Page 33 - 1957-12

Pag. 2
Prin contribuita în muncă
satele pot îi înfrumuseţate
In raionul Orăştie, ca în
toate raioanele din regiunea
noastră, satele cunosc o perma­
nentă ascensiune în ceea ce pri­
veşte înfrumuseţarea lor. Pe
lîngă construcţiile social-cultura-
le efectuate, ţărănimea munci­
toare are o grijă permanentă şi
în ceea ce priveşte construirea
şi întreţinerea drumurilor de ac­
ces.
Convingerea că repararea şi
întreţinerea drumurilor sînt în
interesul ei, a făcut ca ţărăni­
mea muncitoare să acorde aces­
tei probleme un sprijin deosebit.
Datorită unei asemenea con­
vingeri, în fiecare an planul la
contribuţia în muncă în raionul
Orăştie a fost realizat în între­
gime atît cel cu atelaje cît şi
cel cu braţele. In 1957, contri­
buţia în muncă a fost fixată la
începutul anului, stabilindu-se
pentru fiecare contribuabil zile­
le şi cantităţile de efectuat. Du­
pă fixarea planului pe fiecare
contribuabil, s-au organizat a-
dunări populare unde s-au ară­
tat lucrările ce urmează a se
face prin contribuţia în muncă
şi numărul de zile ce trebuie
prestate. La fixarea lucrărilor, o
grijă deosebită a fost aceea de
a se pune în discuţia oameni­
lor lucrările care sînt mai im­
portante şi mai necesare. Astfel,
în comunele Almaş şi Balşa s-a
pus în discuţie repararea şi în­
treţinerea drumului regional O-
răştie-Balşa-Zlatna, fiind cel mai
important drum de acces pentru
locuitorii din aceste comune. Lo­
cuitorii comunelor au răspuns
cu însufleţire la chemările sfatu­
rilor populare comunale Balşa
şi Almaş, reuşindu-se ca din sa-
Delegaţia de militanţi
ai mişcării sindicale şi
veterani în producţie
din U. R. S. S.
vizitează Capitala
** Membrii delegaţiei de mili­
tanţi ai mişcării sindicale şi
veterani în producţie din
U.R.S.S., în frunte cu ing. M.
AL Vasiliev, care se află în ţara
noastră la invitaţia C.C.S. şi-au
început vizitele în Capitală. Du­
minică dimineaţa oaspeţii au
străbătut principalele artere, o-
prindu-se la monumentele arhi­
tectonice şi prin parcurile Bu-
cureştiului, pe şantierele de con­
strucţie ale noilor cartiere de
locuinţe muncitoreşti.
Luni dimineaţa, membrii de­
legaţiei sovietice au vizitat
Combinatul poligrafic Casa
Scînteii „I. V. Stalin“. Ei au
urmărit procesul de producţie
in secţiile linotip, legătorie, şi
apoi, au vizitat stereotipia şi
marea maşină rotativă. înainte
de a părăsi combinatul, oaspeţii
au semnat in cartea de impre­
sii şi au transmis muncitorilor
de aici urarea lor de noi suc­
cese in construirea socialismu­
lui în patria noastră.
jjQQQQQQQoOOOOOOCOCCOOCOOOOOOOOOOOCXXXXXXXXîîXXXXJCCCCXXî:OOCOCXXKXXXÎOCXXXXXXXvOTXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXîîXXiO;OCXXXXXXXXXtOOOCXXJOOOOOOOf trice.
F a t*ă de p o s i b i l i t ă ţ
p r e a mu e r e b u t u r i
(Urmare din pag. l-a)
din partea personalului tehnic
. (şi acesta neobişnuit cu exploa­
tarea unor asemenea cuptoa­
re), au dus la multe greşeli de
exploatare, care într-o măsură
sau alta, s-au concretizat şi in
rebuturi. Defecţiunile instalaţii­
lor şi mai ales la partea electri­
că, au contribuit şi ele.
O altă cauză a rebuturilor, şi
nu de mică importanţă, a con­
stat (din păcate mai constă) în
aprovizionarea cu materiale.
