Page 29 - 1957-12
P. 29
Pag. 2n DRUMUL SOCIALISMULUI' Nr. 92f
L U N A CULTURII 1 Lucrări din autoimpuneri
ale CoFmbOinaRtuMlui sAideŢruIrgIiLe HEuneAdoRaraTseIpSrTejiIteCssEintens Maoftoorsut l reelpeacrtraitcNu este seară in care feres- (Urmare din pag. l-a) crări de zugrăvire a localului
i trele clubului siderurgiştilor hu- sfatului popular şi reparare a
nedoreni să nu fie luminate pî- de 2.400 metri, iar stîlpii de băii comunale.
nă tirziu, in noapte. E Luna înaltă tensiune au fost aşezaţi In fruntea acestor acţiuni au
culturii romineşti şi forma pe o distanţă de 1.300 metri.
ţiile artiştilor amatori se pre brie, vor fi prezentate piese va lui Cezar Gali din „Vlnt de li (Urmare din pag. l-a) ru şi muncitorul Schossel au In curînd vor începe şi lucră fost tovarăşi ca Ion Măglaş,
gătesc intens pentru a da spec loroase şi bine alese. De re bertate" de Dunaevschi etc. creat o seamă de dispozitive rile de întindere a reţelei elec Ion Rusu, deputaţi, îosif Lula
tacole cit mai reuşite. marcat e că pentru prima dată — au început să obiecteze şi instalaţii menite să ajute la* trice. lui Iiie, Aurel Rusu, Aurel To-
orchestra atacă şi creaţii muzi unii, care se subapreciau. dor, Toma Ilinca, îosif Botoc,
In cadrul Lunii culturii ro cale romineşti. Din programul Teatru uşurarea muncii, precum şi la Comitetul executiv nu s-a Ion Şerban şi alţii.
mineşti formaţiile vor prezen ce va fi prezentat In jurul zi — II putem face — s-a ri urgentarea lucrării. A m intim ' limitat insă la atît ci ajutat de
ta programele in sala noului lei de 20 decembrie, desprin dicat comunistul Fotescu, mais printre acestea dispozitivul de deputaţi, s-a preocupat ca în Faptul că cetăţenii s-au con
club-cinema. La aceste specta dem : „Balada" de Ciprian Po- tru la secţia electrică. Gindi- micanizat, cu ajutorul căruia1 toate satele aparţinătoare comu vins de importanţa pe care o au
cole îşi vor aduce aportul for rumbescu, selecţiuni din ope ţi-vă că furnaliştii pot da mai bobinele au fost micanizate, nei să se realizeze propunerile auţoimpunerile în viaţa satului,
maţia de cintece romineşti, or reta „Crai. nou", „Hora sta- multă fontă dacă-l terminăm instalaţia pentru impregnarea 1 cetăţenilor privind folosirea fon a făcut ca încă de pe acu m să
chestra simfonică, formaţia de cato“ de Grigoraş Dinicu etc. mai repede, şi-apoi n o i'îl pu bobinajului şi instalaţia de us-{ durilor din autoimpuneri. In a- hotărască ce lucrări vor exe
teatru şi gruparea coregrafică. In partea a doua a concertului, tem repara mai ietfin. care, utilizată înainte şi după\ cest sens, în satul Pricaz, s-au cuta în anul viitor. Astfel, în
sint înscrise: „Simfonia sur Formaţia teatrală a combina impregnarea bobinajului. continuat lucrările de construc comuna Turdaş s-a hotărî! să
priză" de Hatjcln, „Vals fante — Şi eu sint de părerea to se înceapă în anul viitor con
zie" de Glinka, „Le canard" de tului, in cinstea Lunii culturii, varăşului m.aistru — a întărit strucţia unui cămin cultural.
