Page 32 - 1957-12

'PROLETARI DIN TOATE TARILE. WJIŢI VAI
Anul IX Nr. 929
S3m anide&i
REPUBLICII POPULARE ROMlNE
t»<>*++¦*<> ¦¦¦¦¦¦¦¦
?¦
<r
¦ la Lupeni. Cabana „Rostava­
; CombinatuS carbonifer |
i Valea Jiului şi-a
i fndepginif pianul
i anual la producţia
marfă şi globală
Colectivele minelor şi pre- ¦
Xoaraţiilor de cărbune din ca- *
* drul Combinatului carbonifer %
* Valea Jiului, au raportat ieri *
« dimineaţă, îndeplinirea planu. *
°• lui anual la producţia marfă ¦?
sl producţia globală. In cele *
11 luni şi 10 zile care au tre- ţ
cut, ca urmare a întrecerii so- *
¦ cialiste larg dezvoltate şi a ¦
• avantajelor create de sistemul J
¦ îmbunătăţit de salarizare, din *
*• cele 6 mine ale combinatului, O•*
c au fost extrase peste plan a- ¦
Xproximativ 50.000 tone cărbu- X
t tne brut, iar la preparaţii au
V* fost create noi sortimente de *¦)
Xcărbune spălat. Folosind mai *
t</ raţional materialele şi mijloa- A%
cele tehnice, colectivele ex- o
ploatărilor carbonifere au rea- l
lizat în numai 10 luni, econo- l
mii în valoare de peste ¦
21.000.000 lei. In cinstea ce- ¦
lei de a 10-a aniversări a o¦
oroclamării Republicii Popu- « şi terminarea lucrărilor de mon taj la cele 6 cuptoare adînci, cu
lare Romîne, minerii Văii Jiu- ¦ aproape două luni înainte de data fixată.
lui şi-au propus să sporeas- %
că cantităţile de cărbune brut l
extras la 72.000 tone. ¦ cost a fost redus cu 2 la sută.
încă un secto r
minier cu planul Seif UI Islam Mohammed El Badr
anual îndeplinii
La numai două zile după
îndeplinirea planului anual
de către colectivul sectorului
II al minei Lupeni, un alt
sector şi-a realizat producţia
de cărbune planificată pe a-
nul acesta. Este vorba de har­
nicul colectiv al sectorului V
sud, care, lună de lună, şi-a
îndeplinit ritmic planul. Mi­
nerii de aici au dat patriei
aproape 6.000 tone de cărbu-
X ne peste plan. Munca şi exem-
X piui mobilizator al comuniş-
o tilor din sector, cum sînt şe
¦fii de brigăzi Avram Doţiu,
JFazakaş Beta, precum şi mi-
¦¦ nerii Matei Leonardo şi Ion
«Oprea, au făcut ca lună de
•lună colectivul să fie fruntaş
Z pe mină. La aceasta a contri-
¦ buit fără îndoială şi condu­
c e r e a tehnică a sectorului, în
¦ frunte cu inginerul Ioan Bi-
J lek.
Regiunea Hunedoara este vestită nu numai prin pitorescul
priveliştelor sale, ci şi prin di versitatea şi frumuseţea costu­
melor naţionale. Pentru a da maselor largi de oameni ai mun­
cii prilejul să cunoască acest as pect, Muzeul regional a deschis
în cadrul „Lunii culturii" o ex poziţie de artă populară.
IN CLIŞEU : Un grup de cetăţeni, admirînd un străvechi
şi interesant costum de pădureancă, din comuna Cerbăl.
