Page 25 - 1957-12

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 927'

ămmmaivSîa» r.-zrTfvrrKi<rj

mmmmkmmmmămmmmmmi&mmmmmmmmmmmM

—— «H' r— § )§ !
— — ¦ °*> *»*™ — ¦ « « * * ¦**«

m- IvjvV

mJ\\V CA 11N

M4 ••*%%v \ v \ v . , v \ V -*.\v *w *\v> **v *o*' >*vx %v , \ w • *,• **\» *v %v *. *v.v *‘*V.W!\v *V%r
‘ »’*'.'// '••v.^V*%*vX%v

Tunelul sub Mont-BIanc Sirni a -- c e a m a i v e c h e ţara

Redârit a fost adoptat proiectul de va trece prin el, lată de 7 metri, va itM _ • :
săpare şi construire a unui tunel-şo- fi mărginită de o parte de un tro­
lo c u ita d in lu m e

sea sutn vîrful Mont-BIanc. Tunelul' a tuar lat de 80 cm, iar de cealaltă de Siria a fost locuită încă din mai mare oraş al Siriei nu este
o bordură de 35 cm. înălţimea tune­ capitala ţării — Damasc, care
...între minele de cărbune ! devenit d adevărată necesitate pentru lului în porţiunea din mijloc va fi adîncă antichitate: urmele a- are 290.000 de locuitori, ci Ha-
din Cadix şi Cleveland | Franţa, Ifjalia şi Elveţia, ţinînd seama de 4,80 m. La fiecare 50 de metri se leb (Alep) care numără 325.000
fS.U.A.) a fost construit un că în peribada 1950—1956 traficul lor prevede construirea unei nişe, iar la şezărilor omeneşti sînt din epoca de locuitori.
ij dispozitiv original pentru tran­ a crescut du 150 la sută. fiecare 500 m a unui garaj. Aerisirea paleolitică. In antichitate Siria
sportarea cărbunelui — o con­ Proiectul de săpare a unui tunel se fa face după sistemul „semitrans- a jucat un rol important atunci Siria este în prezent o ţară a-
ductă de oţel lungă de peste sub cel mai înalt vîrf din Europa versal", aerul proaspăt (300 m cubi cînd a ieşit victorioasă în răz­ grară înapoiată, cu orînduire
0 100 km cu un diametru de 35 (4.810 m) este vechi. încă înainte de pe secundă) va fi introdus prin ga­ boaiele cu perşii, egiptenii, gre­ semifeudală, 60 la sută din pă-
j cm. Cărbunele fărimat este a- 1906 Ia propunerea inginerului francez lerii duble, situate sub terasamentul cii şi romanii. Timp de cîteva mînt se află în mîinile cîtorva
, mestecat cu un volum egal Arnold Monot s-ia înfiinţat o conce­ şoselei. Graficul orar va fi de 105 ve­ secole, Siria a fost sub stăpîni- familii. Din 187.000 km p. nu­
v de apă şi pompat cu ajutorul siune care a fost reînnoită în 1935 şi hicule de transport în fiecare direcţie, rea turcească şi apoi sub do­ mai 1/3 adică 6 milioane de
circulînd cu o viteză medie de 25 minaţia franceză. In 1946 Siria hectare este pămînt roditor, res­
| <a trei pompe. In felul acesta 1945. In afară de Monot, s-a ocupat km pe oră (viteza maximă fiind de a devenit stat independent, în­ tul este pustiu şi stepă.
40 km pe oră). Anual vor trece prin cetând de a mai fi o ţară sub
S s& transportă ziibiic la o ter- de acest proiect şi italianul Totino. tunel 57.000 de autoturisme, 14.000 ta­ mandat francez. Industria naţională este acum
xiuri, 30.000 camioane, 10.000 motoci­ în plin avînt. In suburbiile Da­
S modt\ntra!ă 3.600 tone de căr- înfăptuirea unui asemenea proiect clete, 400.000 călători şi 150.000 tone In zilele noastre, populaţia Si­ mascului se ridică cele mai mo­
de mărfuri. riei se ridică la aproximativ 3,4 derne filaturi, ţesătorii, fabrici
1 bune. V' ' în vremurile noastre, cînd se foloseşte milioane locuitori. Un sfert din pentru coloranţi, de ciment şi de
Lucrările de construcţie vor dura întreaga populaţie a Siriei tră ­ sticlă. Sursa principală de ex­
...O uriaşă broască ţestoa­ tehnica modernă, aceasta nu mai con­ trei ani. ieşte în cinci mari oraşe. Apro­ port o constituie grînele, bum­ Ştiinţa cunoaşte o largă dezvolta re în ţara prietenă, R. Cehoslovacă.
ximativ 500.000 locuitori duc bacul, tutunul, fructele, obiecte­ Numeroasele realizări ale oamenilor de ştiinţă cehi sînt cunoscute şi peste
să marina, cîntărlnd 430 kg stituie o problemă de nerezolvat. In viaţa de triburi — nomazi şi hotare. Fotografia noastră înfăţişează telescopul observatorului Ondrejov
beduini. Muncitorii industriali le de aramă şi bronz, ţesături cu ajutorul căruia specialiştii fac foto grafii ale cromosferei solare.
a fost prinsă în Franţa, în partea de nord a Italiei au fost să­ sînt în număr de 200.000. Cel
apropierea insulei Re, pe lito­ pate tunelurile de cale ferată Mont de mătase şi de bumbac. Azaleea — o plantă frumoasă
dar primejdioasă
ralul Atlanticului. Pescarii au Cenia (1887 — 12,849 km), Sankt păsărilor
vîndut-o urnii negustor de Gotthard (1882 — 12,984 km), Simplon Cînd multe plante nu au nici timp îndelungat de „musafirii"
măcar muguri azaleea de Cau- lor nepoftiţi.
peşte din Paris. In magazinul (1905—1921 — 19.829 km). Pînă în caz este deja acoperită de flori Caprele sălbatice sau domes­
’J acestuia din Piaţa Terne, lo- prezent nu există nici un tunel-şosea