Poliakin, „O piaţă persană" de muncitorul I. Schossel. Putem Pentru această lucrare au fost
Ketebeij, „Menuet" şi „Barcaro reia în repetiţie „Art. 214" de repara motorul la Hunedoara. procurate deja 5.000 kg var
lă" de Iloffmann. stins, 100 m.c. piatră şi "au fost
I. L. Caragiale, „Nota zero la Plnă la urmă, oamenii care confecţionate de cetăţeni prin
Orchestra mai pregăteşte un la început şovăiau, s-au de muncă voluntară 8.000 bucăţi
concert de valsuri şi muzică de purtare" de V. Stoenescu şi O. clarat de acord cu cei care în cărămizi. Ei sînt convinşi că
operetă. înainte de 20 decem drăzniseră să-şi asume răspun şi această construcţie va fi rea
brie, orchestra va mai prezenta Sava şi „Floarea purpurie". derea de a reda producţiei mo lizată.
odată concertul simfonic din 25 torul de 1.000 Kw.
octombrie, concert îndelung a- In 22 decembrie va fi pre
plaudat de auditori. Din lipsă de spaţiu la sec
zentată In premieră, de către ţia electrică, motorul a fost N-a fost deloc uşoară aceas-\ ţie a şcolii elementare. In a-
In cursul spectacolelor ce instalat pentru reparaţie in
vor fi prezentate in luna ia colectivul actoricesc amator pie tr-tina din încăperile centralei tă sarcină. Nu odată bobina ceastă lună vor fi date în folo
nuarie 1958, solista Pedi Mon- nr. 1. Echipa de bobinatori a
ti va interpreta muzică din o- sa „Doctor In filozofie“ şi mai tovarăşului 1. Micluţă a luat torii şi tehnicienii secţiei ani sinţă două din cele patru săli
peretele „Contele de Luxem motorul In primire hotărltă să
burg" şi „Văduva veselă". Ba tirziu „Romanticii". execute reparaţia capitală. Mai rămas şi după programul de' de clasă. De asemenea, s-au
sul Pătrăsescu va executa aria tirziu, în ajutorul bobinatori
Datorită afluxului mare de lor au venit şi doi specialişti lucru, fie din lipsa unor ma- construit din autoimpunere un
(Urmare din pag. I-a) de la Reşiţa. Comunistul Vă-
Muzică populară amatori, care vor să-şi valori lean Popa, maistru, candida teriale, fie datorită unor greu adăpător pentru vite şi un po
şi distractivă, cor tul de partid ing. N. Cioroga-
fice talentele actoriceşti, în ca tăji de ordin tehnic, ivite pe ( deţ în satul Rîpaş, în satul
şi coregrafie L na
drul Clubului Muncitoresc s-au parcurs. Era vorba de respec- ) Spini s-a reparat şcoala, iar în
dus o luptă susţinută pentru ca
mai pus în repetiţie scenetele sarcinile de plan să fie şi la a- tarea cuvlntului dat. Tot ce-a comuna Turdas s-au făcut lu
In seara zilei de 21 decem „Din lac în puţ", „Preşedintele avut mai bun secţia (oameni,
brie, ansamblul de muzică împărat", „Un singur ţoi" şi materiale,) a fost concentrat
populară şi distractivă îşi va „Clnd nu slntem obiectivi". Se asupra acestei lucrări. Nimeni Cupa „ 3 0 DECEMBRIE" b fofbal
n-a dat înapoi, nimeni nu s-a
intercala punctele de program mai repetă piesele într-un act
cu noul cor şi cu formaţia co „A furat-o pădurea" şi „Ursul". descurajat. încrederea îşi făcea Cu prilejul aniversării a 10 cembrie" disputată intre echi
pele Progresul Deva şi Energia
regrafică. Temele interpretate Plnă la 1 ianuarie 1958, co loc, pe zi ce trecea, în inimile ani de la proclamarea R.P.R., 30 Decembrie, a oferit celor
prezenţi pe stadion un specta
¦sint culese din folclorul, mu lectivul teatral pregăteşte un oamenilor. Candidatul de par comisia regională de fotbal a col fotbalistic de calitate, viu
disputat. Mai eficace în faţa
zica populară şi muzica uşoa spectacol coupe, constituit din tid Simion Bîrlea, utemistul organizat „Cupa 30 decembrie", porţii şi mai hotărîtă în acţiuni
echipa gazdă şi-a adjudecat vic
ră rominească. Tot atunci vor „Ursul" de Cehov, „Art. 214", Panaiotis Leachos, Vaieria Păi- la care au participat toate echi toria cu scorul de 3—1 (2—1>.
