Page 26 - 1957-12
P. 26

Nr. 927                                                                                                                           o m m v L ^ ''^ r r s m n .u j                                                                                                                           Pas. 3

                                V I A Ţ A DE P A R T ID                                                                                                                              P o s ib ilită ţi d e d e z v o lta re
                                                                                                                                                                              a întreprinderea de industrie locală din Haţeg
Mai multă
                                                                                                                                  (Urmare din pag. l-a)                       In ultimul timp, în conducerea în­ fel, pietrişul depus de Rîul Mare poate             nă ar fi uşor rezolvată de întreprinde­
   în                                                                                                                                                                                                                                                                rea „Vasile Roaită" numai prin achi-
                                                                                                                                                                              treprinderii „Vasile Roaită" din Ha­ fl utilizat la prefabricate din beton             ziţia a doua sau trei războaie, dat fiind
   Conferinţa orăşenească de partid din                                                                                                                                                                                                                              faptul că restul utilajului există şi mai
Simeria a ridicat o seamă de pro­                                                                                                 te am îndeplinit angajamentul. Tare ţeg au .fost numite cadre pricepute de diferite tipuri, sau poate fi livrat                    poate fi completat de la alte unităţi
bleme importante privind activitatea                                                                                              am ţinuf ca eu să-ţi aduc vestea şi calificate. Printr-o conducere chib­ direct Combinatului carbonifer din Va­                    ale industriei locale care nu-l folosesc.
organizaţiilor de partid şi a comite­                                                                                                                                                                                                                                Sub această formă s-ar putea produce
tului orăşenesc. Darea de seamă şi                                                    mărul familiilor şi suprafaţa de pă-        asta şi iaca am reuşit. După cite- zuită şi colaborare fructuoasă cu sa­ lea Jiului, iar bolovanii din rîu con-                    covoare obişnuite şi persiene, atît de
discuţiile care s-au purtat apoi, au                                                                                              va minute de Ia aceasta, brigadierul lariaţii, s-a reuşit să se facă dintr-o casaţi şi sortaţi prin ciururi rotative,              solicitate de popujaţia noastră.
remarcat multe realizări frumoase şi                                                  mînt. Această propunere este bine ve­
multe acţiuni iniţiate, ale căror rezul­   Conferinţa orăşenească                     nita întrucît în felul acesta, membrii      îşi anunţă ortacii că vor începe în­ întreprindere ce avea în trecut o acti­ pot fi utilizaţi Ia refacerea drumurilor                Dezvoltarea sectorului lemn, este a-
tate au dus la îmbunătăţirea muncii                                                                                                                                                                                                                                  sigurată atît ca materie primă şi de­
                                           de partid Simeria                          comitetului orăşenesc vor fi legaţi con­    dată atacarea abatajului, ca peste o vitate nesatisfăcătoare, o întreprindere sau în construcţii.                                  bitare, cit şi ca . suprafaţă de produc­
   .mniştilor în mobilizarea oamenilor                                                                                                                                                                                                                               ţie, datorită . punerii în funcţiune a u-
muncii a îndeplinirii hotărîrilor par­                                                cret de sarcina cooperativizării agri­      zi să poată uicepe exploatarea căr­ fruntaşă, cu largi perspective.                    Pentru valorificarea şi prelucrarea a-      nui atelier de tîmplărie modern şi de
tidului şi guvernului. De asemenea,                                                                                                                                                                                                                                  mare capacitate la Naiaţ Vad, ur-
darea de seamă şi discuţiile au scos                                                  culturii. Noul organ trebuie să ţină        bunelui- din abatajul 13.                   La 3f octombrie,.. întreprinderea a cestor materii prime, întreprinderea               mînd numai să se stabilească sorti­
în relief succesele în producţie ale                                                                                                                                                                                                                                 mentele de produse cele mai căutate
comuniştilor de la Atelierele C.F.R.,      nizaţiei de bază de la depoul C.F.R. seama de această propunere şi de ce­              După sfirşitul primului schimb, realizat şi depăşit cu 1,8 la sută pla­ n-a făcut tot ceea ce ar fi putut face.                    şi să se organizeze mai temeinic munca
depou, I.C.I.L. etc., ale comuniştilor                                                                                                                                                                                                                               pentru dublarea, cel puţin, a produc­