Construcţii pentru mineri
In ultimii ani Valea Jiului rînduri, pe acest şantier mai pitoreşti, de o frumuseţe nein-
s-a transformat intr-un vast sînt in lucru 87 apartamente, tilnită în alte părţi. Munţii sint
şantier. In fiecare aşezare mi­ dintre care in scurt timp, 41 vechi, roşi de vreme, in unele
nieră se pot vedea cartiere de vor fi date în folosinţă. Sint părţi sălbatici şi stincoşi, iar
blocuri, unele terminate, altele in faza de finisare lucrările u- în alte părţi acoperiţi de pă­
în roşu. Noile construcţii con­ nui cămin de 170 locuri. Şan­ duri, semănate cu poiene, tă­
trastează puternic cu casele tierul despre care vorbim dă iate de izvoare limpezi şi. ră­
mici, strimte, care se constru­ în folosinţă săptăminal, 7—9
iau în trecut. apartamente. Casele de locuit coroase. In aceste locuri s-au
pentru mineri sint construite
Peste 4.000 apartamente de regulă din blocuri de ste­ construit sau sint in curs de
Miercuri 11 decembrie 1957 4 pagini 20 bani construire, numeroase cabane
FRUNTAŞI confortabile, adevărate hoteluri
de la faLdca
.CERAMICA/ / în 5 ani ril şi planşee prefabricate. turistice, înzestrate cu lumină
din Baru Mare Un apartament mijlociu din
In toamna ¦acestui an am electrică, apă caldă, prevăzute
colindat întreaga Vale a Jiu­ aceste cartiere de blocuri se
lui. Am văzut orăşelul nou de compune din două camere, ba­ cu toate binefacerile civiliza­
la Uricani, aşezat intr-o splen­ ie, bucătărie, cămară şi sală.
didă poziţie pe malul Jiului, Sint şi apartamente compuse ţiei. Să pomenim cîteva din a-
cartiere noi de blocuri la Pe­ din 4 camere şi dependinţe. A-
troşani, Vulcan şi Lupeni. partamentele se repartizează ceste cabane: în anul 1955 s-a
ţinîndu-se seama de membrii
construit cabana „Lunca flori­
lor" pentru minerii de la Pe-
trila : cabana „Auşelul", la
In ultimul timp s-au dat in familiei. In ultimul timp şan­ locul numit „Sub virful lui Pă-
folosinţă la Lupeni 503 apar­ tierul de la Lupeni a dat în fo­ tru“. La cîmpul lui Neag, ca­
Veşti de pe şantierul tamente, două cămine pentru losinţă cam 650 apartamente. bana „RostovanuT1 e încă in
necăsătoriţi cu 340 de locuri, După o evaluare aproximativă, construcţie, pentru minerii de
Bluming-Himedoara o creşă cu 80 de locuri, precum Trustul 7 construcţii Petroşani nul" va avea 150 locuri. Spre
şi un restaurant. Sînt în faza a construit din 1952 pînă in aceste cabane circulă trenuri
de finisare lucrările de con­ 1957, peste 4.000 de aparta­ de plăcere, in orice anotimp al
In 10 luni, peste 8 0 0 .0 0 0 lei economii strucţie la un spital cu 80 de mente pentru mineri, adică in anului. In aceste cabane pre­
D e curind la Trustul 4 construcţii Hunedoara, s-au făcut paturi. Nu departe de Lupeni, medie 800 apartamente a- văzute cu tot confortul mo­
calculele economiilor realizate de fiecare grup in parte de
la Bărbăteni, s-au mai con­ nual. dern, plasate in poziţii pito­
la începutul anului şi pină la 30 octombrie. struit 150 de apartamente pre- L a b a n e şj case de odihnă reşti, minerii vor găsi în orele
Cu această ocazie s-a constatat că grupul de şantiere nr.
cum şi o sene de locuinţe „tn v libere şi în concedii, un loc de
şir“ cu cite 7 şi 9 apartamen-
4, care şi-a realizat sarcinile planului anual încă de la 15 pentru mineri binemeritată destindere şi o-
noiembrie, pe lingă reducerea preţului de cost la lucrările exe­
cutate, cu 2,3 la sută, a făcut şi economii de materiale ce se te. La ora cînd scriem aceste In Valea Jiului sint poziţii dihnă. L B.
evaluează la 892.000 lei.
P rin cabinetele tehnice
ale minelor Lupeni şi Petrila
Printre cauzele care au de terminat obţinerea acestui suc­ AUREL' DEAC
ces, se pot enumera folosirea deşeurilor de oţel slab pentru
confecţionarea de scoabe necesa re cofrajelor, folosirea întregii
capacităţi de tracţiune a vehicu lelor, ş. a.