zefina — acesta este numele care să permită trecerea fără greu­ Curiozităţi din lumea
broaştei ţestoase — a fost tăţi pe orice anotimp a lanţului de
cumpărată de un amator de
supă de broască. lozefina a- 600 km al munţilor Alpi.
tinsese onorabila vîrstă de După săparea tunelului sub Mont-

400 de ani. cînd i s-a întîm- ftianc, distanţa dintre Europa occiden­ Se pare că în lumea păsărilor in­ pe ţărmul mării. Acolo ele sapă mici pe mai multe etaje despărţite între frumoase. Mari, gălbui aurii, ele tice nu se ating de azalee: a-

plat această nenorocire. tală şi Italia de nord va fi redusă cubatorul nu este o noutate. Există gropi în nisipul şi pietrişul vulcanic ele cu straturi de paie afinate aşa incit cresc parcă în buchete. nimaiele recunosc planta pericu­

...îri ultimele cîteva secole cu aproximativ 200 km. In viitor stră­ păsări care nu-şi clocesc singure ouă­ de pe litoral, în care îşi depun ouăle, aerul să poată pătrunde pînă la ouă. Florile emană o aromă puter­ loasă după miros. Aroma ame­

au apărut cîţiva vulcani noi. baterea pe şosea a A-lpilor va dura a- le, ci lasă această îndatorire părinteas­ le acoperă cu nisip şi se întorc din Temperatura acestui cuib este totdeau­ nică. Ea acoperă toate celelalte ţitoare şi frunzele toxice prote­
Astfel în 1759, după o erup­ proximativ 20—25 minute faţă de nu­ că In seama căldurii şi mediului în­ nou în pădure. Un tip de fazan — na cu circa 2 grade mai mare decîi mirosuri din pădure. Buchetele jează frumoasa floare din pă­
ţie neaşteptată, a apărut co­ meroasele ore necesare în prezent. conjurălor. Astfel este pasărea egip­ eulgipoia valacei — îşi depune de a- aceea a mediului înconjurător. Puii ies de azalee nu trebuie lăsate noap­ dure. Uneori însă această fru­
nul vulcanului îorula din Me­ teană numită de arabi ustraja croco­ semena ouăle în nisipul vulcanic cald. din ouă după 6—10 săptămîni. tea în cameră deoarece provoa­ moasă înfumurată intră şi ea la
xic. Cu H ani mai tîrziu în Convenţia din 1953 prevedea ca să­ dililor". Această pasăre cînd simte a- Cînd puii ies din găoace ei au corpul că dureri de cap. apă. Este suficient ca de ramu­
Dintre păsările care trăiesc şi pe la

Nicaragua (America centrală) parea tunelului să fie efectuată de propierea vreunui inamic începe să acoperit nu numai cu puf ci şi cu noi îşi clocesc in felul acesta ouăle Albinele sînt atrase de aceste rile ei să se apropie o flacără