din satele aparţinătoare în munca de       Ei au arătat că 96 candidaţi primiţi’ lelalte care s-au făcut, să-şi întoc­            brigadierul Matei se afla în biroul L nul anual de producţie pe 1957. La De aceea va trebui să treacă de ur­                       ţiei. Practicînd şi pe mai departe şi
transformare socialistă a agriculturii.                                                                                                                                                                                                                              respectînd cu stricteţe criteriile de lu­
                                           anul acesta în partid' de la depou, sînt mească un plan bine ştudiat şi să             inginerului şef al exploatării.             fel sarcina reducerii preţului de cosi genţă la montarea staţiei de concasare          cru şi dezvoltarea planificată a indus­
  Faptul că Atelierul C.F.R. Simeria                                                                                                                                                                                                                                 triei socialiste, colectivul de salariaţi
a realizat în primele nouă luni ale        puţini faţă de posibilităţi. Numeroşi pornească cu toată hotărîrea la lichi­           —¦ Tov. inginer, am venit să vă a fost depăşită cu 3,07 ia sută. In şi la construcţia instalaţiilor aferen­                        al întreprinderii „Vasile Roaită" va re­
acestui an beneficii de 2.704.000 lei că                                                                                                                                                                                                                             zolva deficienţele ce le are şi va pune
a redus preţul de cost în aceeaşi peri­    muncitori de aici, îşi manifestă dorin darea rămînerii în urmă în ce priveşte          raportez că ne-am făcut angajamen­ celelalte sectoare de activitate se poa­ te, necesare desfăşurării în proporţii                 in valoare, îh scurt timp, rezervele in­
oadă cu 8 la sută,, că productivitatea                                                                                                                                                                                                                               terne specifice raionului.
muncii a crescut cu 7,6%, că I.C.I.L. a    ţa de a. fi în rîndurile partidului, dar cooperativizarea agriculturii. In acea­       tul. Azi am şi început atacarea aba- ^ te observa interes pentru gospodări­ mai mari a producţiei, mai ales că
îndeplinit planul anual încă din oc­                                                                                                                                                                                                                                               03 M U '
tombrie. se datoreşie în mare parte        biroul organizaţiei de bază nu-i ajută stă muncă, trebuie mobilizaţi în afară          tajului. Peste o zi, două, Cristea ţ rea ei. Astfel, a luat fiinţă o cantină, utilajul şi fondurile necesare le-au fost                        IH B21Z5EEI31H 3
muncii organizaţiilor de partid, care au                                                                                                                                                                                                                                           tjp.G D reaT O S i
""'lizat şi au îndrumat conducerile teh-   suficient să se pregătească, sau întîr- . de comunişti toţi deputaţii sfatului         poate da cărbune de la nr. 13.              pavilionul administrativ a fost renovat,   atribuite.
. .-administrative, ridicîndu-se la ro­                                                                                             — Te felicit tov. Matei / Şi în           iar gospodăria anexă a întreprinderii                                                      i o<ă
lul lor de adevăraţi conducători poli­     zie punerea lor în discuţia adunării popular, tineretul şi femeile.                                                                dotată cu un număr destul de mare            In sectorul alimentar, de asemenea                C00P6RATIVLLQ&^C0NSUM )
tici. De asemenea, faptul că în înto­      generale.                                                                              timp ce îi strîngea cu căldură mina,        de porc•i etc. ¦' ¦‘• ¦ I r îÂ\ •' : ¦     condiţiile permit o producţie mai ma­                          fa,
vărăşirile existente din raza oraşului,                                                                                           spuse întrebător: — „Dar pare că                                                       re şi de calitate mai bună. In spe­
numărul membrilor a sporit în anul          Delegaţii care au luat cuvîntul, prin­ Mai sînt şi alte probleme                      n-au trecut 12 zile?".                        De asemenea, cea mai mare parte          cial la produsele rezultate din prelu­
acesta cu peste 50 familii, că în                                                                                                                                             a lucrărilor de investiţii au fost ter­    crarea fructelor de pădure, întreprin­
gospodăria colectivă de la Simeria Ve­     tre care şi Nicolae Lupu, loan Moţ,        de rezolvat                                    — Nu, azi e a noua zi, răspunse          minate şi date în folosinţă.               derea va trebui să-şi mărească supra­
che s-au obţinut recolte superioare                                                                                               cu mulţumire în glas minerul. Şi, ^                                                    feţele de producţie prin terminarea clă­
sectorului individual, că fondul de ba­    Gheorghe Marinescu etc. au arătat că          Lucrările conferinţei orăşeneşti de      îndrepttndu-se spre ieşire, se opri,          Activitatea industrială a întreprinde­   dirii special construită şi utilizarea ca­
ză al acestei gospodării a ajuns la        pe viitor noul organ ales va trebui        partid Simeria au scos în evidenţă şi       căci inginerul şef mai adăugă:              rii cuprinde cinci ramuri de produc­       pacităţii utilajului de care dispune, tre­
