Page 28 - 1957-12

r m i E f A R l ’d TR fd T r E j w r z v r m r n - V Ă i
Anul IX Nr. 928
/ 2 'teeouicktk'WHUSiMcfM
REPUBLICII POPULARE BOM lNE!
ComunaPojiga complect cooperatioizată
IN CINSTEA CONFERINŢEI RAIONALE DE PARTID ILIA, COMUNIŞTII AGITA­
TORII ŞI DEPUTAŢII DIN COMUNA POJOGA AU DESFĂŞURAT O INTENSA MUNCĂ
POLITICA IN RÎNDUL ŢĂRANILOR MUNCITORI PENTRU A-I CONVINGE SA INTRE IN
ÎNTOVĂRĂŞIRILE AGRICOLE CU ÎNTREAGA SUPRAFAŢĂ DE PAMTNT PE CARE O
POSEDA. ASTFEL S-A AJUNS CA IN ULTIMELE DOUĂ SĂPTAMÎNI, PESTE 130 DE
ŢĂRANI ÎNTOVĂRĂŞIŢI SĂ-ŞI FACĂ CERERI PENTRU A ÎNSCRIE IN ÎNTOVĂRĂŞIRE
TOATA SUPRAFAŢA DE PAMINT PE CARE O DEŢIN.
IN FELUL ACESTA, IN ZIUA DE 6 DECEMBRIE 1957, COMUNA POJOGA DIN
RAIONUL ILIA, A FOST COMPLECT COOPERATIVIZATĂ. DE ACUM ÎNAINTE, CELE 279
FAMILII DE ŢĂRANI MUNCITORI DIN COMUNA, UNIŢI ÎN DOUA ÎNTOVĂRĂŞIRI
AGRICOLE, VOR LUCRA IN COMUN ÎNTREAGA SUPRAFAŢĂ DE TEREN PE CARE O
POSEDĂ.
Creşte sectorul socialist
din agricultură
o Convinşi de foloasele muncii uni­
te pe tarlalele întinse, ţăranii mun­
citori din satul Coşeşti, aparţinător
comunei Lăpugiu, s-au unit în două în­
tovărăşiri agricole, în care au adus
întreaga lor suprafaţă de pămînt ara­
bil. In prima întovărăşire au intrat 18
familii cu 18,5 ha, iar în a doua înto­
vărăşire, 19 familii cu 17 ha.
Odată cu irţaugurarea acestor înto­
vărăşiri, în fiecare sat (sînt 10 sate)
de pe raza comunei Lăpugiu, există
întovărăşire agricolă.
o Tot duminica trecută, în satul Ti­
sa, ce aparţine comunei Burjuc, s-a
inaugurat o nouă întovărăşire agricolă
(a treia din sat) în care s-au înscris
58 familii cu o suprafaţă de 36 hec­
tare, iar în satul Tătărăşti, aparţinător
aceleiaşi comune, a luat fiinţă o în­
tovărăşire agricolă cu 41 familii de
ţărani muncitori, care au strîns lao­
laltă o suprafaţă de 16,5 ha.
o O altă întovărăşire agricolă s-a
inaugurat în satul Cîmpuri de Sus,
3,AXXXXXX>0000000000000000000<X>0000<X><XX><XX>000000000oooooooo
DECRET
| Marţi 10 decembrie 1957 | 4 pagini 20 bani
comuna Gurasada, în care au inlrat tul Oiejdea, comuna Galda de Jos, ra­
50 familii cu 25 ha. ionul Alba, s-a inaugurat întovărăşirea
agricolă „înfrăţirea", în care s-au în­
o Şi în satul Bampotoc, aparţină­ scris 37 familii de ţărani muncitori —
tor comunei Hărău, s-a inaugurat o romîni şi maghiari — cu o suprafaţă
întovărăşire agricolă, căreia întovărăşi- de 37,15 ha. Ca preşedinte al întovă­
ţii i-au dat denumirea de „30 Decem­ răşirii a fost ales Aurel Crişan, un
brie". gospodar harnic şi priceput.
