Page 30 - 1957-12

Nr. 928
Pentru continua îmbunătăţire Alegerea noului comitet Popoarele se pronunţă Împotriva
a calităţii cocsului metalurgic In ziua de 5 decembrie a. c., fost atraşi toţi membrii comi­
Hsspă âm a sii d e a c t iv it a t e
Prima baterie de cuptoare de cocs
a intrat in funcţiune în august 1955
şi a produs cocs, care parte s-a fo­
losit la furnalele mici din Hunedoa­
ra şi parte s-a expediat diferiţilor
consumatori din ţară. Bateria Il-a de
cocs s-a pus în funcţiune in cursul
lunii martie 1957.
Cum arăta cocsul produs în primele
luni de la darea în funcţiune a pri­
mei baterii ? Trebuie spus de la bun
început, că în. acele luni numai cocs
metalurgic nu se producea. Nepuiînd
fi utilizat în furnal, cocsul respectiv torul Comitetului de partid, direcţiei
era livrat consumatorilor de combusti­
bili energetici. Gazul de cocs de ase­
menea se pierdea. Exploatarea insta­
laţiilor — recent date în funcţiune —-
era din cale afară de grea: 15 ţevi
eliminau gazul In atmosferă, toate
colectoarele erau înfundate, uşile ba­
teriei ardeau, curăţirea lor era cu
iotul întimpl.ătoare, deranjamentele la medie — indicatorul cel mai sintetic
încălzire se ţineau lanţ.
¦Nivelul producţiei faţă de proiect,
pentru perioada respectivă, abia atin­
gea 60 procente. Gudronul era de cea
mai slabă calitate.
Bazaţi pe această realitate, unii
„specialişti“ spuneau că din cărbunele
romînesc nu se poate fabrica cocs. In
ce priveşte preţui de cost, fiecare to­ trecut de 300 kg, vîrful atins înregis-
nă de cocs produsă la Hunedoara cos­
ta de aproape cinci ori mai mult de-
cit cocsul importat din Uniunea So­
vietică. Părerea cum că încercarea de
a 'fabrica cocs romînesc este o în­
cercare riscantă, temerară, prindea
rădăcini în afirmaţiile multora. S-a
ajuns pînă acolo, incit unii au afir­
mat că bateriile de cocs nu trebuiau
construite.
In acele momente s-a luat hotărirea
de a se obţine — prin luarea unor
măsuri tehnico-organizatorice cores­
punzătoare — un cocs cu rezistenţa
de cel puţin 279 kg, şl de a se a-
tinge productivitatea prevăzută in pro-
lai a t e n ţ ia © o csa p ilo v»
Realizările obţinute pînă în
prezent de către cocsarii hune-
doreni se caracterizează prin îm­
bunătăţirea funcţionării mori­
lor cu ciocane şi mărirea simţi­
toare a fineţe? cărbunilor mă­
cinaţi şi a semicocsului, prin
îmbunătăţirea funcţionării ma­
şinii de şarjare, prin introduce­
rea graficului ciclic de deser­
vire a cuptoarelor de către ma­
şinile de şarjare.
Deşi cocsarii au obţinut suc­
cese mari, deşi multe din re­
zervele interne au fost folosi­
te, totuşi — şi cu condiţia îm­
bunătăţirii calităţii cărbunelui
şi degresantului, factorii de bază
in ridicarea rezistenţei meca­
nice a cocsului — mai exis-
tînd astfel de rezerve, se impu­
ne ca ele să fie descoperite şi
folosite la maximum.
Deoarece pentru funcţionarea
intensă şi uniformă, atît a fur­
nalelor mici cit şi a furnalelor
5 şi 6, trebuie încă îmbunătă-
Pentru un
de economii
Una din preocupările centra­
le ale colectivului de muncitori
din Combinatul siderurgic „GH.
GHEORGHIU DEJ" din Hune­
doara, apare sub aspectul reali­
zării de economii la materii pri­ Exemple de acest fel sînt. de inovaţii acceptate pentru a- Dacă din această cauză la şi colectivele gazetelor de pere­
me şi materiale.