<fi prezentate dansurile „Făgă de 1. L. Caragiale şi „A furat-o durean şi alţi oameni din e- pele din campionatul regional Punctele învingătorilor au fost
marcate de Cîndea (2) şi Popa.
raşul", „Suita de dansuri ro pădurea". Cu acest spectacol, chipa de bobinatori, nu cunoş de fotbal. Vă vom relata as
La sfîrşitul jocului tov. Albu,
mineşti de pe Someş" şi „Ţigă- colectivul va Întreprinde ieşiri teau oboseala. Specialiştii de pecte din ultimele partide dis preşedintele comisiei regionale
de fotbal, a înmînat echipei
' neasca". * la sate. C. SOARE la Reşiţa, meseriaşi de înaltă putate în cadrul semifinalei şi Progresul, într-un cadru festiv,
mult rîvnitul trofeu „Cupa 30
Ansamblul de muzică popu calificare, au impulsionat şi finalei. T ceembrie11.
lară ele la înfiinţarea sa şi plnă mai mult elanul oamenilor. Au Progresul Deva OH. Z.
Dezvoltarea întreprinderiiatunci) a dat două spectacole rămas însă pur şi simplu mi
azi (şi n-a trecut mult timp de
raţi de îndrăzneala colectivului î învingătoare îa scor
secţiei electrice, de a lua pe >
în Hunedoara, unul la Ghelar cont propriu o lucrare atît de Joi după-amiază, s-a disputat
de industrie locală „1 Mai“, în anul 1957şi intenţionează să plece In
55 pretenţioasă. in semifinală, pe stadionul Pro
continuare în turneu prin re nat şi găurit şi prin recondiţio- Timpul s-a scurs pe nesim gresul din Deva, meciul dintre
narea celuilalt utilaj, capacita ţite. A trecut şi luna noiem echipele Progresul şi Energia
giune. Succesul de care s-a bu
curat plnă acum, a recompen brie. In primele zile ale lui Vulcan. In mare vervă de joc,
sat munca depusă de colectivul maşini de găurit, raboteze, cio tea de producţie a acestei fa cest indice realizate. Astfel, in decembrie s-au făcut probele gazdele au dispus de adversari Festivalul
de amatori şi îndeosebi de diri can mecanic şi cu o serie în brici s-a mărit cu 40 la sută cele 10 luni din acest an, pre marelui motor. Cum reparaţia cu scorul de 7—0 (3—0). Au în
jorul Ştefan Răduţ. Repetiţiile treagă de aparate mecanice şi faţă de anul trecut. De aseme ţul de cost al producţiei s-a re capitală a fost făcută conform scris Ciocsa (2), Sebastian filmului pentru sate
perseverente îndreptăţesc pe si- de tinichigerie. In urma aces nea prin introducerea noilor dus cu mult, realizîndu- prescripţiunilor tehnice, la a- (2) şi Cîndea (3).