Dacă in combinat aceste mate­
riale au intrat, la locul folosirii urmărirea temperaturii oţelului
lor ajungeau cu întîrziere din
lipsa unui vagon propriu. E
vorba mai ales de var. Funcţio­
narea cu întreruperi a cuptoru­
lui de calcinare a dus' la intro­
ducerea în cuptoarele electrice a
fondanţilor necalcinaţi sau insu­
ficient calcinaţi. Din lipsa mij­
loacelor de transport a tuburi­
lor cu oxigen, deci din lipsa o-
xigenului, încărcătura metalică
nu era'introdusă în cuptoare la
dimensiunile cerute. Toate aces­
te deficienţe au contribuit la
depăşirea procentului de rebut.
Ponderea cea măi mare însă
în depăşirea acestui procent, a
avut-o nerespectarea procesului
tehnologic atît la elaborare, cît
şi la turnare.
In luna octombrie, spre e- deshidratat.
xemplu, nerespectarea prescrip- Fiind defectuos montate, ca­ parţinînd cuptorului electric de tul materialelor. S-a îmbunătă­ electrice noi vor raporta : ..Pro­
ţiunilor tehnologice privind tur­ zurile de defectare a orificiilor mică capacitate.
* la SBctorul IV Â
tul Balşa să iasă zilnic la con­
tribuţia în muncă peste 2 0 0 a-
telaje. Munca insistentă şi pli­
nă de interes a comitetelor exe­
cutive comunale Balşa şi Al­
maş, au făcut ca planul fixat a-
tît cantitativ cît şi valoric să fie etc. La aceste realizări' a contri­
realizat cu sută la sută.
De asemenea, în comuna Ho-
morod, comitetul executiv al sfa­
tului popular a luat încă de la
început măsurile corespunzătoa­
re pentru mobilizarea cetăţeni­
lor. In urma măsurilor luate şi
a insistenţei cu care comitetul
executiv s-a ocupat de această
sarcină, s-a reuşit ca în cursul
lunii octombrie să se realizeze
planul pe comună şi să se exe­
cute lucrări importante şi utile,
ca amenajarea traseului de drum
Alba-Folt, pe porţiunile din ra­
za comunei. Numai într-o sin­
gură lună cetăţenii au transpor­
tat 500 m.c. pietriş de rîu şi
au desfundat 4.000 m.l. şanţuri.
Un alt exemplu care a consti­
tuit un imbold şi pentru celelal­
te comune din raicvul nostru
este cel al comunei Cugir. Dacă
în alţi ani munca se desfăşura
în mod defectuos şi greoi, comu­
na fiind mereu codaşă, în acest
an s-au obţinut cele mai fru­
moase rezultate. Pe lîngă cele­
lalte realizări, numai în luna oc­
tombrie s-au executat 520 m.c.
aprovizionări de piatră spartă
pe drumurile interioare şi mai
ales în strada Cînepii, care ur­
mează să fie repavată com­
plect, tot prin contribuţie în
muncă. De asemenea, s-au mai
executat lucrări de desfundări de
şanţuri pe drumurile interioare
şi de hotar pe o porţiune de
9.000 metri liniari. Contribuţia
în muncă la această comună a-
tinge un procentaj de 112 la
sută.
Asemenea exemple pozitive
găsim şi în comunele Cioara, Şi-
bot, Băcăinţi, Geoag'iu şi altele.
Făcînd o analiză a realizărilor
pe întregul raion la contribuţia
în muncă, vedem că pînă acum,
planul, atît cantitativ cît şi va­
loric, este îndeplinit şi depăşit.
Astfel, a fost planificat a se
întreţine 329 km drum şi s-au
realizat 33-1 km. Din planul de
24.328 m.c. pietriş s-au realizat
24.690 m.c., iar dîn planul de
Lucrările Asociaţiei de ştiinţe istorice şi filologice
din R. P. ftalnă
Duminică a avut loc aduna­
rea generală statutară a Aso­
ciaţiei de ştiinţe istorice şi filo­
logice din R. P. Romînă. Au
participat delegaţi ai filialelor
societăţii din întreaga ţară.