Această strădanie îşi găseşte teva cuvinte despre rezultatele că considerabil productivitatea lucru, apoi în alte sectoare exis­ critică ascuţită.
explicaţia in dorinţa muncitori­ obţinute de oţelarii hunedorenî. muncii, stimulează funcţiona­ tă tendinţa de a realiza planul Trebuie lămurită acestei ca­
lor de a influenţa preţul de cost Angajamentul de a da peste rea din plin a maşinilor şi păr­ fără a se ţine seama de mijloa­ tegorii de oameni — de altfel
al produselor în bine, de a-şi plan 4.000 tone de oţel în pe­ ţilor de agregat pentru care au cele prin care se realizează a- puţini la număr — că nefolosi-
aduce contribuţia la ridicarea rioada 1 Mai—7 Noiembrie, a fost concepute, se poate trage cesta. Aşa, de pildă, la oţelăria rea timpului de lucru, prejudi­
continuă a nivelului de trai, ma­ fost depăşit cu 458 tone. A fost concluzia, că activitatea inova­ Martin, se dădea lupta pentru ciază in primul rînd cîştigului
terial şi cultural al întregului de asemenea depăşit angaja­ torilor este canalizată pe un fă­ mai multe şarje rapide, insă nu lor personal, iar în al doilea
popor. Mergînd pe firul preocu­ mentul de a se realiza economii gaş sănătos.
părilor colectivului din combi­ în valoare de 3.000.000 lei. De Printre brigăzile de inovatori la principalele materiale, fapt, greutăţi în muncă.
natul siderurgic, se poate afir­
ma cu certitudine că în acest
sens s-au obţinut succese fru­
moase.
Astfel, este de evidenţiat ac­
tivitatea complexă depusă de
colectivul fabricii de aglomera­
re, care, la data de 10 noiem­
brie şi-a realizat sarcinile de
producţie pe anul in curs. Ob­
ţinerea acestui succes se moti­
vează prin organizarea judici­
oasă a locurilor de muncă, a
analizării operative a cauzelor
care frînează procesul de pro­
ducţie intr-o perioadă . dată şi,
fără îndoială, măsurile prompte
luate de conducerea fabricii de
aglomerare, care au dus la li­
chidarea deficienţelor semnalate.
Demn de studiat şi de urmat
este şi exemplul colectivului sec­
torului laminoare. Aici, a deve­
nit ceva obişnuit folosirea justă
a timpului de lucru a capacită­
ţii agregatelor şi a maşinilor
de cruce roşie pe secţie transformării ţărilor lor In baze
iect. Hotărirea respectivă a fost pri­
mită la acel moment de către unele
persoane, dată fiind situaţia de fapt
— drept o hotărîre prin nimic fon­
dată şi în sprijinul afirmaţiilor lor,
aduceau argumente ca lipsa experien­
ţei, lipsa de calificare a muncitorilor
şi personalului tehnic.
Trecînd peste spusele acestor „spe­
cialişti", colectivul de muncitori coc-
sari, strîns în jurul unui nucleu de
ingineri şi tehnicieni, hotârît să spul­ cît anul trecui, înregistrtndu-se în a-
bere acest gen de afirmaţii, cu aju­
generale a combinatului şi a minis­
terului, a trecui la o acţiune hotărîtă,
la o rrtuncă încordată, bazată pe stu­
dii, pe cercetări.
Azi, realizările stau mărturie a vic­
toriei colectivului de cocsari. Cîteva
cifre: în ultimele trei luni, rezistenţa ce priveşte curăţenia, uzina deţine de
al calităţii cocsului — a atins cifra
de 282. Comparînd luna noiembrie a
anului 1955, cu luna noiembrie a a-
oului curent, din punct de vedere al
rezistenţei cocsului de Hunedoara, se
constată că de la 236 kg această re­
zistenţă a crescut la 287 kg. E un
succes care nu poate fi contestat, cu
atU mai mult cu cît în anumite pe­
rioade (zile, bineînţeles) rezistenţa a
irind cifra de 309.