a apărut craterul unui nou două societăţi — una franceză şi una scoată ţipete ascuţite. Atunci, croco­ pene, îneît zboară pînă la 5 ni. Deo­ cufiindacul. In Ungaria această pasăre flori frumoase şl mirositoare, pentru ca tufa să se aprindă şi
dilii, care se prăjesc la soare pe mal, mai ales la începutul primăverii.
vulcan — izâlko. iar în 1909 italiană. Ele primesc concesiunea pen­ intră în apă. Această pasăre îşi în­ sebit de interesantă este pasărea cu interesantă îşi construieşte cuibul din Stupurile se umplu repede cu să ardă ca vata muiată în ben­
la Tenerefo (insulele Canare) tru această lucrare. Fiecare societate fundă ouăle în nisipul cald la o a- miere proaspătă. Un gospodar zină. Sucul azaleei conţine sub­
— vulcanul Cinire. In Alaska va săpa jumătate din lungimea to­ dîncime de circa 10 cm. Din cînd în picioare lungi talogala sau gunoierea- trestie pe jumătate putrezită sau fo­ cu nu prea multă experienţă se stanţe uşor inflamabile.
în 1924 a erupt vulcanul tală, pentru care va primi o conce­ cînd ea scoate ouăle din nisip şi le bucură de un asemenea „noroc".
Novarupta, iar în Congo Bel­ siune pe 70 de ani pentru exploata­ cloceşte. Cînd nisipul se încălzeşte peste sa. Atît masculul cit şi femela adună loseşte cuiburi străine mai vechi. Ea Dar bucuria lui este prematură: Această plantă interesantă nu
gian — Namligara şi Sam- rea tunelului. 30 de grade, păsările se aşează pe mierea dulce conţine substanţe este pretenţioasă şi se adaptea­
ben. if 1 locul unde au îngropat ouăle făcînd paie, frunze, crăci, pe jumătate pu­ nu-şi cloceşte niciodată ouăle. Proba­ primejdioase sănătăţii. Nu întîm-
Tunelul sub Mont-BIanc va avea un umbră cu corpul lor pentru ca ouăle plător unele triburi din vechime, ză bine terenurilor secetoase.
Cei mai tineri vulcani din capăt în Franţa, în micul sat Pe­ să nu se coacă. ¦ trezite, humus etc., pe care le îngră­ bil că stă totuşi pc ele foarte puţin fugind de duşmani, lăsau în lo­ De aceea în regiunea Mării Ne­
lume sînt consicfieraţi vulcanii lerin, lingă oraşul Schamonix — la cuinţele lor miere otrăvită : a- gre tufele de azalee sînt folosite
J Paricuti (Mexic) şi Kutiro o altitudine de 1230 m şi altul în Ita­ Pasărea _mal.ee trăieşte, î n , pădurile mădesc într-o moviliţă cu latura pînă timp. Lingă Astrahan (U.R.S.S.) cl- ceasta le perrnjtea să scape pe la ornamentarea drumurilor. Din
t (Niefimzi) din Congo Beî- lia în valea Aosta, la o altitudine de din insula Celebes. Intr-un anumit florile azaleei se prepară un ulei
1 giârî. Primul a erupt la 20 1380 m. Lungimea totală a tunelului timp al anului aproape toate păsările la 3,5 m. După un timp talogala scor­ teva ouă ale acestei păsări au fost de mare valoare pentru indus­
i februarie 1943. iar al doiiea tria parfumeriei.
j în martie 1948. moneşte în movilă o groapă în care lăsate într-o cameră neîncălzită. Ele
îşi depune ouăle ei mari şi le aco- nu s-au răcit nici după o săptămină
peră. Ouăle sînt aşezate vertical cu

partea ascuţită în jos. Intr-un cuib , f l din e!e “ ie?ft * * Pui ase-mănă'

s-au găsit pînă la 20 de..ouă aşezate . t°r{ răţaştelor.

\ ...In curînd, aptcăpe de Ro­ va fi de 11,9 km, iar şoseaua care midie părăsesc pădurile virgine şi ies U M O R S O V I E T I C Şl M A G H I A R

ma, se va construi primul „te- E... '

ren-gama“ pentru studierea Din istoria folosirii tacîmurilor ’
f influentei biologice a radio-

5 activităţii artificiale asupra Palatul lui Ludovic al XlV-lea „re­ latul nu-şi aducea cuţit de acasă el jM k
j plantelor si animalelor. Acest gele soare“ al Franţei era vestit în se afla adeseori în mare încurcătură
| teren experimental de formă lumea întreagă pentru luxul său. Dar — pe toată masa nu se găseau decît
chiar şi la cele mai solemne recepţii, două-lrei cuţite. Mai mulţi oaspeţi fo­
circulară va avea o suprafaţă la masa „regelui soare" oaspeţii min- loseau acelaşi pahar. Cupa din care
de 50 hectare. In centrul lui se bea pe rîtid a devenit mai tîrziu

| se va construi un puţ adînc

I cu o cantitate de cobalt radio­ cau, sau mai bine zis sorbeau supa un simbol al prieteniei şi frăţiei. Ea . v .>v r .
din linguri pe cate le introduceau în trecea din mînă în mină din cauză
activ care va iradia raze ga­ castroane comune. că nu existau pahare suficiente. Felul — Păţania unui amator de autografe_
ma. Acestea pot iscide un om al doilea — care constituia o mâncare
In secolul al XVII-lea masa era gătită din carne —¦ era servit numai
la o distanţă de 5 metri. Pu­ servită cu totul altfel decît în zilele cu mina.
noastre. Nu existau nici farfurii adinei,
ţul va fi înconjurat de braz­ nici furculiţe. Farfurioarele erau foarte Prima furculiţă a apărut în An­
glia la începutul secolului al XVII-lea
de concentrice în care se vor
cultiva plantele şi vor trăi a-

| nimaiele supuse experienţelor. rar întrebuinţate. In tocul lor se folo­ ca o raritate adusă din Italia. La în­