derurgiştii şi constructorii hu- tui fapt s-a creat posibilitatea metode şi prin tratarea chimică se o economie peste plan de ceste probe motorul a trecut Energia Alba învinsă Cu prilejul Lunii culturii, Mi
nedoreni, să aştepte cu multă de a se executa reparaţii auto a materiei prime şi a produse 602.000 lei. Aceasta a contri examenul cu calificativul „bi pe teren propriu nisterul Invăţămîntului şi Cul
încredere şi curiozitate noua de orice fel, reparaţii de maşini lor finite, calitatea nasturilor buit mult la ridicarea coeficien ne". Poate că la ora cînd a- turii, în colaborare cu Ministe
ieşire pe scenă a formaţiei, în şi mecanisme, chiar şi prototi este superioară. tului de rentabilitate a între ceste rînduri văd lumina tipa Tot in cadrul semifinalei, du rul Agriculturii şi Silviculturii,
care scop se fac pregătiri sea puri de maşini noi, după schi prinderii. In cele 10 luni între rului, motorul de 1.000 Kw a pă un joc spectaculos Energia organizează în acest an „Festi
ră de seară. ţele şi ideile inovatorilor din Au fost accelerate lucrările prinderea a realizat un benefi şi pornit marea suflantă. Co 30 Decembrie, relevaţia cupei, valul filmului pentru saf.e“, cu
cadrul întreprinderii şi din alte de finisare a noii fabrici de ciu de 1.692.000 lei. loşii de metal pot „respira" mai a reuşit să învingă Energia scopul de a populariza prin
Concerte părţi. Dezvoltarea acestui ate pîine, care, înzestrată cu cup Alba chiar pe terenul acesteia, filme, cele mai înaintate meto
lier tinde spre a se ajunge la toare de coacere „Damph11, cu O rodnică activitate a avut-o adînc, pot topi mai multă fon cu scorul de 2— 1. de de muncă în agricultură,
Repetă şi orchestra simfonică valoarea unui combinat de repa injectoare de un tip nou, cu şi cabinetul tehnic al întreprin tă. Important e faptul că cu pentru sporirea producţiei agri
dirijată de Boris Cobasnian. 0- raţii şi confecţii metalurgice, chitare automate S.A.B., cu si derii, căruia pentru meritele sale acest prilej s-au economisit Progresul Deva cole şi pentru a sprijini proce
daiă cu primul spectacol din care să satisfacă în viitorul a- loz de făină pe sorturi şi cu şi pentru numeroasele inovaţii 270.000 lei, cu care s-ar putea cîştigătoarea cupei
decembrie, ce-l închină Lunii propiat. cele mai exigente cereri. site mecanice, va fi pusă în prezentate şi puse în aplicare, construi pe puţin 5 locuinţe sul educativ-cultural la sate.
culturii romineşti, formaţia va funcţiune la sfîrşitul acestui an. i s-a decernat pentru a doua individuale, cu tot confortul. Cu tot timpul neprielnic de Festivalul filmului pentru
prezenta In continuare specta Carierele de piatră din Zam- oară „Drapelul de cabinet teh duminică, finala cupei .„30 De
cole bilunare, pentru a mulţumi Cerbia şi Glodghileşth au fost In anul 1957, datorită dez- nic fruntaş pe oraşul Deva“, în sate se organizează în trei eta
setea de muzică a hunecloreni- mecanizate, prin dotarea lor cu voltării-ample.Ţje care a cunos concursul organizat' de1‘Comite -Dnnoo Entuziasm tineresc pe, cu începere de la 15 decem
lor. motocompresoare, compresoare cut-o îrdrepr.ţpderea „pj.in apli tul sindical local. brie a. c. şi pînă la 1 aprilie
1 In "primul concert din decem- electrice, staţii de concasare cu carea măsurilor tehnico-organi- ANINOASA (de la subredac- cărbune. Tinerii din brigada lui 1958 în localităţile cu cinema
siloz, linii decauville, sortator zatorice şi mărirea capacităţii Pe plan social-cultural între ţia noastră voluntară). îosif Mozeş au hotărît ca darul tografe săteşti, cinematografe
----- -Jr----- de piatră şi lumină electrică unor secţii, producţia globală a prinderea a construit un bloc lor pentru data cînd Republica pe bandă normală, cît şi în co
produsă de un grup electrogen, crescut faţă de anul 1956 cu 37 de locuinţe muncitoreşti cu 8 In ultima lună a anului 1957, noastră va aniversa un deceniu mune şi sate fără cinematogra
Cercul micilor artişti care acţionează şi o parte din la sută, productivitatea muncii apartamente, care va fi dat în brigăzile de tineret de la mina fe, care vor fi deservite în a-
cu 22 la sută, iar cîştigul mediu folosinţă în curînd. In anul vii
al muncitorilor cu 8 la sută. tor este preconizat să se con Aninoasa desfăşoară cu avînt să fie 200 tone de cărbune ex ceastă etapă de caravanele ci
Pe lingă ansamblul de cin- motoarele utilajului amintit.