12Q.000 lei etc. se datoreşte muncii       să aibă mereu în atenţie munca de          alte lipsuri de care noul organ tre­                                                    ţie : extractiv (materiale de construc­    buind în acelaşi timp să îmbunătă­
comuniştilor şi îndrumării pe care au      primire a candidaţilor şi membrilor de     buie să ţină seama. De pildă pro­             — Petrecere frumoasă la sărbăto­          ţii), alimentară, textilă, industrializa­
primit-o aceştia din partea Comitetu­      partid, să controleze mai des birou        blema educării tineretului din între­       rirea succesului, tovarăşe Matei /
                                           •rile organizaţiilor de bază, să dea în    prinderile oraşului, problema muncii
lui de partid al oraşului.                 drumări concrete în această direcţie.      culturale, problema îmbunătăţirii apro      La sărbătoarea                              rea lemnului şi metalurgică. Unele din­    ţească condiţiile de achiziţie a fructe­
                                           Dacă noul organ va avea mereu în           vizionării populaţiei etc. au fost larg     primului succes                             tre aceste ramuri însă, nu sînt dez­       lor ca şi prelucrarea lor.
   Darea de seamă şi discuţiile au a-      faţă această sarcină, va putea aduce       dezbătute, criticîndu-se cu tărie lipsu­                                                voltate în măsura posibilităţilor şi a
                                           o contribuţie mai susţinută la îmbu­       rile existente. Delegaţii la conferinţă                                                                                              Ramura textilă şi industrializarea
rătat şi alte multe succese pe care or­    nătăţirea compoziţiei sociale a parti­     au propus soluţii de rezolvare a a-
                                           dului.                                     cestor probleme. De pildă, s-a propus       Acordurile melodioase ale unui vals L necesităţilor, ca de exemplu, ramura lemnului sînt de asemenea ramuri de
ganizaţiile de partid le-au obţinut în
                                                                                                                                  răzbateau pînă afară, în strada înte­ extractivă. întreprinderea, prin ampla­ producţie caracteristice raionului Ha­
ultima perioadă. Totodată, delegaţii la
                                                                                                                                  ţită de lume. Era zi de odihnă şi lo­ sarea sa, posedă spaţiu mare şi fiind ţeg. Prin faptul că un mare număr de
   iferinţă au criticat anumite lipsuri
                                                                                      crearea de condiţii mai bune pentru         cuitorii au ieşit ta plimbare. In sala situată la marginea oraşului Haţeg, locuitori de aici se ocupă cu creşterea
ale Comitetului de partid al oraşului                                                 munca de culturalizare, crearea de e-
                                           Atenţie mai mare                           chipe şi ansambluri artistice, întări­      de repetiţii a corului, veselia era în este favorizată acestei activităţi ce oilor, face ca materia primă să fie a-
şi ale organizaţiilor de partid din în­      cooperativizării
                                                                                                                                  toi. Brigada minerului Matei, în frun- ) presupune instalaţii mari, iar materiile sigurată. Se impune însă luarea de mă­
treprinderi şi de Ia sate.
                                           agriculturii                               rea celor existente. S-a propus de a-       te cu şeful sectorului, normatorul,         prime cunoscute, 'sînt inepuizabile. Ast­ suri pentru utilizarea ei. Această sarci­
        îmbunătăţirea                                                                                                             artificierii şl tehnicienii petreceau
 compoziţiei sociale —                        Delegaţii la conferinţa orăşenească,    semenea ca noul comitet ales să ana­        pentru succesul obţinut. După ce în­        ooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooo
  sarcină permanentă                       au discutat în bună măsură şi proble­      lizeze periodic activitatea sfatului popu
                                           ma cooperativizării agriculturii. Ei au    Iar în munca de gospodărire a ora­          chinară cu toţii, o- bună parte din $       Cw fol pămîntul în întovărăşire
  Numeroşi delegaţi au arătat că este      arătat că deşi s-au obţinut unele suc­     şului şi de aprovizionare, să analizeze     ei se avîntară în vîrtejul dansului.
îmbucurător faptul că tot mai mulţi        cese, totuşi, ritmul de transformare so­   conducerile unor întreprinderi care nu
oameni ai muncii, dintre cei mai me­       cialistă a agriculturii în satele aparţi­  dau atenţia cuvenită creării de condi­      Veselia creştea din ce în ce.                                                          din care fac parte şi cu restul
rituoşi, se îndreaptă spre partid, ca să   nătoare oraşului Simeria, este nesatis­    ţii mai bune de muncă şi viaţă mun                                                                                                 pămîntului ce-1 mai au.
fie primiţi în rîndurilo comuniştilor.     făcător. întovărăşirile existente şi gos­  citorilor lor. Cu această ocazie a fost ^   Era numai voie bună la sărbăto­             Comunistul Silviu Zelenoiu
De la ultima conferinţă orăşenească        podăria colectivă din Simeria au pri­      aspru criticat tov. loan Onac, direc­                                                                                                 Astfel Silviu Zelenoiu, a adău­
şi pînă în prezent, în organizaţiile de    mit în ultimul timp puţine familii de      torul Atelierelor C.F.R., care s-a îrt-     rirea succesului. Minerul Matei care din întovărăşirea agricolă a sa­                  gat întovărăşirii agricole un
partid din oraşul Simeria au fost pri­     ţărani muncitori. Suprafaţa cooperaţi-     gîmfat, care merge prea rar în mijlo­       se frăniîntase cîteva zile înainte ţului Petreni, comuna Băcia, a-                     hectar, Şerban Ioviţă şi Zoltan
