pagini 20 bani re că a adormit şt ea. Doar minerul 13.
nate realizări Ui producţie. Astfel,
In luna noiembrie a depăşit norma stă treaz, urmărind cîteva raze de — Ne asiguri de asia, tovarăşe
cu. 35 la sulă.
lumină ce-au pătruns prin geam re- Matei ? întrebă inginerul şef, ih limp

Săpfămîna fleciindu-se în rama mare a oglinzii. ce-i întinse mina.
arfelor plastice
/tteceamcletk Şi, Intr-un ttrziu, etnd parcă nimic — Ii angajament, tovarăşe inspee-
şi a muzeelor
REPUBLICII POPULASE PO M ÎN E! nu mai tulbura liniştea odăii calde, tor. Primul angajament de dud tn-aţi
Cu prilejul Săptămînii arte­
o şoaptă făcu pe tînăra mamă să-şi iuimit şef de brigadă. Şi, inlorcindii-

deschidă pleoapele. se către cei doi ortaci — Birla şl

— Dormi Vioară? Negruşă — adăugă: No „frate", de-

— Nu, Ioane, aproape aţipisem, acum numa-nainiel

Gheorghe Egatner lor plastice şi a muzeelor, Mu­ Da‘ ce-i ? î
zeul satului din Capitală a i- — Iaca, îmi adusei aminte că în
Ceea ce U ca­ naugurat vineri dimineaţa 5 noi C 6-O T ZICE OriClCll r
racterizează pe gospodării aduse din Moldova
tov. Gheorghe E- Cu planul anual îndeplinit şi Hunedoara. luna asia sînt cinci ani de cind am ctnd mai rămăsese puţin timp pl- |
gainer de la sec­
ţia croit, este ca­ An de an muzeul se îmbogă­ venit la Animasa, la mină. Cum tre- liă [a sosirea schimbului, Matei în- J
litatea bună a lu­ ţeşte cu noi piese care vin să
crărilor executate. completeze imaginea satului ro­ cură anii... Zău, Vioară, parcă ieri Cepu să se frăminte. îşi luase anga-
Este un utemist mânesc. El păstrează nealterată
disciplinat, care a Laminatorii hunedoreni înfăţişarea, originea şi autenti­ eram ceferist pe iremiţul de la Brad jameniui jără să se fi consultat cu
răspuns şi răs­ citatea documentară a materia­
punde întotdeauna la chemările or­ Vineri, In schimbul III de lucru, laminatorii dus de Gheorghe Andrăşescu, care au dat peste lelor expuse. la Gura Barza şi, iote „frate , az‘ ortacii din schimburile II şi III. Oare
ganizaţiei U.T.M. Combinatului siderurgic Hunedoara şi-au rea­ plan între 1 ianuarie şi 6 decembrie a. c.,
lizat planul anual de laminare a oţelului şi 4.282 tone laminate, urmaţi de cei din schimbul Astăzi, Muzeul prezintă pes­ îs miner cu „vechime'... ce vor Spune? Nu s-a pripit?
Nicolae Enciu au laminat primele tone în contul anului 1958. lui Constantin Petru, care au dat 4.153 tone te 39 gospodării, cit şi un nu­
In cele 11 luni, productivitatea muncii a spo­ laminate peste plan. Vioarei li pierise sommil. Ince- p c ci-nd glodurile ll frăminiau mal
rit faţă de plan cu 7,19 la sută, iar preţul de măr foarte mare de obiecte de pusă să-i zboare ghidul la anii ce au mult> la [octll de ,mncă sg ivi Te.
cost s-a redus în 10 luni cu 2,52 lei pe tona de In cinstea celei de-a 10-a aniversări a pro­ artă populară şi gospodăreşti
laminate. clamării Republicii Populare Romîne, laminato­ trecut de cind a venit la Aninoasa, reschi Gheorghe, şeful de schimb, ur­
rii hunedoreni sînt hotăriţi să obţină noi suc­
Fruntaşi în muncă sînt cei din schimbul con­ cese. ară in care multe s-au schimbai in mcd de stamache, de Milii şi alţi or-