lece şi dansuri al Trustului 4 La fel s-a dezvoltat şi atelie Planul de producţie în cele 10 struiască încă un bloc. întrecerea în cinstea celei de-a trase în plus. Primele 5 zile ale nematografice.
construcţii Hunedoara a luat rul de tîmplărie din Deva, care luni din acest an, reprezintă Perspectivele pe anul viitor 10-a aniversări a proclamării lunii curente, le-a adus şi pri Comisia regională pentru or
fiinţă un cerc al micilor artişti, un procent de realizare de 118,4 Republicii Populare Romîne, ob- mele succese: 99 tone de căr
format din elevi ai şcolilor ele a devenit o adevărată fabrică la sută, care a făcut ca planul ale acestei întreprinderi tind ţinînd rezultate din ce în ce bune curat au fost scoase la su ganizarea Festivalului filmului
de mobilă populară. Aici, pro anual la producţia globală să spre creşterea bunurilor de con mai grăitoare. prafaţă peste sarcinile brigăzii la sate a întocmit un plan amă
mentare. cesul tehnologic de prelucrarea fie îndeplinit în ziua de 3 noiem suni. Astfel, producţia sectoru lui îosif Mozeş. nunţit, privind desfăşurarea fes
Nu de mult, cercul micilor lemnului este aproape în în brie, deci cu două luni înainte lui de panificaţie va creşte în Brigada de tineret a cărei res
tregime mecanizat. de termen. De la această dată anul viitor cu 10 la sută, pro ponsabilitate o poartă tov. Ioan Trebuie amintite şi brigă tivalului. Asemenea comisii de
artişti a prezentat pe scena clu dusele de abatator cu 40 ia su Opreanu, din sectorul I, anali- zile conduse de comuniştii Cris-
bului „Constructorul11 piesa In urma măsurilor tehnico- organizare vor lua fiinţă şi in
„Scufiţa roşie11, dramatizare de organizatorice aplicate în acest se lucrează în contul anului tă, mobilă populară cu 32 la zîndu-şi posibilităţile ce le are fea Aurel, Gheorghe Barzu şi raioanele regiunii, urmînd a se
an, s-a dezvoltat şi capacitatea 1958.
Fraţii Grimm. sută, apă minerală 50 la sută, în muncă pe luna decembrie, altele, care au fost mereu exem constitui comisii locale în toa
Spectatorii — copii şi părin de exploatare a apei minerale de Ţinîndu-se seama că preţul nasturi cu 26 la sută, ele. s-a angajat ca pînă la 30 de plu de organizare temeinică şi te comunele şi satele, în care
ţi — au aplaudat cu multă Boholt, ajungîndu-se la un vo de cost este principalul indice Toate aceste rezultate frumoa cembrie să extragă peste planul se va desfăşura festivalul.
căldură pe interpreţii Viorina lum de producţie de un milion în care se reflectă activitatea lunar 100 tone cărbune. Entu muncă spornică.
Calitaridis, Ana Mărunţelu, I- litri. întreprinderii şi că reducerea se, se datoresc în mare măsură ziasmul de care au dat dovadă Pentru etapa I-a, comisia re
avîntului în muncă al întregu LUCIA LICIU
rina Mneric, Erica Fek etc. In urma utilării Fabricii de sistematică a acestuia consti lui colectiv, precum şi îndrumă tinerii din brigada sa a făcut ca REÎNNOIŢI-VÂ din timp gională a stabilit de-acum toate
nasturi şi piepteni din Deva cu tuie principala sursă de creare rilor date de organele locale de pînă la 6 decembrie să dea în filmele ce urmează a fi prezen
ION DURDUI
corespondent maşini noi de rondelat, faso- a acumulărilor socialiste, s-a partid şi de stat. contul angajamentului 46 tone ABONAMENTELE tate în mediul sătesc.