miţi 238 candidaţi de partid, dintre       vizată este de asemenea mică faţă de       cul muncitorilor pentru a le afla pă­       pentru pregătirea acestei sărbători, tlîndu-se la Geoagiu, la cursul                   Borza din satul Valea Nandru-
care 211 muncitori. Totodată, mulţi        posibilităţile existente. Atît darea de    rerea despre anumite treburi, care a        era acum mulţumit. Mulţumită era de instruire a, secretari lor orga­                   lui cîte 40 ari, Gheorghe Popa
                                           seamă cît şi unii delegaţi care ar         căutat să se sustragă controlului de        şi Vioara — soţia care, ajutată nizaţiilor de bază din sectorul                        din Secăşel 13 ari şi loan Ma­
vorbitori au spus că numărul celor         luat cuvîntul, au arătat că rezultatele    partid prin diferite pretexte neînteme­     mult de vecina ei — Marişca, se socialist al agriculturii, a fost                      riş din Silvaşu Interior 50 ari.
                                           slabe în munca de cooperativizare a        iate.                                       ocupa îndeaproape de pregătirea şi (3 repartizat, împreună cu alţi to­
    a au fost primiţi în partid putea să   agriculturii se datoresc în primul fînd                                                                                            varăşi, în colectivul nr. 8. La               Exemplul tovarăşilor din co­
                                           comuniştilor şi birourilor organizaţii­       Noul organ va trebui să ţină cont        servirea mesei.                                                                        lectivul 8 al cursului de la Ge­
fie mai mare, dacă toate birourile or­     lor de bază care n-au depus eforturi       şi de aceste probleme şi să caute să                                                    iniţiativa tov. Silviu Zelenoiu,           oagiu a fost urmat şi de alţi
                                           suficiente pentru atragerea ţăranilor      le rezolve într-un timp cît mai scurt.      Pînă şi nana Şeruţa — mama soa­             un număr de 5 tovarăşi din a-              cursanţi, din alte colective.
ganizaţiilor de bază şi toţi comuniştii    muncitori, în forme socialiste de lucrare  De asemenea, noul comitet trebuie să
                                           a pămîntului. De asemenea, s-a scos        acorde o atenţie deosebită activităţii      cră — venită de curînd de la ţară,          cela.şi colectiv au luat hotărîrea
s-ar fi ocupat permanent de atragerea      în evidenţă slaba contribuţie în munca     membrilor săi, pentru a nu se mai în-       zâmbea mulţumită pentru fericirea           de a se înscrie în întovărăşirile
                                           de lămurire a ţăranilor muncitori, a       tîmpla ca în trecut cînd unii membri
în partid a celor mai buni şi mai con­     sfatului popular, a deputaţilor, ă fe­     ai comitetului ca Iosif Isaia, Aurel        copiilor ei, şi doar numai cu o zi
                                           meilor şi a tineretului.                   Mariş şi loan Fleşeru, n-au depus a-
ştienţi muncitori. Unii delegaţi la con­                                              proape nici un fel de activitate.           înainte se întreba mirată: „Oare ce-o
                                              Mulţi vorbitori au arătat că dacă
ferinţă au criticat slaba muncă depusă     organizaţiile de bază din sate au mun­        Conferinţa de partid a oraşului Si-      mai fi şi cu banchetul ăsta?".              Un început lăudabil
                                           cit slab în această problemă, o mare       meria a adoptat o hotărîre, care, apli­       Noaptea coborîse de mult peste
pentru îmbunătăţirea compoziţiei socia­
                                                                                      cată în practică întocmai, va avea o        meleagurile Aninoasei.                         Luna culturii romîneşti a ac­           „Cît ii soarele de sus“ şi „Par­
le a partidului de către biroul orga-                                                                                                In sala luminoasă, veselia nu în­        tivizat multe din formaţiile ar­           tidului — părinte al bucuriei".
                                                                                                                                                                              tistice care, într-un timp şi-au
                                                                                                                                  cetase încă. Tir'ziu, cînd minerii îşi      redus activitatea, stimuîind în              ,In 27 decembrie, formaţia
                                                                                                                                  amintiră că .în, zori îi aşteaptă o         acelaşi timp crearea de noi e-             corală împreună cti colectivul
                                                                                                                                  nouă zi de muncă — cu noi succese           chipe.                                     actoricesc, care pregăteşte sub
                                                                                                                                  — numai atunci se despărţiră, por- ]                                                   regia lui Braia, piesa „Milo —
                                                                                                                                  nind veseli spre căminele calde ce-i.ţ         In cadrul comitetului raional           director", de Vasile Alecsandri
                                                                                                                                  aşteptau.                                   al sindicatului comerţ şi coope­           şi cu echipa de dans, va pre­
                                                                                                                                                                              raţie din Hunedoara, formaţiile            zenta un spectacol artistic in
                                                                                                                                                                              artistice, în ultimul timp, n-au           faţa hunedorenilor.                         ffîm xîm .âtuzJicLcu          j