9 0 de muncitori calificafi Dacă vizitaţi o întreprindere perforator şi e încă în faza de la fabrica „Unio" Satu Mareu
industrială, fie ea de prelucrare experimentare la mina Lupeni.
la locul de muncă sau extractivă, nu ocoliţi cabi­ După ce va trece toate probele, Inovatorul a primit o recompen­
netul tehnic, deoarece, acolo pu­ urmează să fie generalizat în
teţi lua cunoştinţă de ingeniozi­ toate exploatările miniere. să de 6.202 lei. Lj
] n acest an, o preocupare de seamă a conducerii şantieru­ Altă inovaţie a lui Ioan Fa* ¦
lui 5 A montaj de la blum ing a fost şi calificarea la lo­
zakaş e „modificarea pinionului
cul de muncă a unui număr cit mai mare de muncitori. Pen­
tru a te convinge de succesele obţinute in acest domeniu, e su­ tatea tehnică, de activitatea cre­ In colaborare cu maistrul Stan de atac la angrenajele „Unio‘\
ficient să consulţi fişele personale ale unui număr de 90 de atoare a inginerilor şi tehnicie­ Papuc, Carol Noviţchi a con­ Răsfoind registrul de inovaţii
muncitori. Cu această ocazie vei constata că in dreptul rubricii
„profesia de bază" unde la începutul anului scria la fiecare nilor. struit un „dispozitiv pentru scoa­ de la cabinetul tehnic al minei
Am vizitat zilele acestea ex­ terea şi introducerea axelor la Lupeni, îţi dai seama de activita­
ploatările miniere Lupeni şi Pe­ motoare". Prin introducerea a- tea rodnică desfăşurată aici. In
„muncitor necalificat" , acum sc r ie : sudor, montor, lăcătuş etc. MAR1A VIŢIONESCU trila. Pe panourile de onoare ex­ cestei inovaţii se realizează o ultimul timp s-au înregistrat'
puse în aceste localităţi, la loc mare economie de timp, de efort peste 100 inovaţii. Printre ino­
Planul a fost depăşit de cinste, am văzut fotografiile şi de mînă de lucru. înainte de vatorii de la această exploatare,
fruntaşilor în muncă. Printre ei, intrarea în producţie a acestei figurează la loc de frunte : Ca- .
D in planul global al lucrări lor de la hala depozitului inter­ numeroşi inovatori. Am ţinut să inovaţii, scoaterea axelor la mo­ rol Noviţchi, Ioan Fazakaş, Io-
mediar din cadrul blumingului, şantierului 5 A montaj, i-a
revenit _ pînă la începutul acestei luni — sarcina de a monta cunosc neapărat inovaţiile pen­ toare se făcea de către patru sif Farcaş, Stan Papuc, Zaharia
2.500 tone schelărie metalică. Datorită eforturilor depuse în
muncă, colectivul acestui şanti er a raportat zilele trecute că tru care li s-a făcut cinstea de oameni în 2-3 ore. Acum acea­ Cristea, Iuliu Mike, Ştefan Mi-
prevederile planului de montaj a fost depăşit cu 500 tone. a figura pe panoul de onoare. stă operaţie o face un singur kloş şi alţii.