Acest lucru a permis ca în luna
noiembrie, furnalul de capacitate mijlo­ organizarea muncii, posibilitatea spo­
cie, furnalul 6, să folosească integral
cocs de fabricaţie hunedoreană. As-
tăzi, la doi ani de la darea în func­
ţiune a primei baterii, prin îmbunătă­
ţirea procesului tehnologic, prin folo­
sirea raţională a materiei prime, prin
punerea în funcţiune a subsecţiilor
chimice, s-a ajuns ca tona de cocs
produsă la Hunedoara să coste nu de
cinci ori mai mult decît cocsul impor­
tat din Uniunea Sovietică, ci numai
de două ori. După calculele făcute, in
urma pornirii celorlalte subsecfli chi­
tită calitatea cocsului şi înde­
osebi rezistenţa mecanică, ce
trebuie menţinută constantă în
jurul a 300 kg, paralel cu men­
ţinerea constantă a celorlalţi
indici de calitate, este necesară
luarea mai multor măsuri.
Aceste măsuri privesc atît
materia primă (cărbunele),-a-
tît degresantul (semicocsul), cit
şi tehnologia de fabricaţie la
cocserie.
In ce priveşte tehnologia de
fabricare a cocsului de Hune­
doara se impune ca necesară
şi cît mai urgentă, asigurarea
livrării celor două amestecă-
toare tip desintegrator, ce se
găsesc în prezent in lucru la
uzina „Independenţa" din Si­
biu. Pe lingă aceasta, e nece­
sar să se intensifice lucrările
în scopul măririi secţiei de pre­
gătire a cărbunilor, in vederea
obţinerii gradului de măcinare
necesară, să se asigure o ma­
şină de şarjare de rezervă pen-
regim
auxiliare, a materiei prime etc.,
fapt care a determinat, fără în­
doială, ca schimburile lamina-
torilor să obţină în permanenţă
succese frumoase.
multe. Să mai amintim doar cî­ plicare, pe lingă faptul că ridi­ furnale se pierd ore preţioase de te, trebuie să adopte o poziţie
la începutul anului şi pînă la
data de 30 septembrie, oţelarii
au economisit materii prime în
materiale, ce se cifrează la cca.
3.400.000' lei.
Folosind limbajul cifrelor, ie­
se în evidenţă, că de la începu­
tul anului şi pînă la 31 octom­
brie, valoarea producţiei globale
a fost realizată in proporţie, de
104,7 la sută, productivitatea
muncii a crescut în perioada a-
mintită, cu 10,12 la sută faţă
de plan, iar la preţul de cost
s-au realizat economii pînă la
30 septembrie în valoare de a-
proape 22 milioane lei.
Aceste succese obţinute de
muncitorii, inginerii şi tehnicie­
nii combinatului, sînt incontes­
tabile şi îmbucurătoare.
Este semnificativ aportul ino­
vatorilor din combinat la obţi­
nerea celor aproape 22 milioane
de lei economii. De pildă, în
perioada- 1 Mai—7 Noiembrie,
mice, cocsul de Hunedoara va fi con­
tinuu ieftinit. Astăzi, procesul tehno­
logic al fabricării cocsului se desfă­
şoară foarte apropiat de grafic, fiind
zile in care graficul ciclic este res­
pectat ad-literam. Astăzi, capacitatea
de producţie a bateriilor este depăşită
cu 10 la sută faţă de proiect (pentru
comparaţie facem trimiterea la pro­
centul de 60 la sută, amintit ante­
rior), astăzi, fiecare baterie produce
cu 50—60 la sută mai mult cocs de­
celaşi timp şi o însemnată economie
de căldură.
Luna trecută, Uzina cocsochimică
a ocupat locul I în întrecerea socia­
listă pe combinat (există, datorită mo­
dului în care se desfăşoară activita­
tea de producţie, certitudinea că suc­
cesul va fi reeditat în decembrie). In
asemenea întîietatea. Salariile muncito­
rilor, tehnicienilor şi inginerilor au
crescut considerabil. Conducerea com­
binatului vizitează tot mai rar cocse-
ria — semn că lucrurile merg bine.