                                           vină o poartă Comitetul de partid al mare eficacitate în rezolvarea tuturor                                                                                                                                               OBjim moiTEvom e io m em f
                                                                                                                                                                                                                                                                     fMAŞINAOrsemjTmăti., aiwdubT
                                                                                                                                  REÎNNOIŢI-VA din timp j mai activat. Mare a fost surpri­ Preşedintele comitetului sin­
                                           oraşului care n-a controlat zi de zi problemelor dezbătute. In activitatea
                                                                                                                                                                                za trecătorilor de pe lingă di­ dical raional — tovarăşul Ion
                                           desfăşurarea muncii de atragere a ţă­      sa, noul organ trebuie să aibe mereu
                                           ranilor pe drumul cooperativizării, nu     în atenţie această hotărîre, precum şi         ABONAMENTELE | recţia O.C.L. cînd de la o vre­ Pascu, se preocupă îndeaproa­
                                           s-a îngrijit de întărirea prin toate mij­  hotărîrile organelor superioare. Con­
                                           loacele a întovărăşirilor existente.                                                   la ziarul „DRUMUL                           me încoace seara au văzut lu­ pe de mobilizarea şi condiţiile
                                                                                                                                                                              mina străbătînd prin geamuri necesare repetiţiilor tinerelor

                                           Delegaţii au arătat că noul organ ferinţa a apreciat că noul organ poate               SOCIALISMULUI"                              şi au auzit glasul coriştilor.             formaţii.
                                                                                                                                  Abonamentele se fac
                                           trebuie să se ocupe zi de zi de coo­ şi trebuie să îndeplinească întocmai                                                            Curios, am străbătut prin Am vrut să aflu numele ce­
                                                                                                                                                                              curtea întunecoasă a O.C.L.-u- lor mai activi artişti. Răspun­
                                           perativizarea agriculturii. Unii au fă­ toate hotărîrile partidului, contribuind
                                                                                                                                                                              lui şi am ajuns la etaj. Intr-un sul a fost scurt şi concludent:
                                           cut propunerea ca membrii comitetu­ în felul acesta într-o măsură mai mare             la oficiile poştale prin                    birou, 40-45 salariaţi din comerţ „Toţi“ — altfel nici nu s-ar pu­
                                                                                                                                  factorii poştali şi difu-                   şi cooperaţie, sub conducerea tea explica înjghebarea forma­
                                           lui orăşenesc să răspundă de cîte o la rezolvarea cu succes a tuturor sar­