In timpul festivităţii inaugurării şi-au -k
mai depus cereri de înscriere încă 10
familii (printre care se află Petru Vlai- o Desfăşurând o intensă muncă de
cu, Miron Albu şi Aliron Popa) cu o lămurire în rîndul ţăranilor muncitori,
suprafaţă de 5,16 ha. In felul acesta comuniştii, agitatorii şi deputaţii din
s-a ajuns ca numărul întovărăşililor satul Ocolişu Mare, raionul Haţeg, au
să crească la 34, iar suprafaţa la reuşit să convingă în scurt timp un
14,16 ha. Printre primii care şi-au fă­ mare număr de ţărani muncitori, pen­
cut cereri de înscriere au fost ţăranii tru a se înscrie în întovărăşirea agri­
muncitori Romulus Albu, Ion Benţa colă. Ca urmare a acestui fapt, în
şi Nicolae Benţa. ziua de 8 decembrie a.c. s-a inaugurat
o întovărăşire agricolă, în care au in­
* trat 49 familii cu 35 ha.
o Urmînd exemplul ţăranilor mun­ o Şi în satul Uric, din acelaşi ra­
citori din satul Coşlariu, şi ţăranii ion, a luat fiinţă duminica trecută o
muncitori din satul Sîntimbru, raionul întovărăşire agricolă cu 62 familii şi
Alba, au înfiinţat o întovărăşire agri­ 25 ha.
colă, în care au intrat 100 familii cu
85 hectare teren arabil. o Duminica trecută s-a mai inau­
gurat o întovărăşire agricolă în satul
0 In ziua de 8 decembrie, în sa- Teliuc, raionul Hunedoara, cu 57 fa­
milii şi 49 hectare, iar în ziua de 6
o decembrie, în satul Uibăreşti, ce apar­
ţine comunei Ribiţa, raionul Brad, 43
familii au sărbătorit inaugurarea unei
întovărăşiri agricole, în care au înscris la 8 decembrie în contul anului
21 hectare.
ooooooooooooooooooooooooooo viitor, 654 tone fontă. -
In cinstea conferinţei raiona'e de
partid Ilia, munca politică pentru
transformarea socialistă a agricultu­
rii s-a intensificat şi mai mult. Nu­
meroşi ţărani muncitori şi-au făcut
cereri de înscriere în întovărăşiri a-
gricote.
Chiar în timpul desfăşurării lucră­
rilor conferinţei, delegaţi ai ţăranilor
muncitori au venit să ceară aprobare
pentru constituirea unor întovărăşiri
agricole.
In clişeul de sus: iov. Iosif Crişan
reprezentantul ţăranilor muncitori din
satul Coşeşti, după ce a obţinut a-
probarea constituirii celor 2 întovără­
şiri, urează succes în desfăşurarea lu­
crărilor conferinţei.
In clişeul de jos: Tov. Aurel Bul­
gărea, prim-secretar al Comitetului
raional de partid, aprobă constituirea
unor noi întovărăşiri în satele Tâtă-
răsti si Tisa.
Motorul electric
a fost reparat
Sintem siguri căunii vor fi 1.000 Kw — a spusing. N. c
gata să exclame:
— Bine, dar la Hunedoara, trice, cu prilejul unei şedinţe \
in Combinat, acesta-i un fapt de producţie. Ei, ce ziceţi, sin- s
obişnuit. La secţia electrică se tem în stare să facem şi n o i'
repară zeci şi sute de mo- ce-a făcut „Dinamo" Bucu-
toare.
Sintem de acord, numai că Oamenii s-au uitat nedume-
de data aceasta e vorba de un riţi, unii la alţii. Adică cum să
motor mai puţin obişnuit, un execute ei o lucrare aşa de
motor asincron de 1.000 Kw, mare şi de pretenţioasă ?
care acţionează marea suflaţi- — Paj /a motorul ăsta tre-
tă „23 August“ a coloşilor de fru[e specialişti de mina întiia,
metal, furnalele 5—6. Acest
motor n-a fost reparat nici-
cind în combinat, ci la o uzi­
nă de specialitate, „Dinamo“
din Bucureşti. Circa 400.000
lei a costat acum trei ani re­
paraţia lui capitală, iar furna-
liştii, timp de 6 luni, cit a du­
rat reparaţia au fost lipsiţi de
aportul puternicului motor. Pe
' cinci acum, motorul a fost re­
parat de oameni din combi­
nat, intr-un timp de 2 luni de
zile şi la un preţ de 131.000
lei.