In prezent, în centrul preocupării
conducerii uzinei şi a conducerii com­
binatului, stă problema fabricării coc­
sului — din cărbune de Valea Jiului
— cu o rezistenţă medie de 300 kg,
(limită care marchează posibilitatea
utilizării cocsului de Hunedoara şi în
furnalele de mare capacitate). Există,
datorită măsurilor luate în ce priveşte
ririi productivităţii agregatelor cu în­
că 10 la sută şi aceasta in viitorul
cel mai apropiat.
Pentru a se ajunge însă la aceste
obiective — rezistenţă mare şi produc­
tivitate sporită — e necesară asigu­
rarea bateriilor de cocs cu materie
primă de cea mai bună calitate, şi
legat de aceasta se ridică problema
conţinutului de cenuşă în cărbunele
cocsificabil livrat de minerii Văii Jiu­ ducţiei globale în proporţie de planul în proporţie de 109,96 la le două părţi ale Berlinului în
lui.
tru a face posibilă respectarea
întocmai a încărcării cuptoare­
lor de cocs după graficul ciclic,
să se evite pe viitor utilizarea
in fabricarea cocsului a cărbu­
nilor proveniţi din spargerile
de piloţi.
Se mai impune asigurarea u-
nei dozări constante a compo­
nenţilor cu ajutorul electrovibra-
toarelor şi automatizării, deter­
minarea umidităţii optime a
şarjei şi asigurarea acesteia
prin montarea parametrilor de
control, determinarea gradului
optim de comprimare a piloţi­
lor şi controlul rapid al greută­
ţii volumetrice, îmbunătăţirea
încălzirii cuptoarelor, prin mon­
tarea aparatelor pentru contro­
lul automat al combustiei şi in­
troducerea determinării indicilor
plastometrici, ca metodă curen­
tă pentru urmărirea ştiinţifică
a calităţii cărbunilor şi cons­
tanţei acestora.
complex
economiile antecalculate privind
inovaţiile acceptate, se ridică
la suma apreciabilă de aproxi­
mativ 6,5 milioane lei. Dacă a-
vem în vedere faptul, că cele 158
de seamă ale combinatului se-
numără şi cele conduse de tova­
răşii A. Vlaicu, de la fabrica de
aglomerare, Pisz Francisc de
la turnătorie şi altele.
Rezultatele obţinute de colec­
tivul de muncă al combinatului,
sînt edificatoare. Dacă avem în­
să în vedere faptul că pînă la
finele anului au mai rămas doar
cîteva săptămini şi că în unele
secţii treburile nu se desfăşoară
tocmai în ritmul impus de sar­
cinile de producţie, atunci e ne­
cesară luarea de măsuri urgen­
te care să ducă la lichidarea lip­
surilor.
La ora actuală, încă nu se
poate afirma că în toate sec­
ţiile treburile merg bine. Din
nefericire, mai sînt cazuri cînd
în unele sectoare şi secţii,
timpul de lucru nu este folosit
din plin. Aceasta este o urmare
a reorganizării insuficiente a
locurilor de muncă, a «sigură-
V$TJMUL SOCfAUSMULU.I ?ag. 2^
¦xairr—. ».= -
a avut loc adunarea de dare de tetului' la rezolvarea sarcinilor atomice americane
seamă şi alegerea noului comi­ ce stăteau în faţa secţii' ’ de GERMANIA da exemplu de acţiuni comune.
tet al secţiei de cruce roşie de cruce roşie. In felul acesta ei îşi vor înde­
plini datoria asumată faţă de
la direcţia silvică regională. In Luînd cuvîntul, tovarăşa Ro- BERLIN 9 (Agerpres). — poporul german, în lupta pentru
darea de seamă prezentată de zin-ca Melania a arătat că în După cum relatează agenţia asigurarea unei păci trainice.