încă o realizare de seamă a şantierului 5 A montaj este La cabinetul tehnic om, în cîteva minute. Cabinetul tehnic de la mina
ai minei Lupeni Lupeni e condus de tînăra in­
Ioan Fazacaş, alt inovator de gineră Viorica Davidescu. Ea a
In fruntea mişcării inovatori­ la mina Lupeni, este autorul a plecat la muncă cu entuziasmul
lor de la mina Lupeni, se si­ două inovaţii importante. Cea ce caracterizează inimile tine­
tuează Carol Noviţchi de la ate­ dintîi este „Scurtarea staţiei de re. Cabinetul tehnic a difuzat
Situaţia lucrărilor executate de acest şantier pe ultima lu­ lierul mecanic. El e autorul a întindere la craţerele „Unio". printre muncitori şi tehnicieni
nă, a r a tă ’c-ă planul a fost realizat în proporţie de 105 la sie peste 30 inovaţii. Să amintim Prin această inovaţie, lungimea peste 4.000 de broşuri. Inovato­
tă, productivitatea muncii a eres cut cu 10 la sută, iar preţul de cîteva : staţiei a scăzut la un sfert din rii primesc la cabinetul tehnic
cît era înainte. Manipularea a încurajare şi sfaturi tehnice. Ca­
„Dispozitiv pentru rectificarea binetul tehnic e abonat la re­
axelor la compresorul de 45 devenit mult mai uşoară. înain­ viste tehnice şi la diferite pu-
Ing. ALEXANDRU KATONA m.c.“. Inovaţia aceasta serveşte te, staţia avea o lungime de
la uşurarea prelucrării arborelui 2,5 m., iar după aplicarea inova­ I. BALAN
Vizitele alteţei sale regale emirul de la compresor. împreună cu ţiei, 1,10 m. Inovaţia a intrat în
producţie şi se fabrică în serie (Continuare In pag. ll-a)
în ţara noastră
Luni seara, după sosirea sa de stat ale R. P. Romîne şi Re­ un colectiv, Noviţchi a lucrat la cxm xxm xm m m m m m m xxxm xxxxxm xx;
gatului Yemenului. un „Dispozitiv pentru captarea
în Capitală, alteţa sa regală e- prafului de rocă în mină". La O realizare a regimului nostru
mirul Seif UI Islam Mohammed Se depun coroane de flori. primele încercări dispozitivul a
El Badr, împreună cu persoa­ Pe panglică sînt înscrise cu­
nele care il însoţesc, a făcut o vintele: „Eroilor romîni, din dat rezultate foarte bune. Ino­ Spitalul de la M iercurea
vizită oficială la Consiliul de partea alteţei sale prinţul Seif vaţia are o deosebită importanţă
Miniştri, preşedintelui Consiliu­ UI Islam Mohammed El Badr, pentru apărarea sănătăţii mine­
lui de Miniştri al R. P. Romî­ prinţ moştenitor al Yemenului".
ne, Chivu Stoica, şi la Prezi­ KAROL K1SS, mecanic rilor, deoarece praful de rocă dă Chiar in mijlocul frumoasei copii şi secţie pentru naşteri,
diul Marii Adunări Naţionale a După depunerea coroanei naştere bolii cunoscute sub nu­ comune Miercurea, din raionul cu tot confortul. Paturi cu sal­
R. P. Romîne. prinţul El Badr a primit defila­ mele de silicoză. Dispozitivul Sebeş, a fost amenajat în anii tele de lină, acoperite cu cear­
rea companiei de onoare. despre care vorbim e adaptat la puterii populare Spitalul unifi­ şafuri de un alb imaculat, sobe
¦k cat, o adevărată mindrie a local­ de teracotă, camere frumos zu­
Problema sporirii producţiei nicilor. Pe vremea vechiului re­ grăvite, iată pe scurt interiorul
Marţi dimineaţa alteţa sa de oţel, deşi la o apreciere su­
Seif UI Islam Mohammed El mară prezintă doar aspectul i, prea raite rebuturi gim, un spital în domeniul ru­ secţiilor. Spitalul este dotat cu
Badr, prinţul moştenitor al Ye­ strict cantitativ al depăşirii pla­ ral constituia un vis prea înde­ aparatură medicală, modernă,
menului, a depus o coroană de nului, totuşi, la o aprofundare care au dus la această situaţie, măr mic, poate prea mic) a fost părtat pentru locuitorii comune­ medicamente de tot felul şi în
flori la monumentul eroilor pa­ a factorilor ce concură direct se constată ca unul din factori, recrutată de la cuptorul electric lor şi satelor. general tot ceea ce este nece­
triei. la această sporire a producţiei, şi mai ales .în. primele luni de de mică capacitate. Altă parte sar. Un colectiv de 14 persoa­
apare un alt criteriu şi anume, activitate, lipsa de pregătire de la oţelăria Martin. Lipsa cu­ In anii puterii populare, ne­ ne, dintre care trei. medici de
Pe platou, în faţa monumen­ acela al rebuturilor. profesională a unei părţi din noaşterii tehnologiei de fabrica­ numărate spitale au apărut pe specialitate, desfăşoară aici o
tului, se afla o companie de o- personalul de deservire a agre­ ţie, lipsa experienţei, a unei în­ întreg cuprinsul patriei unde a- rodnică activitate. Acest colec­
noare. Rebutarea şarjelor de oţel, gatelor. drumări pe deplin competente cei ce muncesc tşi pot recăpăta tiv şi-a cîştigat prin neobosita
totală sau parţială, vine să di- sănătatea. sa muncă un binemeritat pres­
Prinţul moştenitor al Yeme­ minuieze cantitatea livrată la- Parte din muncitori (în nu­ (Continuare in pag. 2-a) tigiu in faţa ţăranilor munci­
nului a sosit însoţit de general minoarelor. De aici, lupta pen­ După 8 ani tori. Cum a fost începutul, cî-
colonel Leontin Sălăjan, minis­ tru reducerea rebuturilor sub teva aspecte din munca colec- ,
trul Forţelor Armate. procentul admis, înseamnă atit Au trecut 8 ani de la înfiin­ tivului, sint desigur demne de
lupta pentru mărirea producţiei ţarea spitalului din Miercurea.