k cetăţenilor au făcut ca pînă a-
— Avem sarcină din partea
conducerii combinatului să în­
cercăm repararea motorului de
Lucrează în contul
anului viitor
Colectivul de muncă al uzi­
nei „Victoria" Călan a obţinut
im nou succes în cinstea celei
de a 10-a aniversări a proclamă­
rii Republicii Populare Romîne
— realizarea pînă în ziua de 8
decembrie a planului anual va­
loric la producţia globală şi pro­
ducţia marfă în proporţie de 101
la sută. In fruntea întrecerii, cu
cele mai de seamă realizări, se
situează muncitorii, inginerii şi
tehnicienii secţiei turnătorie ca­
re lucrează în contul anului 1958
de la data de 22 noiembrie. Bri­
găzile de furnalişti care deser­
vesc furnalul nr. 1 au dat pînă
Productivitatea muncii plani-
0 ficată pe întreaga uzină a spo-
| rit în primele 10 luni ale anu-
g lui cu 5,2 la sută, iar prin re-
$ ducerea preţului de cost, s-au
$ realizat economii în valoare de
% 1.713.000 lei. < A. Z.
o lele pînă la sfîrşitul acestui an.
Dezvoltarea întreprinderii
de industrie locală „1 Mai‘\ în anul 1957
întreprinderea de industrie
v locală „1 Mai" din Deva, cu
o raza de activitate în oraşul De-
o va şi raionul Ilia, a luat fiinţă
^ in anul 1950.
9 . încă de la început, atenţia,
o conducerii şi a colectivului de
&muncă al întreprinderii a fost
^ îndreptată şi canalizată în
9 scopul dezvoltării micilor ate-
O liere preluate de la foştii pro-
S prietari particulari, în fabrici, cu
a mare productivitate. O accentua-
x tă dezvoltare a acestei între-
9 prinderi se resimte în mod de-
o osebit de la începerea anului
^ 1956, printr-o creştere rapidă a
o producţiei şi a activităţii în
g dezvoltarea unităţilor sale pro-
9 ductive. Pentru a ¦ilustra acest
;ritm de dezvoltare a întreprin­
derii „1 Mai“ din Deva, este de
!ajuns să arătăm că producţia
| globală, realizată în acest an
¦este de 12 ori mai mare decît
Kcea de la începutul activităţii
$ sale.
2 In cursul anului 1957, intre-
0 prinderea noastră a-cunoscut'o
o dezvoltare simţitoare în majori-
%tatea sectoarelor de producţie.
9 Astfel, au luat fiinţă- mai multe
Osecţii noi; ca- de pildă : secţia
S de mobilă lustruită şi t-apiţată,
3 unitate .care produce în,-.serie :
9 fotolii, .canapele şi fotolii-p-at de de grîu.
o tip nou, şezuturi pentru auto-
o buse, camioane şi turisme, prc-
2 cum şi alte lucrări de tapiţerie,
v Secţia ILa de panificaţie din
Deva', destinată fabricării plinii
pentru convocarea larii Adunări Naţionale
a Republicii Populare Homine
In temeiul articolului 37 litera a din Constituţia Republicii Populare Romîne, Prezidiul
Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Romîne convoacă Marea Adunare Naţională în
a doua sesiune a celei de-a treia legislaturi, pentru ziua de vineri, 27 decembrie 1957, ora 9 di­
mineaţa, la sediul Marii Adunări Naţionale.
Bucureşti, 7 decembrie 1957
j Cine trece în aceste zile pe
uliţele comunei Turdaş, este
martorul ocular al muncii pline
de elan pe care o desfăşoară
Ciorogaru, şeful secţiei elec- /
reşti?
AL ROTARU
(Continuare în pag. Il-a)
In salul Turdaş se instalează slîl pii de înaltă tensiune.