K 3 0 L m x » c c m x x x x m x x m > o c o o c x m x x x n m x )a x m m > cxjoccccocooG oooD ocx^ occO 'O cocooQ ocooooocoixocoocoocnoooccxxxx^ x^bcîO G ooccooof’ la ziarul „DRUMUL întocmirea şi respectarea pla
nului de organizare a festiva
Au trecut ciţiva ani de cînd N-au fost trecute cu vederea SOCIALISMULUI" lului filmului pentru sate va a-
Comitetul raional de partid Pe nici alte abateri. Ciîmbuţ Aurel duce o contribuţie însemnată în
aa şi Clapa Nicolae au fost găsiţi Abonamentele se fac realizarea sarcinilor construc
Radîefelevizoare!©"- importării mijloctroşani, în scopul îmbunătăţirii dormind în mină, Feher Ioan la oficiile poştale prin ţiei socialiste la sate, un aport
şi Buşe Ioan au devenit chiu factorii poştali şi difu în plus pentru intensificarea
muncii de agitaţie politică a i- langii „cu acte11, reuşind să-şi zor ii voluntari. muncii cultural-educative în pe
procure certificate medicale, rioada de iarnă.
dfe îmbunătăjire a myncii politiceniţiat confecţionarea şi punerea deşi erau sănătoşi tun. ranucnm
in funcţiune a „radiotelevizoa-
Colectivul „radiotelevizorului11
relor11. Confecţionarea acestora şi Lonea. S-au format colective rul“ de la mina Lupeni, apoi cel aspecte negative. Iată cîteva din a pregătit deja noul program.
nu cere prea multă bătaie de de muncă, s-au prezentat pri de la Petrila, sub pretextul u- Acesta cuprinde printre altele
cap, însă practica a dovedit că mele programe. acestea. combaterea obişnuinţei de a lu
ele constituie un minunat mij nor cauze legate de sonorita cra în asalt „la sfîrşitul lunii,
loc de agitaţie politică. S-a luat poziţie faţă de ne cazuri de nerespectare a norme
Aceste programe s-au bucu tea care nu era destul de per glijenţa în ceea ce priveşte ca lor de tehnică a securităţii, etc. vooo<x><xxx>oqv<>o<xxx><x>ockxxx>o<x >oo<xxxx)<>v5ooqoooo<'
Este vorba de un ecran pe rat de un succes deplin. Mii de fectă. Aşa că „radiotelevizoare litatea cărbunelui din care cau
care se reprezintă cu ajutorul oameni ai muncii de la aceste le11 care „văd, aud şi spun to ză mina a trebuit să plătească Alegerea acestor subiecte ara g7.g~n—
unei bande de hîrtie sau pînză întreprinderi au urmărit cu tul11, datorită neglijenţei unor preparaţiei drept penalizări, tă că din partea colectivului e-
diferite imagini, caricaturi, cu mult interes programele. Ele au importante sume de bani. Can xistă preocupare pentru a a- I
aspecte din viaţa întreprinderii contribuit la popularizarea suc oameni, deşi „vedeau şi au lege cele mai importante pro
respective. In timp ce pe ecran ceselor şi la combaterea anu zeau11 poate multe, nu mai spu titatea cea mai mare de şist bleme care să fie cuprinse în i } » 4 f 4 .t b u n . © 9
se prezintă imaginea, prin di mitor lipsuri din activitatea zil neau nimic. Singurul care şi-a a dat-o sectorul III. „Radiote programul „radiotelevizorului11.
fuzoare, cu ajutorul staţiei de nică. continuat activitatea şi care levizorul11 a tras o concluzie
amplificare se citesc textele ca şi-a îmbunătăţit mult calitatea justă : să se aibă în vedere nu Activitate bună desfăşoară
re lămuresc conţinutul imaginei. Caricaturile reuşite şi textele programelor, a fost cel de la numai cantitatea, dar şi calita şi în prezent „radiotelevizorul"
bine întocmite care biciuiau di mina Aninoasa. tea cărbunelui, întrucît nu s-a de la Aninoasa. Aceasta dove
Primul „radio’televizor11 a fost feritele abateri şi atitudini îna găsit încă o invenţie pentru a
pus în funcţiune la mina Ani poiate şi-au dovedit eficacitatea. cIn luna octombrie a. c., la face ca şistul să poată da căl deşte că dacă există preocupa
noasa. Aici, datorită faptului că „Radiotelevizoarele11 au deve Comitetul de partid de la mina dură.