Cuvîntul de deschidere a fost
rostit de preşedintele societăţii,
acad. prof. P. Constantinescu-
Iaşi, care a făcut o expunere a-
supra împrejurărilor care au
dus la abolirea monarhiei şi a-
supra realizărilor regimului de
democraţie populară în cei zece
narea, precum şi pregătirea in­
corectă a ansamblelor de tur­
nare, au fost printre principa­
lele cauze ale rebuturilor.
xIn multe cazuri, turnarea o-
ţelului s-a făcut în lingotiere
supraîncălzite. La aceasta a dus
şi lipsa mijloacelor de luarea
temperaturii, neputindu-se apre­
cia momentul optim pentru un­
gerea lingotierelor cu gudron
deshidratat. Pe de altă parte,
mijloacele primitive de ungere
n-au permis ungerea uniformă
a lingotierelor. S-a continuat şi
în această lună cu turnările di­
recte, fapt ce a dus, cu toată
şi a cronometrării vitezei de
turnare, la obţinerea unor lin­
gouri cu aspect urît in exterior,
şi în special la partea inferioa­
ră (aşchii) şi la partea superi­
oară (sufluri adinei, 10— 15
mm).
In luna noiembrie, la elabo­
rarea şarjelor nu s-a respectat
întocmai tragerea zgurii pri­
mare în faza oxidării oţelului,
fapt ce a dat naştere la refos-
forări (exemplu şarja 705). Gu-
dronarea lingotierelor a conti­
nuat să fie executată în dese
cazuri la temperaturi neaccep­
tabile gudronării corecte. De a-
semenea, a continuat în bună
parte a lunii lipsa mijloacelor
de gudronare şi a gudronului
321.544 m.l. desfundări şi execu­
tări de şanţuri noi, s-au reali­
zat 341.301 m.l. Asemenea rea­
lizări s-au obţinut şi la celelalte
acţiuni cum ar fi de pildă exe­
cutări de terasamente, construiri
şi reparări de poduri şi podeţe
buit în special secţia drumuri,
îndrumată de comitetul executiv
al sfatului popular raional. Teh­
nicienii de la această secţie au
îndrumat şi ajutat permanent co­
mitetele executive ale sfaturilor
populare comunale. O altă meto­
dă folosită de Comitetul execu­
tiv care a dus la rezultate po­
zitive a fost că s-a organizat
„Săptămîna record1* la contribu­
ţia în muncă. Cu această oca­
zie s-au obţinut rezultate însem­
nate, făcîndu-se organizarea pe
puncte de lucru, sub conducerea
unui cetăţean destoinic şi price­
put. Metoda a dat rezultate bu­
ne atît în mobilizarea locuitori­
lor, cît şi în ceea ce priveşte e-
xecutarea unor lucrări de cali­
tate.
Deşi realizările sînt bune, iar
planul pe miori este îndeplinit,
totuşi au fost şi unele lipsuri în
această activitate. Executarea lu­
crărilor, de-exemplu, nu a fost
constantă în cursul anului, ci
ea s-a desfăşurat în etape, în
salturi. Unele comune necontro-
late în suficientă măsură, au e-
xecutat lucrări de calitate mai
slabă şi în special la împrăştia­
tul pietrişului. O altă lipsă a
Comitetului executiv al sfatului
popular raional a fost aceea că
nu în destulă măsură s-a preo­
cupat de activitatea comisiei de
recepţie a lucrărilor, fapt care a
dus uneori la întîrzierea lucră­
rilor.
Activitatea contribuţiei în
muncă în raionul Orăştie con­
tinuă, realizîndu-se depăşiri de
plan, făcîndu-se totodată pre­
gătirile necesare pentru lucrările
anului viitor. Comitetul executiv
al sfatului popular raional, pen­
tru a-şi îmbunătăţi munca în a-
ceastă problemă va trage învă­
ţăminte din activitatea acestui
an şi va elimina lipsurile ce s-au
manifestat.
PETRU RUSU
secretar al Comitetului executiv
al Sfatului popular raional — Orăştie
ani de la proclamarea R. P. Ro-
mîne.
Conf. univ. Vasile Maciu, de­
canul facultăţii de istorie din
Bucureşti, secretar general al
societăţii, a prezentat apoi da­
rea de seamă asupra activităţii
pe ultimii doi ani a celor 28
de filiale ale societăţii.
Au urmat dezbateri, în care
delegaţii filialelor au vorbit
despre activitatea desfăşurată
în domeniul istoriei locale şi a
cercetărilor de filologie.
oalelor de turnare au fost frec­
vente, din care cauză lingourile
au prezentat scoarţe. S-a cons­
tatat o variaţie a orificiilor de
turnare cuprinsă între 35—40
mm diametru.