L - seau felii mari de pline. Dacă invi- ceput aceasta a provocat ilaritate. Oa­

00000<XX>0000000000<XX>000000000000<XXXXX>00000000<; menii considerau că cele zece degete
cu care era înze'slrat omul de la na­
RJTIE R A T U R A tură sini mult mai comode decît orice
fel de instrument străin. Nobilii min-
ORIZONTAL: 1. Ţăran din romanul lui Puşkin „Evgheni cau fără furculiţă dar din vase de
aur şi argint. Aceste vase nu erau
„Război şi pace“. — Autorul Oneghin" — Spiritul aerului în insă deloc curate. Castroanele de ar­ — Cum vede vitrina soţia <rka//uş- — Nu te mişca, declanşez.
•romanului „Zilele vieţii tale“ ;• „Furtuna" de Sackespheare. 12. gint erau atît de negre incit semănau U L/*vi - \J' U r*U LZJ '
2. Seriilor francez progresist, Istoric şi filozof francez — Dia­ mai degrabă cu nişte vase de plumb. şi cum o vede soţul. Un ceas care
autorul trilogiei „Comuniştii". lect francez — Verbul inerţiei. funefionează fără
^ AiA— *o ^ întrerupere de 133
VERTICAL. 1. Clasic al' li­
de ani
— La sfirşitul unor volume. 3. teraturii romîne, autorul „Schi­
La muzeul etnografic din Slo-
Autorul lui Gargantua şi Pan- ţelor" şi „Momentelor" — Liviu bodskoi (regiunea Kirov) se
tagruel — Dramaturgi sovietici. Rebreanu. 2. ...Haciaturian, au­ păstrează un ceasornic rar care
4. Bel... de Maupassant. — Tă- torul baletului „Gaîanek" —¦ funcţionează de 133 de ani. Pe
nase... de Duiliu Zamfirescu. 5. Soldatul lui Haşek. 3. ...Dranath cadranul lui se poate citi in­
Tagore, clasic al literaturii in­ scripţia : „Ceasornicul a fost
confecţionat în oraşul Slobodskoi
Personagiu feminin din „Răz­ diene — Unitate de timp — de către Dimitri Vorobiov în a-
nul 1824".
boi şi pace" — Zeu casnic la Roman de Liviu Rebreanu. 4.
romani. 6. Sînt — Roman de L. Vîrstă francezului! — Mono­ Dimitri Vorobiov este unul
Rebreanu — Grigore Alexan- grafia istorică de Tacit. 5. A dintre cei mai talentaţi maeştri
drescu. 7. Stricăciune — ...En- scris „Calvarul" şi „Petru 1“ autodidacţi care au trăit în fos­
dre, poet maghiar. 8. Nume de tul judeţ Slobodsk din ţinutul
fată —- Negaţie - - Moral. 9. — Galina NîCoIaevna, autoa­ Viatski la sfirşitul sec. XVIII
Pronume — Mare fabulist rus şi începutul sec. XIX. Ceasorni­
— îndemn pentru Azorică. 10. rea romanului „Secerişul". 6. cul confecţionat de iscusitul
Iluzionist sovietic — Dramă de meşter este întors cu ajutorul
Roman de Lev Tolstoi (2 cu­ unui mecanism original. Cadra­
nul şi corpul ceasului sînt îm­
vinte). 7. L-a înfăţişat Afecsan- podobite cu frumoase încrustaţii
artistice executate în bronz.
dri in carnaval — nume de fată.
8. Preoteasă romană — Mat.

Caragiale. 11. Sora Taţianei din 9. L-a personificat Vlahulă în

poezia „1907"

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 (Minciuna stă
cu regele la ma­
11 n 11 să). 10. ...lui
2i IU j1 Procust de Că­
rnii Petrescu —
3 im spetează — Cu­
l mM ţit. 11. La jocul
4 de cărţi — Sim­
bolul argintului
.5 1 1BEI — Ca Păcală 1
12. Trec peste
6m L 11
mi
7 \m\

8 1, i i IU — Roman de •\j- u v*'¦»« «J A/ —- •
l .1 Liviu Rebreanu,
9m care înfăţişează
HK aspecte ale răs­
10 m coalei din 1907.
mi
11 IM NOLI HEI.l.MAN
ins 1
u