S o s ire a în C a p i f a l ă a p rin fu lu i m o ş te n ito r al
Y e m e n u l u i S e if UI Islam M o h a m m e d El Badr
Luni după-amiază a sosit în Bucu­
reşti alteţa sa regală emirul Seif UI
Islam Mohammed El Badr — prinţul
moştenitor al Yemenului, vicepreşe­
dinte al Consiliului de Miniştri, mi­
nistrul Afacerilor Externe şi minis­
trul Apărării, care la invitaţia gu­
vernului romîn face o vizită de cî-
teva zile în ţara noastră.
înaltul oaspete este însoţit de Cădi ţinut să salute pe înaltul oaspete la
EUGEN PIRVU
director al întreprinderii „1 Mai"
— Deva —
intermediare, s-a făcut cu
scopul de a se da posibilitatea
ca celelalte secţii să fabrice noi
produse ca : pline albă şi in­
termediară de 4 kg, franzele de
750 gr, chifle de 50 gr, precum
şi alte „specialităţi. In vederea
îmbunătăţirii calităţii produse­
lor de panificaţie, conducerea
întreprinderii, încă în cursul
Folosirea cocenilor de porumb
în hrana animalelor
Printre marile avantaje pe
care le oferă cultura porumbu­
lui este şi folosirea cocenilor în
timpul iernii, ca nutreţ de ba­
ză pentru vitele cornute mari
şi mici. Puterea de hrănire a
cocenilor recoltaţi în bune con­
diţii se apropie de a fînurilor
de calitate mijlocie. Un kg de
grîut bun poate fi înlocuit în
hrana bovinelor cu 1 kg coceni;
la care se adaugă 100 gr. ţările
In multe gospodării se obiş­
nuieşte ca snopii de coceni să
lie aruncaţi în ieslea animale­
lor, aşa cum au fost luaţi din
glugă. Se ştie însă că tulpina
Preşedintele Prezidiului
Marii Adunări Naţionale
Dr. PETRU GROZA
Lucrări din autoimpuneri
cetăţenii de aici la lucrările de
electrificare. Acest elan este pe
deplin justificat, căci electrifi­
carea satului reprezintă reali­
zarea propunerii făcute de ei a-
tunci cînd au votat folosirea
fondurilor din autoimpuneri.
La aceasta a contribuit şi
faptul că sfatul popular comu­
nal, îndrumat de comitetul de
partid comunal, s-a preocupat
in permanenţă de strîngerea su­
melor din autoimpuneri şi reali­
zarea propunerilor făcute de ce­
tăţeni. Comuniştii şi deputaţii
au fost tot timpul in fruntea a-
cestor acţiuni. Astfel s-a reuşit
- :>. x zile, în cadrul unei adunări ob­
Mohammed Abdullah al Aiuri, ministru
de stat al Yemenului, Cădi Aîohammed
Abdu Allam Shami, ministru de stat
al Yemenului şi guvernator de
Baida, dr. Hassan Ahmed Bag-
hdadi, consilier, fost ministru şi
locotenent colonel Abdailah Al Dhabbi,
ataşat al curţii alteţei sale regale.
Un mare număr de bucureşteni au
sosirea sa în capitala ţării noastre.
trimestrului II a. c., a luat mă­
suri pentru refacerea cuptoarelor
şi a vetrelor de coacere şi pen­
tru înlocuirea injectoarelor şi
serpentinelor defecte. Prin do­
tarea secţiilor cu malaxoare, a
mecanizat frămîntaţul aluatu­
lui.
In vederea lărgirii activităţii
atelierului mecanic, s-a mutat
acest atelier intr-un local co­
respunzător, care apoi a fost
dotat cu strunguri moderne,
(Continuare în pag. 2-a)
cocenilor de porumb are uneori
o grosime destul de mare (2—3
cm în diametru) şi este tare
(băţoasă). De aceea animalele
aleg numai frunzele şi vîrfurile,
care reprezintă 40—50 la sută
din greutatea unei tulpini, res­
tul de 50—60 la sută rămînînd
neconsumat.
Experienţele au dovedit că
folosirea în întregime o coceni­
lor de: porumb este posibilă da­
că ei sînt pregătiţi înainte de
a fi daţi ca hrană animalelor.