                                           întovărăşire agricolă pentru a le ajuta cinilor care-i stau în faţă.                   zorii voluntari.                            regizorului Ştefan Răduţ, învă­ ţiilor, care promit m u lt!

                                           să se întărească şi să-şi mărească nu­     GH. PAVEL                                                                               ţau cîntecele: „Rindunica",                                  C. SOARE

OOGOeX}aOOO<XXXXXX3QOOGOCKXX»CKX3C06oOOOO(XXXXXXXSOOOQOaOQ XXXXXKXXXXXXX«^XXXXXXXXXXiOQQtXiCXXX>OOCtXXXX5<X50GOtX7îQOQOQQ{XXX7000aXKXXXXXXXXîO<>^tXXX)QOCqOQOOQOQCXXXX}Q ^ ^ C ^ î O O ^ocC O C O SC Q O O O O Q C

    DE ANI DE LA                                                                                                                  runtaiele pămîntului pentru o bucăţh        s-a mutat în altă parte. Acţiunea vi­      toare mineritului : instalaţii corespun­    unde urma să aibă loc o întrunire.
                                                                                                                                  că de pîine, se întipărea tot mai mult      gilentă a grupului comunist, care apă­     zătoare la locurile de muncă etc.              Cu toată împotrivirea conducerii şi
celor 2.000 mineri                                                                                                                -un cuvînt nou — cuvîntul de comu­          ră interesele minerilor, a făcut posibil
                                                                                                                                  nist. La început, acest titlu îl pur­       ca şedinţa proiectată să aibă loc. A-         Crearea de condiţii optime de mim        a jandarmeriei, minerii grevişti şi-au
  Un eveniment istoric                     In timp ce un muncitor primea pe           mai cunoscute pînă atunci. Lucru pe         tau numai cîţiva muncitori, care cu         ccastă şedinţă a trasat sarcina inten­     că, solicitau şi muncitorii dc Ia Ate­      atins scopul. Solidaritatea lor în luptă
    în viaţa minerilor                     lună în jurul a 600 Iei, un jandarm        care l-au şi făcut în ziua- de 8 de­        multă stăruinţă şi printr-o luptă dîrză     sificării luptei minerilor pentru cuce­    lierele centrale. Dar cerinţele lor ne-     s-a dovedit a fi mai puterhică decît
                                           care era ţinut pentru „siguranţa" mi­      cembrie 1924. Această grevă, care n         au reuşit să formeze o celulă. Condu­       rirea drepturilor. De asemenea, ea a       fiind satisfăcute, au hotărît să de­        (gloanţele armatei şi cuvintele -irite-
           din Brad                        nelor, avea un salariu pînă la 3.000       cuprins 2.000 de muncitori mineri, a        cătorul acestei celule era luptătorul       pus problema, ca în caz de refuz din       clare şi ei grevă. Deci, a doua zi          roase ale trădătorilor.
                                           lei lunar. Contractul colectiv nu era      durat peste două săptămîni. Pentru          Constantin Pleşa. In scurt timp el a        partea conducerii, privind respeclarca     după începutul grevei minerilor — ia
  Răsfoind filele îngălbenite ale unui     respectat. Muncitorii — şi în special      înăbuşirea ei, elementele trădătoare şi     atras ca membri ai acestei celule           contractului de muncă, muncitorii să       un şuierat prelung de sirenă — şi              Unele puncle din revendicări au fost
dosar, am dat peste fapte şi nume de       cei bănuiţi că simpatizează cu comu­       direcţiunea, care apărau interesele bur­    comuniste pe mulţi muncitori mineri,        fie pregătiţi în orice moment pentru       muncitorii de la Atelierele centrale au     realizate. Astfel, aprovizionarea cu car­
oameni care astăzi după 33 de ani —        niştii — erau supuşi unor persecuţii       ghezo moşiereşti, au adus de la Timi­       oameni cinstiţi, luptători neobosiţi pen­   declanşarea unei greve de proporţii        intrat în grevă. In semn de solidari­       bid se făcuse, iar întrunirea de la
îşi au locul cuveni! în isteria mişcării   continue. Primele de producţie au fost     şoara mai multe unităţi militare. In        tru cauza clasei muncitoare ca minerii      mari.                                      tate cu lupta minerilor, ei s-au adunai     Bracl şi-â desfăşurat lucrările după
muncitoreşti din Iară noaslră. Este        sistate. Alimentele prevăzute în con­      timpul gre\ci, sute de muncitori au         Nicolae Rusu, Petru Socaci, Petru Ple­                                                 în faţa clădirii unde-şi avea birourile     dorinţa participanţilor. Această întru­
                                           tractul colectiv au început să se dea      fost concediaţi şi lăsaţi pradă şoma­       şa, Traicin Achim şi alţii.                    Mobilizarea oamenilor s-a făcut prin    direcţiunea, cerînd cu insistenţă satis­    nire ă trasat sarcina intensificării lup­
vorba de greva celor 2.000 de mun­         numai la oamenii de încredere ai di­       jului, alţii au fost arestaţi, o parte din                                              difuzarea ziarului „Aîinerul", precum şi   facerea revendicărilor.                     tei şi menţinerea stării de grevă, pînă
citori de la minele din raza oraşului      recţiunii.                                 mine au fost închise.                          Aceştia, deşi urmăriţi îndeaproape de    prin munca de la om la om. încă o                                                      la satisfacerea completă a revendicări-
Brad. Acest eveniment istoric în via­                                                                                             lacheii direcţiunii şi jandarmeriei, du­    sarcină trasată de şedinţa celulei co­       După două zile de grevă şi sub pie        Slor.
ta minerilor brădeni şi-a început pri­       Mijloc de a ieşi din această situa­        Despre unele aspecte ale luptei mi­       ceau cu perseverenţă în rîndul mineri­      muniste, a fost şi demascarea tuturor      siunile greviştilor, directorul de pe a-
mele acţiuni în dimineaţa 'zilei de 8      ţie, care dusese pe muncitori Ia capă­     nerilor din Brad, în cadrul acestei         lor cuvîntul mobilizator al Partidului      elementelor trădătoare, care sub mas­      tunci a fost silit ca împreună cu vreo                                (BELLA LAZKO
decembrie 1924.                            tul suferinţelor, nu era decît lupta or­   greve, • despre consecinţele grevei, cît    Comunist. In şedinţele lor secrete pe       ca de aşa zişi socialişti, acţionau în     7 oameni de-ai iui să meargă în ora­                               pensionar din Brad)
                                           ganizată împotriva patronilor, pentru      şi despre mîrşăviile elementelor bur-       care le ţineau în diferite case de în­      rîndurile muncitorilor.
  La drept vorbind, nu s-ar putea          cîştigarea drepturilor. Comuniştii au      ghezd-rhoşiereşti care conduceau pe a-      credere sau de multe ori prin pădu­                                                    şul Brad la încărcatul unui vagon de împotriva revizioniştilor
spune despre o dată precisă a înce-        fost aceia care au trecut la organi­       tunci minele din sectorul Brad, am          re, discutau probleme legate de or­            Consecinţa acestei lupte stăruitoare