casa şi viaţa el. Şi, în limp ce firul faci. Chid află despre angajamentul

gindtilui o purta la casa de la ţară brigadieruiui> acesta se bucură în- J

ce şt-o construiesc, la lucrurile mul- credinţlndu4 că schimbul său nud

ie ce i-au împodobit locuinţa cum m şacg dc rUşine I

După ce mate­ La staţia nr. 7 utilaj greu aduse de pe întreg cuprinsul poate nici n-a visat, la copilaşii Acelaşi [ucru se bltimpiă ?{- m- di- S
rialele pentru în­ ţării.
călţăminte au tre­ Colectivul staţiei nr. 7 utilaj greu din Hune­ lungirea ciclurilor de funcţionare a acestor uti­ ce-aşteaptă pregătiţi sosirea iernii, mjneafa următoare cind se tntllni eu ţ
doara, a executat pină la 3 decembrie în con­ laje, de la începutul anului şi pînă acum, în Gospodăriile din comunele
cut prin mai mul­ tul anului viitor, un volum de lucrări a căror medie de 400 de ori la excavatoare şi de 300 Mesteacăn-Buhuşi, Calu-Piatra tminerul depăna şi el jirul amintiri- ?gful 'schimbului III cu HenckeT An- L
te operaţii, ajung valoare întrece de 1.400.000 lei. Buna îngrijire de ori la tractoare 'ş i buldozere. Productivita­ Neamţ, Nereju-Vrancea, Cîmpu
la maşina de cu- a buldozelor, cilindrilor compresori, excavatoa­ tea muncii a sporit astfel pe întreaga staţie lui Neag-Petroşani, şi Bancu- lor. In imagine, revăzu primul lui dre^ caTe> aflind de la Tereschi ves-
Miercurea Ciue, care au fost şui din mină, alături de brigadierul tga angajamentului, reuşi să şi dea L
B""| j sut şl cuit talpă, relor, macaralelor etc., care lucrează pe şan­ cu 18 la sută faţă de cea planificată, iar pre­ inaugurate la Muzeul satului,
illllP f iilii »Doppel"i la care vin să îmbogăţească seria va­ Hoţea, năzuinţele lui de a deveni primele rezultate în schimbul său. I
lucrează tov. En­ tierul laminorului Bluming şi al construcţiilor ţul de cost al lucrărilor executate a fost redus lorilor documentare, şi artistice miner, data cind a primit această Dg atunci< la suitorul 13 de la ori- L
ciu. înainte de a aflate la Muzeu.
de locuinţe din oraşul nou, a contribuit la pre­ cu peste 6 la sută. calificare, ziua de neuiiai cind a fosi ZOntul 7 al minei munca, n-a cu- *
spune că îşi îngrijeşte maşina cu L Citiţi în pagina IV-a ] primii in riadul candidaţilor de noscu{ răgaz. Fiindu-le asigurai mi- î
mare atenţie, trebuie arătat că în
jiecare lună are importante depă­ Petrilenii în fruntea întrecerii partid, schimbul cind a început să nern0r materialul necesar, acestora J
lucreze ca brigadier, şi-n cete din m [g. rămînea decit elanul de a J
urmă, firul glodului îl aduse în pre- mllnci cti mai mult ?i mai bine_ ZH- *

zeni făcindu-l să zîmbească mulţumit cu- ld şeful sectorului sau iehni- J

şiri de normă. De pildă, în luna no­ Minerii de la Petrila sînt în pentru fericirea ce-l înconjoară. cienii treceau pe la locul lor de t