tov. Maiorescu Emil, preşedin­ cursul anului 1957, comitetul nu ADN, la 7 decembrie, Comitetul
tele comitetului de cruce roşie, şi-a dat silinţa în organizarea luptătorilor pentru pace din FRANŢA
a fost oglindită în bună măsură cursului G.P.A.S. Germania occidentală a publi­
activitatea desfăşurată de către cat la Dusseldorf „Cartea al­ PARIS 9 (Agerpres). — Pla­
comitet în cursul anului. Planul Tovarăşul Pavel Traian, se­ bastră", despre rezistenţa pă­ nurile de a crea baze atomice
de muncă al secţiei a fost înde­ cretarul organizaţiei de partid, turilor largi ale populaţiei americane şi instalaţii pentru
plinit la majoritatea obiective­ a criticat comitetul pentru fap­ R.F.G. împotriva înarmării a- lansarea de rachete teleghidate
lor, mai puţin la obiectivele ce tul că nu a cerut întotdeauna tomice a Germaniei occidentale. în Franţa provoacă neliniştea
sprijin pentru rezolvarea sarcini­ Cartea cuprinde declaraţiile, re­ crescîndă a opiniei publice
prevedeau educaţia sanitară prin lor ce le avea. zoluţiile şi apelurile împotriva franceze. Deputatul radical so­
cursurile „Gata pentru apărarea stocării pe teritoriul vest-ger- cialist Charles Hernu a trimis
sanitară" cit şi în ceea ce pri­ Noul comitet ales trebuie să man a armei şi rachetei atomi­ ministrului Apărării Naţionale
veşte înfiinţarea postului sani­ ţină cont de lipsurile ce au fost ce şi împotriva înzestrării Bun- o scrisoare în care cere să răs­
tar. Atît din darea de seamă cît scoase la iveală în cadrul adu­ deswehrului cu arma atomică, pundă la întrebarea: „Cînd şi
şi din discuţiile purtate de că­ nării şi să ia măsurile necesa­ date publicităţii în perioada de in ce fel guvernul francez a a-
tre membrii de cruce roşie a re în scopul îndeplinirii sarcini­ la 1 aprilie la 25 noiembrie cordat Statelor Unite dreptul
reieşit că nu s-a dus o muncă lor pe linie de cruce roşie. 1957. de a crea pe teritoriul Franţei
continuă de către comitet, nu au depozite de arme atomice ?
ROTEA MIRCEA
Ziarul „Paris Presse l’Intran-
corespondent sigeanl" a publicat declaraţia
lui Charles Hernu in care a-
Scopul publicării acestei cule­ cesta arată că relatările presei
despre planurile de creare în
Succese ale cooperatorilor geri este de a arăta că in a- Franţa a unor baze atomice a-
junul sesiunii de la Paris a Con­ mericane dovedesc existenţa u-
nei înţelegeri între guvernele
HAŢEG (de la subredacţia dustriale planul a fost îndeplinit siliului N.A.T.O. majoritatea co- S.U.A. şi Franţei. «v.Este limpe­
noastră voluntară). în proporţie de 106,36 la sută. vîrşitoare a populaţiei R. F. de, a declarat el, că ori guver­
Germane refuză înarmarea ato­ nul francez a permis Statelor
Membrii cooperativei meşte­ Cele mai importante depăşiri mică. Unite să se creeze pe teritoriul
francez depozite de arme ato­
şugăreşti de producţie „Reteza­ de plan le-au obţinut următoa­ -k mice care să fie la dispoziţia
S.U.A., ori a acceptat să nu con­
tul" (fostă „16 Februarie") din rele secţii ale cooperativei: sec­ Ziarul „Neues Deutschland" pu­ troleze aceste baze".
Haţeg au înregistrat frumoase ţia vopsit firme şi mobilier (res­ blică un articol semnat de pri­ Comentînd declaraţia lui
Hernu, ziarul subliniază la rîn-
succese în îndeplinirea planu­ ponsabil tov. Nicolici Iulian) marul general al Marelui Ber­ dul său răspunderea care revine
guvernului francez.
lui de producţie. care a înregistrat o depăşire lin, F. Ebert, membru al Birou­
?