Sosirea unor materiale cu în­
tîrziere la oţelăria electrică, a
dus la prelungirea duratei mul­
tor şarje şi la fabricarea unor
sortimente neprevăzute în co­
menzi.
Revenind la problema ansam-
blelor de turnare, trebuie amin­
tit că pînă nu demult, acestea
erau pregătite în hala de pre­
gătire a oţelăriei Martin. Per­
sonalul de aici considera pregă­
tirea ansamblelor pentru oţelă­
ria electrică, ca o sarcină de
mică importanţă, auxiliară, ne-
dînd atenţia cuvenită pregătirii
acestora. Desele defectări ale
macaralelor din hala de pregă­
tire, au frînat şi ele bunul mers
al lucrului.
Lipsuri s-au făcut simţite şi
în ce priveşte uscarea pîlniilor.
Capacitatea de uscare a pjl-
niilor a fost redusă şi de aici
lipsa unor plinii corect uscate,
a impus turnarea directă a mul­
tor şarje. O problemă care a
frămîntat mult şi continuă să
frămînte colectivul oţelăriei e-
lectrice, este problema mi Moa­
celor de curăţire exterioară a
lingourilor. In prezent, lingou­
rile se curăţă cu o maşină a- tat un vagon pentru transpor­ părtat, oţelarii de la cuptoarele
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 92 9
LUNA CULTURI I Rezultate multiple SALA
TRIBUNALULUI
Valoroase lucrări literare
raional Hafeg
In „Luna culturii“ editurile limbii romîne“ de Victor Efti-
din ţara noastră oor oferi citi­ rniu, „Berzele clin Boureni“ de al linei Lupani Prin sentinţa nr. 1292 din 6
torilor valoroase lucrări din li­ Al. O. Teodoreanu., „Versuri“ şi decembrie a.c., Tribunalul raio­
teratura romină. „Bucuria tinereţii" de Demos- Este ştiut că buna organi­ nal Haţeg a condamnat pentru
zare a muncii duce la obţinerea speculă la 4 ani închisoare, pe
Se vor edita Opere voi. I de tene Botez, „La porţile raiului” de frumoase succese. Lucrul a- individul Avram Idulescu, care
Grigore Alexandrescu, „Poves­ de Maria Banuş, „Lupta cu i- cesta este dovedit de activita­ deţinea funcţia de gestionar la
tea vorbei“ de Anton Pann./m nerţia“ de N. Labiş, „Poveste tea colectivului sectorului IV A S.A.M., în comuna Rîu Bărbat.
ediţie festivă, „Opere — amin­ despre Doftana“ de M. Novi- al minei Lupeni, care în luna
cov etc. Vor mai apărea de a- trecută a dat cu 386 tone cărbu­ *
tiri din copilărie“ de Ion Crean­ semenea Dicţionarul limbii ro- ne peste plan. In luna trecută,
gă, „Opere“ voi. V de Mihail brigada lui Ştefăniţă Ştefan a Fostul gestionar al cantinei
Erninescu, „Craii de curte ve­ mme-literare contemporane voi. dat 263 tone cărbune peste G.A.S. Sîntămăria Orlea, Dumi­
che“ de Matei Caragiale, „Ver­ IV şi Antologia poeziei romî- plan, iar minerii din brigăzile tru Jutaru, a fost găsit cu
suri“ de Ion Minulescu. neşti volumele I, II şi III în co­ conduse de Ştefan Novac şi Ga- 10.290 lei lipsă în gestiune. A-
lecţia Biblioteca pentru toţi. vrilă Haidu au extras cu 184 ceastă sumă provine parte din
Tot in Luna culturii vor mai tone şi respectiv 46 tone mai neglijenţă, parte din furt. Indi­
apare „Opere" voi. XI de Mi­ Se vor tipări de asemenea un vidul a fost condamnat la doi
hail Sacloveanu, „Kira Kiralina" mare număr de cărţi în limbile ani şi şase luni închisoare.
