Page 34 - 1957-12

Nr. 929 DRUMUL SOCIALISMULUI Fag. s

Cummunceşte resortul cultural de laBarza T e le g ra m e e x te rn e

în domeniul propagandei tehnice de producţie SHCCCSfll prfilM iH l spectacol Convenţie pentru
colaborarea între
întreprinderea minieră Barza, prezentat ia Dslhî de Ânsambiui C. C. §. Academia de ştiinţe
incă în urmă cu cîteva zile îşi just. Indicat ar fi însă ca achi­ tori din întreprindere şi mai ce se duc pe linia ridicării pro­
realizase planul cumulativ pe ziţiile să nu se facă trimestrial, ales programe ale brigăzii artis­ ductivităţii. De altfel, însăşi în NEW DELHI (Agerpres). museţea dansurilor şi cîntecelor a R. P. Ungare şi
întreprindere şi îl şi de­ ci la intervale mai scurte pen­ tice de agitaţie. activitatea clubului nu există o Corespondenţă specială : Toate romîneşţi. Academia de ştiinţe a
păşise. Nu este in inten­ tru a putea procura într-una ul­ legătură între diferitele com­ ziarele indiene comentează pe
ţia materialului de mai jos de timele noutăţi ale editurilor. Mai multă atenţie muncii partimente de muncă (manifes­ „Spectacolul a fost o minuna­ R. P. Romîne
a analiza toţi factorii politici tările de masă cu cartea nu sînt
Bibliotecara Dorica Lupu a organizatorice urmate de programe artistice). larg şi în termeni deosebit de tă împletire de talent, muzică, BUDAPESTA (Agerpres) M.T.I. a-
reuşit ca pe lingă biblioteca clu­
şi tehnico-orgănizatorici care au bului să conducă şi cele 21 de Trebuie să recunoaştem că In cadrul comitetului de în­
determinat realizarea sarcini­ biblioteci mobile ce se află răs- activitatea culturală desfăşurată treprindere sînt multe formaţii elogioşi primul spectacol prezen­ mişcare şi mimică şi lucru! a- nunţă: La 7 decembrie a fost semnată
la Barza şi Gurabarza a con­ bune. Amintim corul care nu­
lor de producţie, ci de a ur­ pîndite în principalele secţii din tribuit la realizarea indicelui mără 54 de membri instruit de tat la New Delhi de grupul fol­ cesta a creat o lume de îneîn- la Budapesta o convenţie pentru co­
mări un singur aspect : spriji­ întreprindere, repartizînd odată de plan şi la depăşirea lui. Dar Iulian Nedelea, cor care cunoaş­
această muncă ar fi fost încu­ te un bogat repertoriu, putînd cloric al Ansamblului C.C.S., ca­ tare şi vrajă" — scrie „Times laborarea între Academia de Ştiinţe a
nunată de mai frumoase rezul­ prezenta oricînd cam 10 cîntece.
nul dat de activitatea cultural-. cu literatura politică şi bele­ tate dacă munca s-ar fi desfă­ Tot în cadrul acestei formaţii re face parte din delegaţia cul­ of India", care scoate în eviden­ R.P. Ungare şi Academia de Ştiinţe
şurat mai închegat. sînt şi soliste vocale ca Dorica
artistică din întreprindere, ri­ tristică şi cărţi tehnice, adecvate Luizescu şi Maria Boldura care turală romînă ce vizitează In­ ţă măestria artiştilor romîni. a R.P. Romîne pe anul 1958. Conven­
Astfel, deşi planul de muncă de asemenea pot prezenta ci­
dicării graficului de producţie. locului de muncă. Amintim ci­ al Comitetului de întreprindere teva puncte într-un program dia la invitaţia Ministerului in­ Sub titlul „Spectacolul romî- ţia a fost semnată de acad. Lajos Ja-
rezervă un spaţiu însemnat scurt. Pe lingă vechea formaţie
Cu toate că manifestaţiunile teva : „Organizarea lucrărilor preocupărilor culturale, planifi­ orchestrală a fost reînfiinţată dian al Culturii. nesc, sărbătoare pentru iubitorii nos, secretar al Academiei de Ştiinţe
carea activităţii clubului este orchestra de mandoline sub con­
culturale s-au desfăşurat nepla­ miniere", „Maşini miniere mo­ nesatisfăcătoare. ducerea Elenei Pop. Tot în în­ Ziarul „Hindustan Standard" de artă" ziarul „Indian Ex­ a R. P. Ungare, şi de acad. N. Gh,
treprindere mai activează o fan­
nificat, nu se poate spune că în derne", „Organe de maşini", Tov. Ilie Vlas, preşedintele fară, o echipă de dans, o echi­ publică un articol pe trei coloa­ press" scrie: „Iubilorii de artă Lupu, membru în prezidiul Academiei
clubului Gurabarza este gata pă de teatru şi o brigadă artis­
ansamblu ele nu au stimulat „Metode de scobit in adîncime" să scoată din mapă un noian tică de agitaţie.
întreg de planuri de activitate
întrecerea socialistă şi că nu şi altele. pentru a acoperi realitatea — De ce nu este folosită aceas­ ne, însoţit de fotografii, sub tit­ din Delhi trebuie să facă tot de Ştiinţe a R.P.R. In cadrul acestei
lipsa de planificare. Planul tri­ tă forţă artistică în cadrul în­
şi-au adus aportul în realizarea In cadrul manifestărilor de mestrului IV nu este altul decit treprinderii pentru sprijinirea lul „Superbul spectacol al an­ posibilul să vadă spectacolele convenţii cele două academii îşi voi
planul trimestrului III, „actua­ acţiunilor de producţie şi de ce