Muncind cu avînt sporit, coo­ de 110,25 la sută; secţia croi­ lui Politic al C.C. al P.S.U.G. Ziarele parisiene din 7 decem­
brie anunţă că un grup de oa­
peratorii au reuşit ca să înde­ torie bărbaţi (responsabil tov. Autorul se pronunţă pentru ob­ meni politici de vază din Fran­
ţa au adresat opiniei publice un
plinească planul valoric al pro­ Raţă Teodor) care a depăşit ţinerea unei înţelegeri între ce­ apel în care cer să nu se per­
mită stocarea armamentului
nuclear pe teritoriul Franţei.
152,14 la sută, planul producţiei s u tă ; secţia electro-mecanică problemele importante ale poli­ După ce subliniază pericolul
marfă în proporţie de 140 la su­ ticii externe şi îndeosebi în pe care-1 prezintă pentru popu­
tă, iar al prestaţiunilor de ser­ (responsabil tov. Hirsch Alexan­ problema privind primejdia a- laţia Franţei stocarea acestei
vicii pentru populaţie, în pro­ tomică. Arătind că în diferite arme aducătoare de moarte, au­
porţie de 131 la sută. De ase­ dru) cu o depăşire de 64,71 la ţări ale lumii creşte mişcarea torii apelului cer încetarea
menea, la prestări servicii nein­ împotriva primejdiei atomi­ cursei înarmărilor şi propun tu­
sută. ce, F. Ebert subliniază turor alegătorilor să determine
pe deputaţii lor ca aceştia să
N. SBUCHEA obţină discutarea imediată a a-
cestei probleme în Adunarea
că această mişcare cuprinde Naţională.
Spectacol experimental cercuri tot mai largi ale opiniei Apelul a fost semnat de Emil
publice şi că dindu-şi seama de Kahn, Francisc Gay, Emmanuel
d’Astier de la Vigerie, Claude
SIMERIA (de la subredacţia şi lipsurile de care va trebui să această primejdie, cercurile con­ Bourdet, Jean Cassou, Leo Ha-
se ţină cont în viitor. ducătoare din cîteva ţări aduc mon, Henry Thorez şi Pierre
noastră voluntară). unele schimbări în politica lor. le Brun.
Elevii studioului actorului a- Din spectacolul artistic urmat
de discuţii, elevii studioului ac­ In încheierea articolului, F. ANGLIA
mator din Simeria au prezentat torilor amatori din Simeria au Ebert scrie: Toţi oamenii de
duminică 1 decembrie a.c. un tras o serie de învăţăminte de bună credinţă — locuitori ai ce­ LONDRA 9 (Agerpres). —
spectacol experimental alcătuit _care _se_ vor rf_o1l_os•i înă-, m- .u. „n_ca 1l-or. lor două părţi ale Berlinului — „Avioanele americane încărcate
d.1i• n recitări, solo-mandolinăr-t 1/-v 4-V1o n ^ n l i t i c CşIi speră că deputaţii reprezentan­ cu bombe cu hidrogen, care
piesa într-un act „Elena" de cultural-artistică. ţele^ populare din cele două zboară regulat deasupra An­
Hori a Lovinescu. părţi ale oraşului nostru vor gliei, crează un pericol perma­
CORNELIU STIRCESCU nent pentru popor şi pentru
La desfăşurarea spectacolului cauza păcii. Securitatea Angliei
şi-au dat concursul elevii stu­ ooocxxxxx>ooooooooocxx)oooooooooocx30oooQO(3oco»îîacoc cere ca bazele bombardierelor
americane să fie lichidate şi ca
dioului, membri ai formaţiei tea­ Folosirea cocenilor de porumb toate forţele armate americane
trale de pe lîngă clubul mun­ să fie trimise înapoi în Ame­
rica" — se subliniază în decla­
citoresc 11,,Iunie" din Călan, în hrana animalelor raţia Comitetului Politic al Par­
¦complectaţi de membrii forma­
ţiei teatrale din Simeria. (Urmare din pag. l-a) (2—2,5 la sută) sau cu melasă
(I la sută), fie in amestec cu
Acest' spectacol a fost urmat au de tocat cantităţi mai mici sfeclă furajeră sau cu dovleci
de discuţii purtate de profesorii de coceni pot folosi tocători ma­ (o parte coceni, 2 părţi sfeclă
studioului, precum şi de mem­ nuale. In lipsa acestora, cocenii sau dovleci). Pentru ca să asi­