iembrie a depăşit norma cil 29 Ia vitatea minerilor din subteran, brie şi decembrie încă 8 500 L e Săptămîna internaţională. -j ri„ . , . muncă interesîndu-se de munca lor, J
sută. în mărirea randamentelor pe tone de cărbune. Brigăzile mine-, U n ln d em n
‘fruntea minerilor din Valea Jiu- posturi. La sfîrşitul şutului sau rilrtr loan Mircea, Victor Cor­ l ' o Popoarele arabe sprijină activ ] minerul Matei spunea: \
al zilei de muncă ei stau de dea, Ion Maţanga, Francisc şi un a n g a ja m e n t
’lui in întrecerea care se desfă­ vorbă cu minerii şi iau măsuri Bartha, Panait Bogoş, Ion Mun- C apropiata Conferinţă de la Cairo a I — Merge bine tovarăşi. Vîndruci, ţ
imediate peniru înlăturarea de­
losif Dobner şo a ră cu avînt sporit in intîm- ficienţelor ivite în folosirea uti­ te'anu, Mihai Cră.suc, au şi ex­ popoarelor Asiei ¦şi Africii. I De trei zile, brigada de pregătire panduri şi seînduri avem, altceva {
lajelor., aprovizionarea locurilor tras pină acum intre 400—600 în steril, condusă de Matei loan a na ne lipseşte. De ne-aţi asigura tot ;
^inarea celei de-a 10-a aniver­ de muncă etc. tone de cărbune peste plan. ^ o Nota guvernului U.R.S.S. adre- j

Avlnd meseria Conducerea minei se preocu­ ^ sată Ministerului de Externe al Ja- -j început lucrul la reanriarca suitorului a*a> zcul n'am ducc-o rău. /L
pă zilnic de mărirea vitezei de
de richtuitor, ton. sări a proclamării Republicii avansare in abatajele figuri şi [ ironiei. j iu. 13 de la orizontul 7 al minei A- i•
de punerea la punct a căilor de ninoasa. Era a treia zi de lucru c'uid
Dobner aduce o 'Populare Romîne. Ei au dat acces in subteran. La abatajele L © Creşterea şomajului în Canada. 1 — la locul de muncă al acestora, se O călduroasă 4
figuri s-a introdus tăierea cu do­ strîngere de mină
contribuţie însem­ peste planul anual la zi, aproa­ uă ciocane de abataj, metodăân
.curs de generalizare. Importan­
nată la aprovizio­ pe 25.000 tone de cărbune ; pro­ ivi inginerul şef al exploatării. După Au trecui opt zile de cind minerii L
ce conlrolă calitatea lucrării de la
narea populaţiei ducţia este extrasă în exclusi­ DOI MUNCITORI FRUNTAŞI suitorul 13, inginerul şef mai schim­ de la pregătiri — de la suitorul 13 <

di", regiunea noa- v ita te pe seama creşterii pro­ bă cîteva cuvinte cu însoţitorul său, şi-au luat un angajament. In -di'- 4f;
2ilei următoare, minerul Ma-
s'rp cu încălţă­ ductivităţii muncii cu 11,1 la m jn e a fa -
minte de sută, faţă de anul trecut.
. calitate şi în can­ apoi apropiindu-se de Mărul briga- tei ]u in{lmplnai de minerul Beker l

tităţi sporite, hi luna noiembrie a Cadrele tehnice superioare, dicr spuse: e vorba iov. Francisc tocmai cind intra la locul «*
— Uite despre ce de muncă. ?

depăşit norma cu 50 la sută. organizaţiile de partid, îndru- ..... .. Matei. Avem urgentă nevoie de a — Gata, tovarăşe Matei. Azi noap- *

'mă şi sprijină permanent acti- pune în exploatare abatajul 13. Ştii LUCIA L1C1U ___ ji