de Panait Istrati., voi. III al ro­ minorităţilor naţionale. Astfel,
vor apare printre altele in limba ir
manului „Un om între oameni“ maghiară „Jupin Rănică Vulpo­
de Camil Petrescu şi „Tablete Nicolae Himdea, fost gestio­
(1944—1955)“ de Tudor Ar- iul" de Al. Oclobescu, „Cu a- nar la Centrul de colectare a
ghezi. vint nestăvilit“ de Nagy Ist-
van, „Pasărea furtunii“ de Pe­
Din operele scriitorilor con­ tru Dumitriu; în limba ger­ mult cărbune. laptelui din comuna Bretea
temporani se va edita un mare mană „Nuvele şi povestiri" de Succesul acesta este cu atît Strei, pentru neglijenţă în ser­
număr de cărţi, printre care Mihail Sadoveanu. „Versuri“ de mai important, cu cît colectivul viciu a fost condamnat la 4 ani
„Meşterul Manole“ de Miliai de la sectorul IV A nu a putut închisoare. Paguba pricinujtă se
Mihail Erninescu iar în limba să-şi îndeplinească multe luni ridică la valoarea de 44.302 lei.
Beniuc, „Scrieri alese" voi. III sîrbă „Ion" de Liviu Rebreanu la rind sarcinile de plan. Suma fiind mare, sentinţa n-a
de Geo Bogza, „Ion Sintu" de rămas definitivă. Există toate
Ion Marin Sadoveanu, „Odă şi „Nuvele“ de I. L. Caragiale.
( Agerpreş).
. •©¦*©¦-o ’*••••• *¦•*©••©•’î *M>--*••»- *•-*©••»* *1 . •U< •<?•«C* »-•» <J* ’ v * •®**•©••©* motivele ea individului să i se
aplice circumstanţe agravante.
S p a rta c h ia d a tin eretu lu i 'Ir
Prin sentinţa nr. 1215 din 12
LUPENI (de la subredacţia Cu toate că timpul a fost ne­ (Şcoala medie) — 40” ; II. Tri- noiembrie a. c., individul Petru
noastră voluntară). Duminică, favorabil, s-au obţinut rezultate fan Traian (Şcoala de 7 ani Vasiu din satul Pîclişa, raionul
la Lupeni, într-un cadru festiv, frumoase. nr. 1) 53”5/10; III. Nicolau Se­ Haţeg, a fost condamnat la 4
a avut loc deschiderea celei de-a ver (Şcoala de 7 ani nr. 1) 1’3”. ani închisoare. Petru Vasiu s-a
treia spartachiade a tineretului. Sanie, fete : I. Mnteuţ Adela făcut vinovat de practicarea co­
(Şcoala elementară de. 7 ani nr. SKI. merţului Ilicit de cai.
Cu acest prilej au luat parte 2) 43”5/10; II. Nedelschi Eli-
186 participanţi de la toate şco­ sabeta (Şcoala medie) 47” ; III. Categoria 12-14 ani — 300 m. ir
fond : J. Naprodean Mihai (Şcoa­
lile şi colectivele sportive, pre­ Manoilă Florica — 53”. la de 7 ani nr.’ 2) 2’30” ; II. Gestionarul de la D.C.A. din
cum şi nuiperoşi spectatori. Sanie, băieţi : I. Aron Cuteanu Popa losif (Şcoala medie) 2’30”; Haţeg, Gligore Ciobeică, a de­
III. Puia Mihai (Şcoala de 7 lapidat suma de 4.000 lei. Pen­
Prin cabinetele tehnica ani nr. 1) 2’36”. tru aceasta Tribunalul raional
Haţeg, prin sentinţa nr. 1106
ale m ielor ş Categoria 15-16 ani — 500 din octombrie a.c., l-a condam­
m. fond : I. A4onahu Constantin nat la 4 ani închisoare.
(Şcoala medie mixtă) 3’11” ; II.
Kiss Petru (Şcoala profesiona­
(Urmare din pag. l-a) 60-70 om, nu rezista. Presiunea lă) 3’16” ; III. Birău Constantin Prin sentinţa nr. 1259 din 27
(Şcoala profesională) 3’32”.