brii diferitelor formaţii teatrale. pot fi tocaţi şi cu alte unelte de gure o bună fermentaţie se re­
Cu această ocazie a fost scoasă mînă : topor, bardă etc. comandă ca sfecla sau dovlecii
î.i evidenţă buna interpretare a să se toace mărunt, iar cocenii
rolurilor încredinţate, precum Practica ne arată că stropind să fie scărmănaţi cu maşini spe­
cocenii tocaţi cu saramură, în ciale sau să fie şi ei tocaţi mă­
Informaţie concentraţie de 2 la sută, ei sînt runt. Pregătirea cocenilor se
mîncaţi de animale, cu mai mul­ poate face oricînd în cursul ier­
T. C. C. M. Bucureşti caută tă poftă. Dacă amestecăm coce­ nii.
contabil şef pentru Grupul de nii tocaţi şi stropiţi cu saramu­
şantiere Deva. ră, cu tărîţe sau şroturi, produc­ Să folosim în acest scop pînă
ţia de lapte la vaci sporeşte la capacitatea maximă tocăto-
simţitor.
Solicitanţii se vor prezen­ O altă metodă de preparare rile de nutreţ care există la
ta în Deva, str. Avram Iancu, a cocenilor de porumb este şi gospodăriile agricole de stat, la
nr. 27. aceea a însilozării lor, fie sin­ S.M.T.-uri sau în gospodăriile
guri, stropindu-i cu saramură individuale.
tidului Comunist din Marea
Britanie, publicat la 6 decembrie
rii acestora cu materiile prime preocupările ridicate de necesi­ mele de perfecţionare continuă la Londra.
şi auxiliare necesare, care, du­ tăţile producţiei. a proceselor tehnologice pe baza Declaraţia cheamă poporul
pă cum este ştiut, provoacă go­ Ore însemnate se mai pierd propunerilor făcute de munci­
tori. Este condamnabilă şi ati­ englez să întreprindă acţiuni
luri nejustificate în producţie. şi din cauza acelor tovarăşi, în tudinea comitetului sindical de urgente pentru a obţine lichi­
De pildă, la furnale, descăr­ special la secţiile auxiliare, care întreprindere, care nu a urmă­ darea bazelor bombardierelor
rit cu preseverenţă cum se rea­ americane din Anglia.
carea în timp a şarjelor de fon­ întîrzie de la serviciu aproape lizează propunerile muncitorilor,
sau în ce fel anume sînt ele Referind u-se la apropiata
tă este întîrziată de regulă din zilnic, sau din cauza acelora realizate. Trebuie spus că in a- conferinţă a N.A.T.O., unde pri­
ceastă privinţă, mai şchiopătea­ mul rol îl vor juca Statele U-
lipsă de oale, lucru ce atrage care lasă să meargă maşinile in ză şi activitatea unor comitete nite, şi care îşi propune un sin­
după sine mersul anormal al gol, etc. de secţii, a căror lipsă principa­ gur scop — de a intensifica
furnalelor. Şi nu rare au fost lă se manifestă în primul rînd, pregătirile pentru un război nu­
cazurile cînd mersul anormal împotriva acestor plimbăreţi în aceea că nu. sînt destul de clear şi de a lărgi controlul a-
a influenţat şi calitatea fontei. şi a dezorganizatorilor în pro­ autoritare mai ales cînd este merican asupra Europei — Co­
ducţie, organizaţiile de partid vorba de rezolvarea propuneri­ mitetul Politic arată că „în lo­
lor cu caracter tehnic. cul acestei conferinţe a Uniunii
militare occidentale, convocată
Privind problema economiilor în scopul de a intensifica încor­
în toată complexitatea lor, or­ darea internaţională şi a apro­
ganizaţiile de partid trebuie să pia un război nuclear, lumea ar
analizeze periodic activitatea avea nevoie de o altă conferinţă
comitetelor sindicale de secţii şi — conferinţă la nivel înalt cu
a conducerilor administrative, participarea Uniunii Sovietice
ştiut fiind că, pentru economia
naţională, contează foarte mult pentru destinderea încordării şi
condiţiile în care se produce realizarea unui acord prin care
se respectau indicii de consum rînd provoacă şi altor tovarăşi fonta, oţelul şi laminatele la să se interzică armele nucleare".