bine că pină nu rearmăni suitorul,

Conferinţe raionale orăşeneşti§1 te sînt şi măsurile luate pentru nu putem face nimic, iar cărbune (Continuare în pag 3-a)'
întreţinerea galeriilor, aprovi­
In întîinpinarea lui Moş Gerilă
Se partid zionarea locurilor de muncă cu
vagonete goale şi lemn de mi­ Fulgii pufoşi de nea, ce au început îşi aşteaptă „stăpînii". In întreprinde­
de cîteva zile să se aştearnă, amintesc rile industriale şi cooperativele meş­
§ Ieri dimineaţă au început lucrările conferinţelor raionale nă, răspîndirea metodelor îna­ copiilor că în curînd va sosi Moş Ge­ teşugăreşti se lucrează cu migală şi
rilă cu sacul plin de jucării. Fiecare atenţie pentru ca aceste jucării să fie
| de partid Brad şi Ilia, iar după- amiază şi-a început lucrările intate de muncă şi a schimbu­ dintre cei mici visează de pe acum frumoase, atrăgătoare şi instructiva.
la bucuriile pomului de iarnă. Pentru împodobirea pomului de iarnă
p conferinţa orăşenească de partid Deva. rilor de experienţă între brigă­ unităţile industriale şi cooperativele’
Pentru aceasta s-au pregătit însă meşteşugăreşti pregătesc mai mult de
2 In cadrul conferinţei raionale de partid Ilia, delegaţii de zile care lucrează mai bine. chiar mai din vreme cei mari. Peste 1.500.000 globuri, vîrfuri de pom etc.
1 ţărani muncitori din mai multe sate ale raionului au raportat Activitatea din anul acesta a 1.200.000 de jucării şi 240.000 păpuşi
| conferinţei hotărîrea lor de a înfiinţa întovărăşiri agricole, ca-
1 re se vor inaugura în zilele ce urmează. Astfel, în satul Cîin- rninei Petrila i-n îndreptăţit pe
I puri de Sus, se va inaugura întovărăşirea agricolă „Drum minerii de aici să-şi ia angaja­
I nou“ în care intră 50 familii cu 25 ha teren. In satul Tisa, mentul ca în cinstea aniversării

| comuna Burjuc, 36 familii cu 26 ha teren vor inaugura cea unui deceniu de la proclamarea Schimb de furişfi înfre jara noastră

| de-a 3-a întovărăşire agricolă, iar in satul Tătărăşti va lua fi- Republicii Populare Romîne să şi R. D. G e r m a n ă
1 înţă cea de-a 2-a întovărăşire agricolă în care au intrat 26 fa- dea peste planul lunilor noiem­
I milii cu 16 ha teren. Alte două întovărăşiri se vor inaugura Muncitorii secţiei de turnătorie OJI.T. Carpaţi în colaborare cu Marea Mediterdnă. Se prevede 'ca în
I in satul Coşeşti. Aceste două întovărăşiri însumează întreaga Noi utilaje miniere a Uzinei de reparat utilaj minier Deutsches Reise Buro din R. D. Ger­ anul 1958 numărul turiştilor germani
1 suprafaţă de teren a satului. din Petroşani, apreciază mult mun­ mană, a încheiat de curînd o conven­ care vor vizita ţara noastră să fie mai
La minele din Valea fiului sosesc noi utilaje menite să contribuie la ca tovarăşilor loan Şerban şi A- ţie peniru organizarea schimburilor de mare cu 50 la şutii faţă de anul a-
Lucrările conferinţei orăşeneşti de partid continuă în creşterea simţitoare a productivităţii muncii în subteran. Minerii din Pe­ lexandru Comaroni, ambii fruntaşi turişti în anul 1958. Astfel, la începu- cesta.
trila şi Lupeni au primit printre altele, din Uniunea Sovietică, două maşini în ‘producţie. Iul anului viilor vor sosi la Sinaia
1 cursul zilei de astăzi. de săpat suitori, care au o viteză de săpare de 19 cm pe minut. grupuri de turişli germani, amatori ai Din ţara noastră vor face excursii
IN CLIŞEU: loan Şerban şi sporturilor de iarnă. In timpul verii în R. D. Germană grupuri obişnuite
Succesele tinerilor siderurgişti De curînd au mai sosit printre alte utilaje miniere o maşină de extracţie Alexandru Comaroni, în timpul lu­ vor fi organizate excursii pe litoralul
iip „Skoda" din. Cehoslovacia şi 15 locomotive electrice de cile 4 tone, crului; Mării Negre în staţiunea Eforie. De şi grupuri de specialişti şi tehnicieni
Tinerii de la Combinatul si­ rire a indicelui de utilizarea pentru transportul cărbunelui, fabricate la Eleclroputere" din Craiova. asemenea turiştii germani împreună
derurgic Hunedoara înregistrea­ furnalului pe baza îmbunătăţirii organizate pe profesii. Cu prilejul tîr-
ză noi succese în producţie. La încărcăturii şi a procesului de
oţelăria Siemens Martin, oţela- topire a fontei, au dat peste gtilui de mostre de la Leipzig, O.N.T.
. i ii din schimbul tineretului au plan 2.500 tone de fontă.
elaborat in ziua de 3 decembrie cu turiştii romîni, vor lua parte la Carpaţi va organiza grupuri speciale
cea de-a 500-a şarjă rapidă din La fabrica de aglomerare a
acest an. Din cele 8.463 tone de minereurilor, deservită de tine­ croaziere cu motonava Transilvania pe de ittrisli.
ret, s-au produs peste plan, de
oţel date anul acesta peste plan, Ridicarea nivelului profesional al ţă­ materiale intuitive: planşe, mulaje, se- $
mai mult de jumătate revin l- ........... ........................................ ....... ranilor muncitori in scopul însuşirii şi minţe şi diafilme pregătite din timp, J
fac ca lecţiile să fie deosebit de rod- J
Invăţămîntului agrozootehnic -aplicării in practică a experienţei frun­ nice.