                                           zarea muncitorilor, la mobilizarea lor,    solicitat să ne vorbească cîţiva parti­     ganizarea luptei muncitorilor, de de­       a fost că, în urma refuzului catego­       carbid. Eu conduceam locomotiva care de contracte colective
  du.lui luptei minerilor de aici, întru-  în vederea acestei lupte. Dar, de multe    cipanţi la grevă. Iată ce mărturisesc în    mascarea „galbenilor" şi altele.            ric al direcţiunii, de a respecta con­
..t, începînd după primul război mon­      ori acţiunile întreprinse de ei eşuau.     scrisorile de mai jos aceşti muncitori.                                                 tractul de muncă şi de a include în el     transporta carbidul. Pe. tren se mai
dial lupta acestora — care s-a con­        In rîndurile minerilor se aflau aşa-                                                      Deşi pe atunci erăm destul de tînăr,     şi alte revendicări ale muncitorilor,
cretizat în cele mai dese cazuri prin      zişii „galbeni", oameni de încredere ai       Nucleul cotiiuniştilor                   lotuşi îmi amintesc de o acţiune a          minerii de Ia toate minele aparţinătoare   afla şi directorul cu cei 7 funcţionari, Una din cauzele izbucnirii grevei a
greve — s a ţinut lanţ. Astfel, putem      direcţiunii, care în schimbul unor su­               în acţiune                        acestui grup de comunişti — care tre­       Bradului, au declarat în ziua de 8 de­
enumera luptele minerilor în grevele       me fabuloase de bani trădau intere­                                                    buie să spun— că era destul de ris­         cembrie 1924, o grevă de proporţii         La plecare, am fost instruit de un gre­ fost şi aceea că direcţiunea minelor a
din anii 1918, 1922, 1923 etc. Toate       sele muncitorilor. Lupta împotriva a-         Pe (impui grevei, cît şi cu multă        cantă pe vremea aceea. Se hotărîse,         mari.
acestea însă au culminat cu greva          cestor elemente trădătoare era grea,       vreme înainte, în bazinul minier de         de pildă, ca în casa lui Constantin                                                    vist, pe nume Slăcneanu. Acesta mi-a trecut la revizuirea contractului colcc-:
din 8 decembrie 1924, care a cuprins       cu atît mai mult cu cît ele deţineau       la Brad se găseau oameni cu diferite        Pleşa să se ţină o şedinţă a celulei                 (SABIN BUCUREŞTEANU -
2.000 de muncitori mineri.                 posturile cheie din cadrul tliinelor,                                                  comuniste. Şedinţa avea drept scop dis­                  miner la 1. M. Barza)         spus că dacă planul de acţiune al unui tiv, fără încuviinţarea muncitorilor. De
                                           reuşind chiar să ajungă şi în conduce­     vederi politice. Unii (de altfel cea mai    cutarea problemelor legate de declan­
   Băieşli (minerii) care scormoneau       rea sindicatelor. De pe aceste poziţii                                                 şarea unei greve. Aic.i trebuiau să parti­    Solidaritatea în luptă                   grup de grevişti nu va fi realizat pînă pildă, în contract era .prevăzut ca fie­
în adîncurile pămîntului, pentru a scoa­   ei denunţau intenţiile de organizare ale   mare parte a minerilor) erau încadraţi      cipe — în afară de membrii celulei           pentru condiţii optime
te Ia lumina zilei comori nepreţuite de    muncitorilor şi dădeau pe rriîna sigu­                                                 — şi alţi mineri care simpatizau cu                                                    la sosirea trenului dc la Brad, cînd        cărui miner, pe lîngă salariul lunar să
minereu, ajunseseră într-o situaţie grea.  ranţei pe comuniştii şi socialiştii care   în sindicate, un număr nu prea mare         comuniştii. Dar prin intermediul ele­                 de muncă                         ajung în dreptul satului Ţărăţel, să        ii se mai dea cîte 2 lei pe zi drept
Condiţiile ’de muncă erau neomeneşti.      erau iniţiatorii şi organizatorii luptei                                               mentelor trădătoare direcţiunea a aflat,                                               simulez defectarea locomotivei şi să        primă de producţie, precum şi dreptul
Muncitorilor nu li se asigurau unel­       minerilor.                                 căpătase denumirea de „galbeni" (a          de acest lucru, punînd pe conducătorii        Cînd s-a declanşat greva, eram me        opresc trenul. Dar, cînd am ajuns la        de consum în care erau incluse dife­
tele necesare mineritului, iar de multe                                                                                           celulei comuniste sub supraveghere, iar     carne de locomotivă pe ruta Brad-Gu-       punctul stabilit, 28 de grevişti, sub       rite alimente. A fost o perioadă cînd
ori, din cauza lipsei de lămpi şi car­        Ne rriăi putînd suferi toate, aceste    ceştia erau trădătorii), alţii făceau       pentru a împiedica şi participarea ce­      rabarza, ce aparţinea de Atelierele        conducerea minerului Teodor Belea, ba­      aceste drepturi au fost dale. Dar, du­
bid, t au nevoiţi să lucreze la lumina     josnicii şi chinuri minerii au holărîl     parte din alte grupări şi organizaţii       lorlalţi mineri, a pus pe drumul ce         Centrale Crişcior. Mai întîi, greva a
opaiţelor, în (imp ce în gara Brad va­     să organizeze o grevă de proporţii ne      politice.                                   venea de la mină patrule de jandarmi.       fost declanşată de către mineri. Prin­     raseră călea ferată cu lemne. Am oprit pă cîtva timp direcţiunii nu i-a mai
goane de carbid stăteau sub cerul li­                                                                                             Insă, zadarnic au aşteptat jandarmii        tre revendicările pe care ei Ie cercau
ber. Salariile erau deslul de mizere.                                                    La un moment dat însă, .lupta mine-      să le cadă vreo pradă. Minerii au a-        direcţiunii, era şi asigurarea unor con    trenul. Directorul a fost luat cu asalt convenit. Mai ales că o serie de fon­
                                                                                      ’ilor începuse să fie mai organizată.       flat şi ei de acesl lucru şi şi-au schim­   diţii optime de muncă şi anume: să
                                                                                      In mintea celor care scormoneau mă­         bat itinerarul, luînd-o peste deal, iar     li se dea mai rriult carbid, pentru a      de grevişti şi dus în faţa minerilor care duri trebuiau învestite în menţinerea
                                                                                                                                  locul unde urma să aibe loc şedinţa         nu mai fi puşi în situaţia să lucreze în
                                                                                                                                                                              mine. prin întuneric; să li se asigure     se aflau în grevă pe vatra minei, jandarmeriei şi pentru plata oamenilor
                                                                                                                                                                              haine de protecţie; unelte corespunză­
                                                                                                                                                                                                                         pentru a le spune timpul precis cînd dc încredere ai patronilor. De aceea,