deteriora susţinerea • şi aceasta noiembrie a.c., acelaşi tribunal
blicaţii, ce sînt difuzate cu re­ trebuia refăcută înainte de a se
Categoria 16-18 ani — 1500 •condamnă pe individul Nicolae
gularitate în mină, prin interme­ da în folosinţă. După noul sis­ m. fond : I. Vaţeini losif (Şcoa­ Morărescu, din comuna Boşorod,
diul sectoarelor. tem, introdus de către inginerul la profesională) ; II. Covaci Ale­ la un an închisoare. Respectivul,
Albu, care constă în armarea cu
La mina Petrila cofraj fix semicircular, constînd xandru (Preparaţia Lupeni); III deţinînd funcţia de gestionar la
inovaţii care aduc dintr-o şină veche semicirculară, Ponoran Alexandru. cooperativa „Vîlcelele Rele” din
economii anuale grosimea betonului turnat s-a ŞAH comuna Boşorod, a fost găsit
de 32L0Q0 lei redus la 40 cm. şi rezistenţa la
presiune a crescut simţitor, în- Seniori : Şcoala medie mixtă cu o lipsă în gestiune de 9 .5 5 7
— Şcoala profesională : 4-1. lei. Suma provine din neglijenţă
La fete : Şcoala medie mixtă şi din delapidare*. .
La Petrila, răspunderea cabi­ cît nu mai e nevoie de lucrări - Mina: 3V2— 1'/2. Sentinţa nu a rămas definiti­
netului tehnic o are tot o fe- de rearmare. In urma acestei Clasamentul la şcolile elemen­ vă.
inovaţii rezultă economii impor­
tare :
jmeie, inginera Paul-a -Jugurea- t..a.n..t..e....l.a....m...î.n. .a. de lucru; la rear- I.-Şcoala elementară nr. 2 : Ştefan Ursu, muncitor în o-
nu. Şi la acest cebmd, tensic 4 Bir11^P* ftb'nsumul de beton, II, Şcoala de 7 ani nr. 1; III. raşul Haţeg,, a furat un butoi
inovatorii sînt sprijiniţi şi în­ »n sumă de 170.000 lei anual. Şcoala de 7 ani nr. 3.
drumaţi îndeaproape. Şedinţele de 2 0 0 litri plin cu ţuică, de la
comisiei de Inovaţii se ţin cel O altă inovaţie, la fel de im­ Alte rezultate cazanul M.A.T.-ului. Prin sen­
puţin odată pe lună. La cabine­ portantă, al cărei titular e tot
tul tehnic al minei Petrila se în­ inginerul Albu, se referă la : Şcoala nr. 3—Şcoala nr. 2 : tinţa nr. 1251 din 21 noiembrie
registrează în fiecare lună în „Săparea galeriilor cu profil 1—2. Şcoala nr. 1 — Şcoala nr. a.c., Tribunalul raional din Ha­
medie, patru inovaţii importan­ simplu şi dublu direct în vede­ 2: 1—2. Şcoala nr. 1 — Şcoa­
te. Numai în ultimul timp Com­ rea betonării”. înainte se săpa la nr. 3: 2 '/2— 1‘/2. ţeg l-a condamnat la 4 ani în­
binatul carbonifer a cerut să se galeria cu un anumit profil, se chisoare corecţională.
trimită patru Inovaţii pentru ge­ arma în lemn, apoi se trecea
neralizare. Două din acestea sînt la lărgirea galeriei şi se beto- >O-
foarte importante, atît din punct na. După inovaţia Inginerului
de vedere al mecanizării unor Albu, se sapă direct profilul de NFORPIATIE
munci, cît şi pentru economiile betonare, se armează provizoriu
considerabile ce le atrag după cu şine de cale ferată, care se In baza dispoziţiei M.I.C, nr. Persoanele care doresc să par­
sine. Una din aceste inovaţii pot recupera, apoi se instalează 92.483, Institutul de mine Pe­ ticipe la concurs, vor înainta în
sună astfel: ,,Betonarea galerii­ cofrajele şi se trece la armarea troşani anunţă un concurs pen­ termen de o lună de la data
tru ocuparea următoarelor pos­ publicării prezentului anunţ, la
lor în cofraj fix semicircular”. definitivă cu bolţari. Economii turi : rectoratul' Institutului, următoa­
rele acte: autobiografie, copie
Din cauza presiunii excesive, anuale în urma acestei inovaţii: un post de profesor la disci­ de pe diploma de stat sau după
plina Geometrie descriptivă şi actul echivalent de studii supe­
inelul de beton deşi era gros de 151.000 lei. desen industrial. rioare (legalizată), copie de pe
diploma de doctor sau de can­
un post de profesor la disci­
plina Maşini şi materiale elec­