Cea mai simplă metodă de pre­
gătire a cocenilor este tocarea
lor. Tocarea se face cu tocători
speciale de nutreţ. Mai bune
Secretarul Prezidiului
Marii Adunări Naţionale
AVRAM BUNACIU
ca pînă la începutul lunii de­
cembrie să se încaseze din fon­
durile de autoimpunere votate
pe întreaga comună (inclusiv
satele aparţinătoare) 95 la su­
tă. De asemenea au fost înca­
sate aproape în întregime şi
restanţele din anul trecut.
Dar, comitetul executiv at
sfatului popular comunal nu s-a
limitat numai la încasarea su­
melor. O atenţie deosebită s-a
acordat realizării propunerilor
făcute, privind folosirea aces­
tor fonduri. Astfel, in comuna
Turdaş cetăţenii au hotărit ca
din autoimpunere să constru­
iască un pod plutitor (brod)
peste Mureş, construcţie ce a
fost realizată.
Acum aproape două luni de
şteşti, cetăţenii din Turdaş au
hotărit să înceapă lucrările de
electrificare. Pentru aceasta a
fost ales un comitet de cetăţeni
compus din tov. Mihail Dumi­
tru, preşedinte, Emilia Fan, A-
lexandru Gruia, Alexandru Ma-
ier, Andrei Alupii, Ion Şerban
şi Iosif Junie. Tot in cadrul a-
cestei adunări s-a hotărit ca în­
că din ziua următoare să se în­
ceapă procurarea materialelor
şi să se facă suplimentarea fon­
durilor prin donaţii. Numai în
trei zile, prin mobilizarea lo­
cuitorilor din comună de către
comitetul de cetăţeni s-a reuşit
să se taie, fasoneze şi trans­
porte stil pii din pădure. Alţi ce­
tăţeni au fost mobilizaţi la să­
patul gropilor şi plantatul stil-
pilor.
Lucrările de instalaţie au fost
preluate de I.G.O. Orăştie./Da.r,
pentru ca ritmul lor să fie mai
accelerat, comitetul de cetăţeni
mobilizează în fiecare zi un
număr de locuitori la munci
voluntare şi în aceiaşi timp a
hotărit ca în fiecare zi un mem­
brii "al acestuia să se ocupe e-
fectiv de această problemă.
Aceste măsuri, cit şi elanul
cum să fie plantaţi toţi stilpii
de joasă tensiune, pe o porţiune
(Continuare în pag. Il-a)
In atenţia contractanţilor
de animale
Printr-o recentă Dispoziţie a
Consiliului de Miniştri se dă
posibilitatea producătorilor care
au predat cota obligatorie de
carne pe anul 1957 ca în cazul
cînd încheie contracte de ani­
male cu termen de predare în
acest an să beneficieze de re­
ducerile din cota obligatorie de
carne pe anul 1958.
Acest drept se referă la acei
producători care au încheiat
contracte începînd din luna no­
iembrie şi care predau anima­
Cantităţile ce urmează a fi
reduse din cota obligatorie de
carne pe anul 1958 sînt cele
prevăzute in H.C.M. nr. 122/
1957, care reglementează con­
diţiile de contractare de- ani­
male, precum şi în contractele
tip-'
Pentru lămuriri mai amănun­
ţite contractanţii se vor adresa
oficiilor raionale de achiziţii şi
contractări de animale din ra­
ionul de domiciliu al acestora
(O.R.A.C.A.), precum şi la a-
chizitorii raionali şi agenţii co­
munali de achiziţii şi contrac­
tări de animale care ii vizitea­
ză la domiciliu.
sînt cele mecanice, care au o
mare capacitate de lucru. Ast­
fel de tocători se folosesc în
special în gospodăriile de stat
şi in cele colective, care au de
tocat cantităţi mari de coceni.
Se poate toca deodată întrea­
ga cantitate de coceni care e-
xistă în gospodăria respectivă.
Acest nutreţ va fi depozitat apoi
intr-un şopron sau chiar sub ce­
rul liber, pe un loc mai ridicat,
avind grijă să-l învelim cu stuf,
paie de secară etc., spre a-1 feri
de umezeală.
Gospodăriile ţărăneşti care
(Continuare în pag. Ul-a)