                                                                                                                                                                                                                         are de gînd să le satisfacă cerinţele. direcjfiînea a luat măsura arbitrară do

                                                                                                                                                                                                                         Cei 7 funcţionari care participaseră la sistarea plăţii primei de producţie şi.

                                                                                                                                                                                                                         încărcatul carbidului, au fost îndrumaţi de reducerea raţiei de alimente. Mi­

                                                                                                                                                                                                                         să meargă acasă.                            nerii cereau revenirea la punctele dm

                                                                                                                                                                                                                         Eu am primit dispoziţii să trag lo­ contract, care fuseseră sistate. Răspun­

                                                                                                                                                                                                                         comotiva în ateliere, să pun carbidul sul direcţiunii însă a fost „nu". A-

                                                                                                                                                                                                                         sub pază şi să fiu în orice moment la tunci muncitorii au hotărît să eonii-

                                                                                                                                                                                                                         dispoziţia greviştilor. Lucru pe care huie greva. In acest timp uri oarecare

                                                                                                                                                                                                                         l-am şi făcut. In scurt timp însă, pri­ inginer pe nume Kaila, ne ameninţa
                                                                                                                                                                                                                         mesc ordin să pregătesc garnitura pen­

                                                                                                                                                                                                                         tru a transporta Ia Brad pe grevişti        (Continuare în pag. 4-a)
   21   22   23   24   25   26   27   28   29   30   31