Hunedoara. Aceasta, mai cu
ce atrage după sine un consum seamă, prin prisma cheltuielilor Coexistenţa paşnică a state­
exagerat şi nejustificat de mate­ Practica muncii a dovedit că necesare producerii tonei de me­ lor capitaliste şi socialiste este
rii prime şi auxiliare. Este ade­ în combinat, cit şi în alte între­ tal. singura cale reală pentru asi­
vărat că, conducerea sectorului prinderi, introducerea perseve­ gurarea păcii, se spune în în­
a promovat măsurile în drept, rentă şi curajoasă a măsurilor De aci decurge concluzia fi­ cheierea declaraţiei.
însă în această direcţie se cere tehnico-organizatorice, au un e- rească că siderurgiştii pot şi
mai multă consecvenţă din par­ trebuie să realizeze la preţul ¦k
tea conducerii. fect pozitiv asupra tuturor pro­ de cost, economii cît mai mari.
blemelor care afectează direct Aceasta este o sarcină grea, dar Potrivit relatărilor presei, con­
In acest caz, oţelarii vor mai sau indirect preţul de cost. Ori, de cinste şi colectivul de mun­ siliul sindicatelor din Crowle
adăuga pînă la sfîrşitul anului, in combinat, problemei introdu­ (Comitatul Sussex) a adoptat
pe lîngă suma de 3.400.000 lei cerii măsurilor tehnico-organiza­ că de la combinatul siderurgic o rezoluţie extraordinară în care
realizată la capitolul economii torice încă nu i se acordă aten­ cere lichidarea tuturor bazelor
şi alte sume, lucru, care desigur ţia cuvenită. Timiditatea condu­ a demonstrat nu odată prin in­ de armament atomic din Anglia.
va face ca oţelul produs de to­ cerii combinatului şi în special Rezoluţia a fost trimisă congre­
pitorii hunedoreni să fie de ca­ a direcţiei tehnice, este nejusti­ termediul realizărilor obţinute sului sindicatelor britanice, par­
litate şi la un preţ de cost redus. ficată. Numai aşa se explică tidului laburist şi guvernului.
faptul, că din totalul de 360 pro­ că păşesc în primele rînd uri ak
Intr-o rezoluţie, consiliul sin­
Fără a greşi, se poate afirma puneri tehnico-organizatorice clasei muncitoare pe drumul dicatelor din Chrifenham insis­
tă să se interzică avioanelor a-
că la ora actuală, în combinat, făcute în perioada de experi­ realizării sarcinilor încredinţate mcU’nne să transporte bomba*
cu hidrogen. Secţia clin Folktaîc
mai sînt încă destui plimbăreţi. mentare a sistemului îmbunătă­ de cel de al doilea Congres al a sindicatului muncitorilor din
La o analiză mai atentă, reiese ţit de salarizare, au fost aplica­ partidului industria energetică cere retra­
gerea tuturor forţelor armate a-
că o bună parte din aceştia se te pînă în prezent numai 230, A. BARTA
mericane din Anglia.
plimbă de colo pînă colo, fără iar restul sînt în curs de rezol­
nici o treabă concretă. Răul vare.
mare este că aceştia, pe lîngă Din cifrele enumerate mai sus,
faptul că pierd timpul de poma­ 'reiese limpede preocuparea di­
nă, mai reţin şi pe alţii de Ia recţiunii tehnice privind proble-