Ministrul Forţelor Armate a de oţel, cît şi pentru îmbunătă­ Sint aici secţii pentru adulţi,
prezentat alteţei sale pe ofiţerii ţirea calităţii producţiei.
superiori prezenţi la solemnitate. 1 '— ly— f.— I \__ty_/s_/ i__IK. reţinut.
Aruncînd o privire asupra si­
Fanfara intonează imnurile tuaţiei depăşirii procentului ad­ k
— La început eram cam să­
răcuţi — îşi aminteşte tovară­
şul doctor Boris Bircă. Dar pe
parcursul anilor lucrurile s-au
schimbat tot mai mult înspre
bine şi avem mari perspective
de viitor. Şi omul cu părul în­
cărunţit prematur, a depănat in
mis de rebut la oţelăria elec­ fraze domoale greutăţile ine­
trică nouă din Combinatul si­
derurgic Hunedoara pe lunile rente oricărui început.
august, septembrie, octombrie
şi noiembrie, şi¦incercind o re­ ...Toamna anului 1950. Pe a-
prezentare grafică, sc constată
că începînd din august, curba tunci în- Miercurea exista un
reprezentativă e ascendentă,
dispensar cu doi medici. Deşi
oamenii erau bine trataţi la dis­
pensar, cei mai gravi bolnavi,
trebuiau duşi la spitalul din.
mareînd punctul de vîrf in oc­ Sebeş. Pentru construirea unui.
tombrie, 17,80 la sută depăşire.
In luna noiembrie, datorită u- spital, deocamdată nu aveau
nor măsuri care vor fi ulterior
investiţii. Atunci ce era de fă­
cut ?
amintite, curba coboară la 10,05 Doctorii Dragomir şi Bircă
procente depăşire după calcule
nedefinitivate. au avut atunci o idee salutară.
Luînd in considerare capaci­ In comună era o clădire naţio­
tatea de producţie a cuptoare­
lor, valoarea oţelului special, nalizată unde s-ar Ji putut a-
depăşirea relativ mare a pro­
centului de rebut admis, se poa­ menaja un spital.
te face o aproximativă apreciere
a pierderilor ce rezultă din a- — Să propunem ministerului
ceste rebuturi (e vorba de chel­
tuielile de muncă, energie şi ma­ nostru amenajarea spitalului in
teriale, impuse de retopirea lin-
gourilor sau barelor rebut). această clădire — au hotărit cei
Trecînd la analiza cauzelor doi.
Răspunsul la "propunerea fă­
m m cută a fost favorabil.
„Posfăvăria Romînă" din Ca pitală şi-a luat angajamentul ca în cinstea aniversării Republicii, să reali­ — Vă vom sprijini prin do­
zeze noi modele de stofe în diferite desene. Acest angajament a fost îndeplinit şi depăşit. 1 fii tarea spitalului, prin aprobarea
IN CLIŞEU: (prim plan) comunista Maria Alexe şl comunistul Constantin Cărbunarii lucî'îţid Ia ma­ -- • P. SERAFIM
şina de scămoşat. > ' “ - - •• • ' s• — (Continuare in pag. III-a)