taşilor şi a regulilor agrotehnice pen- o a rv / \ / \ 44 /- I —v A. — — jL. atenţia Pentru ca învăţămîntul agricol de

schimbului de tineret. Brigăzile mari obţinute de colecti- masă să-şi atingă scopul, lectorul tre­
ii muncitori care au apli- buie să stabilească o legătură cit mai
de furnalişli, conduse de Avram ă învăţămintele dobîndite strînsă cu cursanţii, să-i cunoască cit
Culda, Ion Bildea ,şi loan Chi- grozootehnice, sînt exern- mai bine, să se întîlnească cu ei nu
roşca de la furnalul tineretului, de foloasele însuşirii şi a- numai cu ocazia ţinerii lecţiilor teore­
care au pornit iniţiativa de rnă- tice, ci şi în activitatea lor practică.

Expozifia permanentă elor agrotehnicii înaintate Neglijarea îndrumării cursanţilor în
lie un mijloc puternic de practica de producţie din perioada de

consum şi a icţie pentru ţăranii munci- vară, manifestată în anii trecuţi la
de a participa şi în acest mulţi lectori, trebuie să dispară cu desă­
cu regularitate la cursu- vârşire. Lectorul are datoria să organi­
agrozootehnice. Aplicînd zeze, în colaborare cu conducerile uni­
practică cele învăţate, tăţilor socialiste sau ale sfaturilor popu­
lare comunale, aplicarea în practică a

ibrii gospodăriei colective celor învăţate, urmărind însuşirea de

raionul Orăştie, au către .cursanţi a cunoştinţelor predate.

’bţină in medie 2.240 Ştiut fiind că o agricultură raţională

a, iar colectiviştii din se poate face numai pe tarlale mari,

T 2.550 kg orz la ha. De în desfăşurarea învăţământului agrozoo­

vărăşiţii din comuna Bir- tehnic, lectorii trebuie să pună un ac­

>nul Hunedoara, au obţi- cent deosebit pe scoaterea în evidenţă a

) kg grîu la ha. Aseme- superiorităţii muncii în comun în uni­

; pot da multe, ele se gă- tăţile agricole cooperatiste, în scopul

unde cursurile agrozoo- atragerii ţăranilor muncitori pe făgaşul

bine organizate, agriculturii socialiste. Spre deosebire

ortanţă are in activitatea de anii trecuţi, organele de partid şi

trăirea temeinică a mate- de stat vor trebui să se preocupe în
ează a fi predat. Lecţiile acest an mai mult de buna desfăşurare

un bogat conţinut ştiin- a cursurilor agrozootehnice de masă, a-

rezentate însă într-o for- sigurînd particip'area regulată a tuturor

La sediul U.C.E.C.O.M. din Calea i cursanţilor. O expunere cursanţilor.
poziţia permanentă de bunuri de larg c
cooperativele meşteşugăreşti din ţară. convingătoare, folosind Ing. SABIN DAN

¦¦¦¦¦«»» m u i i i m m i