didat în ştiinţe, copie de pe a-
Se simte încă lipsa lingotiere­ lelor de turnare, prin trecerea un post de conferenţiar la dis­ testatul de profesor, respectiv
lor de capacitate mijlocie (2.300 la utilizarea gazului de cocs. ciplina Fizică generală. conferenţiar, certificatul de ca­
kg). Multe rebuturi au fost pro­ Aceste măsuri, luate în ulti­ racterizare a activităţii profesio­
un post de conferenţiar la dis­
vocate din cauză că dopurile mul timp, au dus la acea scă­ ciplina Electrificarea minelor,
oalelor n-au închis. In repetate dere a procentului de rebut a- reţele şi staţii de transport e- nale şi sociale, eliberat de insti­
rînduri, s-a ajuns la rebuturi mintită anterior. Cu toată scă­
lectrice. tuţia în care îşi desfăşoară ac­
din cauza laboratorului. Mic, derea, depăşirea respectivă fi­ un post de conferenţiar la dis­ tivitatea sa de bază, memoriu de
insuficient dotat, laboratorul a ind încă mare, se impune con­
dat analize inexacte, în special tinuarea cu şi mai multă tărie ciplina Aeraj şi iluminat minier. activitate semnat de candidat şi
la carbon, crom, nichel şi de a acţiunii începute. Ar trebui un post de conferenţiar la dis­ cîte un exemplar din lucrările
multe ori cu întîrziere. rezolvate definitiv şi grabnic sale ştiinţifice.
probleme ca : însuşirea cit mai ciplina Transport minier.
Cunoscînd aceste cauze, con­ temeinică a procesului tehnolo­ un post de conferenţiar la dis­ Data concursului se va comu­
ducerea secţiei, conducerea com­ gic de fabricarea oţelului (reco­ nica ulterior.
binatului, au trecut la luarea mandăm şcolarizarea oţelari- ciplina Termolehnică şi maşini
unor măsuri care să contraca­ lor), achiziţionarea unor ma­ de forţă.
şini corespunzătoare de deco-
reze efectele negative provocate jire a lingourilor, rezolvarea CKX>OOOO<X>OWWOO'V'<X>OOOOO<XXX>OOOC,O<XX>O0'0>V'0<XXX><.«X.
de acestea asupra calităţii oţe­ problemei transportului tuburi­
lului special. In şedinţele opera­ lor cu oxigen, procurarea mij­
tive zilnice, la care participă loacelor de cronometrarea tem­
reprezentanţi din partea tuturor peraturii, supravegherea modu­
sectoarelor combinatului care lui în care decurge uscarea do­
concură la asigurarea unei des­ purilor la uscătoria din hala
Martin.
făşurări normale a procesului
de producţie la oţelăria electri­ O problemă mai delicată, ca­
că, se face analiza muncii sec­ re totuşi trebuie grabnic rezol­
ţiei, a deficienţelor ivite, a cau­ vată, este problema laboratoru­
zelor lor, se preconizează mă­ lui. Se impune ca necesară, ur­
surile de luat în cazul ivirii u- gentarea amenajării laboratoru­
nor situaţii similare. Intr-un lui propriu al oţelăriei electrice
cuvînt, se face un fel de instrui­ şi dotarea Iui cu aparatură ne­
re tehnică a personalului oţelă­ cesară. Deoarece au existat ca­
riei la locul de muncă.
De curînd a fost dată în fo­ zuri cînd din lipsa de suprave­
losinţă cea de-a treia linie de ghere a mersului şarjei din par­
cale ferată, care leagă hala de tea maistrului, tehnicianului, a
turnare, cu cea de pregătire a şefului de schimb ş i v chiar de
ansamblelor de turnare. Tot­ sector, s-au ivit rebuturi, se
odată, s-a făcut separarea mun­ face necesară pe viitor stabili­
citorilor de la pregătirea aces­ rea vinovatului şi luarea tutu­
tor ansamble, afectîndu-se per­ ror măsurilor, care să 'ducă la
sonal care să deservească ex­ întărirea disciplinei în . muncă.
clusiv oţelăria electrică. Cupto­
rul de calcinare a fost repus în Cu ţoale că depăşirea admi­
funcţiune. De aproximativ o lu­ sului încă persistă, date fiind
nă, oţelăriei electrice i s-a afec­ măsurile U ite. se poate afirma
că într-un viitor nu prea de­
ţit sistemul de încălzire al oa­ centul de rebut, sub admis”.