a existat o preocupare perma nit arme puternice de luptă îm Petrila a fost schimbat respon re şi interes faţă de munca de
nentă din partea comitetului de potriva lipsurilor. sabilul cu problemele muncii Mare efect a avut prezentarea
partid şi că în colectivul „radio- de propagandă şi agitaţie, care unei serii de aspecte negative agitaţie, se pot găsi metode fe
Oamenii muncii se obişnuise purta cea mai mare parte din pe tema „Nu faceţi ca ei“, prin
care erau satirizaţi cei care au lurite, eficace, prin care să se
televizorului" au fost aleşi to ră cu această nouă formă de vină pentru că „radiotelevizo- dovedit atitudine înapoiată în
varăşi buni, pricepuţi, acesta a agitaţie, aşteptau cu nerăbdare rul" şi-a încetat activitatea. In muncă şi comportare. In hora popularizeze succesele şi să fie
desfăşurat o bună activitate. apariţia şi prezentarea de noi locul lui a venit un tovarăş nemotivaţilor erau prinşi Pe
Pentru a extinde experienţa programe. La A\ninoasa, Lupeni nou, cu dragoste de muncă, tru Dumbravă, Dumitru Olan- combătute lipsurile.
bună de la Aninoasa, Comite Petrila, aşteptarea n-a fost za conştient de importanţa mun ciuc din sectorul I, Nicolae Tu- Ar fi> de dorit ca experienţa
tul raional de partid a reco darnică. S-au prezentat şi alte cii politice de masă. Şi iată că dorache din sectorul II, Cons
mandat celorlalte comitete de programe. La Lonea, însă, spre „radiotelevizorul" a căpătat via tantin Stoia din sectorul III şi bună din activitatea „radiotele
partid de la exploatările mi mirarea generală şi spre satis ţă, a început să arate din nou alţii. Nu s-a prezentat întreaga
niere din Valea Jiului să vadă facţia chiulangiilor şi delăsăto rezultatele bune şi să ia poziţie listă a „blaumacherilor", însă vizorului" să fie însuşită şi de
modul cum funcţionează „radio- rilor în muncă, „radiotelevizo- faţă de lipsuri. „radiotelevizorul" arăta că mai
televizorul” de la Aninoasa, să rul“, după ce a prezentat pri Programul prezentat la re sînt şi în alte sectoare: organizaţiile de partid de la ce
constate eficacitatea sa şi să mul program, şi-a încetat acti luarea activităţii a fost bine în
pună în funcţiune la toate în vitatea. Cauzele? Lipsa de tocmit şi urmărit cu viu inte „Pe la nouă, 'pe la şapte lelalte exploatări miniere din
treprinderile mari din raion a- preocupare şi nepăsare faţă de res de minerii de la Petrila. Şi-acolo-s nemotivate.
îmbunătăţirea continuă a mun După ce s-au > prezentat cele Tăceţi cu toţii din gură Valea Jiului, să fie folosită din
semenea ..radiotelevizoare". Cei cu musca pe căciulă,
Aşa s-a făcut că în scurt cii poh'tice de masă. mai de seamă realizări ale co V-aţi simţit cam înţepaţi plin aceasta, întrucît s-a dove
timp au apărut „radiotelevi Nu peste mult timp şi-a înce lectivului minei, „radiotelevi dit că este eficace, constituind
zoare11 la minele Petrila, Lupeni tat activitatea „radiolelevizo- zorul11 a scos la iveală diferite De aceea acum plecaţi ?
un important mijloc al muncii
de agitaţie politică.
POMPIL1U UNGUR