şi depăşirea sarcinilor de plan. masă ale bibliotecii, au fost or­ lizat" prin modificarea datei e- unele din ele lucrează in sal­ samblului romîn de dansuri ansamblului pentru că, în afară oferi ajutor reciproc în rezolvarea u-
laborării lui, şi a numărului turi cunoscînd lungi perioade de
Să aruncăm o privire obiectivă ganizate prezentări şi recenzii trimestrului. De aceea în de­ gol — cum este cazul brigăzii populare". După ce subliniază de modul excelent în care sînt nor sarcini comune, vor face schimb
cursul trimestrului IV, găsim artistice de agitaţie ? E simplu.
asupra muncii desfăşurate de de cărţi tehnice. Astfel, ing. planificate „ieşiri la arii" şi Nu este urmărită activitatea lor,
pregătiri pentru „23 August". nu se stimulează amatorii şi
comitetul de întreprindere prin Panait Popescu, a recenzat car­ Suplimentar mai prezintă trei munca artistică la Gurabarza e unele asemănări între arta popu­ prezentate, îşi vor putea race de cercetători, de documente şi publi­
planuri de acţiune toate pe a- ruptă de viaţa întreprinderii.
resortul cultural. tea „Maşini moderne", iar ing. ceeaşi perioadă, toate cuprin- lară indiană şi cea romîneascâ, în felul acesta o imagine justă caţii. Vor fi stabilite contacte direc-
zînd aceleaşi sarcini la fel de Se impune ca o sarcină ime­
* Emil Paul a prezentat lucrarea sărăcăcioase. In planurile exis­ diată Comitetului de partid din criticul de artă al ziarului con­ despre arta populară romiueas- te între institutele, bibliotecile şi edi­
„Organizarea lucrărilor minie­ tente nu sînt înscrise acţiunile întreprindere ca acesta să ana­
De la prima vedere iţi lasă re". de seamă ce se execută de di­ lizeze felul cum Comitetul de sideră că „spectacolul a fost u- că“. turile celor două academii. Convenţia
impresia unei neglijenţe — a feritele organizaţii de masă şi întreprindere, prin resortul de
unei munci de suprafaţă. Aceas­ Deşi în cadrul întreprinderii, ştiinţifice şi nici sprijinul ce ar specialitate, s-a preocupat de e- nul din cele mai bune care au Aceleaşi comentarii elogioase asigurji pentru anul 1958 călătorii de
tă impresie ar fi justificată atît activează încă o bibliotecă teh­ trebui să li se dea acestora. ducarea maselor de salariaţi,
prin lipsa unei evidenţe, cit de nică a întreprinderii, bibliote­ Superficialitatea nu constă nu­ scoţind în relief realizările ob­ fost prezentate în capitala In se întîlnesc şi în paginile al­ sludii penlru un număr de 20 de oa­
cît atente a acţiunilor, cît şi cara clubului nu ţine legătura mai în întocmirea planurilor, ci ţinute ca şi lipsurile existente
datorită desfăşurării acţiunilor cu biblioteca întreprinderii pen­ şi în lipsa unei evidenţe con­ încă. diei". tor ziare din Delhi. meni de ştiinţă.
independent de către A.S.I.T. tru organizarea în comun a crete, a măsurilor întreprinse
Cabinet tehnic, club etc. Intrînd manifestărilor cu cartea, fapt şi a acţiunilor executate. Dacă In ce priveşte construirea u- Aceeaşi părere şi-o exprimă
însă mai adine in fondul ches­ care a dus ta scăderea număru­ activul cultural ar cunoaşte te­ nui nou local şi pînă atunci do­
tiunii, îţi dai seama că treburile lui acestor acţiuni în ultimul renul, ar putea planifica susţi­ tarea celui existent cu mobilier şi criticul ziarului „The St3 tes- Declaraţia
merg totuşi. timp. nerea conferinţelor tehnice, a şi materiale, Trustul minier man", care subliniază talentul C. C. al P. C. din Olanda
orelor locale la staţia de radio, Brad să treacă la investirea su­ majorităţii interpreţilor şi fru-
In cadrul întreprinderii au Este cazul ca în cadrul comi­ a şedinţelor de producţie, cu inelor ce le are pentru crearea
fost prezentate conferinţe inte­ tetului de întreprindere să se scurte programe artistice. în­ Specialiştii americani nu _ ITAGA (Agerpres). Ziarul „De Comitetul Central al P.C. din
resante la gurile de mină, tra- facă ce nu s-a făcut încă : a- chis între pereţii clubului, acti­ de condiţiuni mai bune desfă­ Waarheid" a publicat următoa­ Olanda consideră că politica gu­
tînd probleme tehnice specifice naliza muncii cu cartea pentru vul lui priveşte ca străine de au reuşit să determine rea declaraţie a Comitetului Cen­ vernului olandez faţă de Irianul
locului de muncă respectiv. Ci­ a mări numărul cititorilor, a munca culturală unele acţiuni şurării muncii culturale. tra! al Partidului Comunist din de vest, este îndreptată împo­
tăm citeva titluri: „Metode a- cărţilor citite şi al celor 7 pur­ cauzele exploziei triva suveranităţii Indoneziei şi
vansate în munca la înaintări tători ai insignei „Iubiţi cartea". C. SANDU Olanda, cu privire la Irianul de prezintă o mare primejdie pen­
de la Cap Canaveral v est: „La şedinţa sa din 6 de­ tru pacea generală.
rapide în galerii", „Modul de Alte ramuri de activitate cembrie, Comitetul Central al
Organizare a muncii în ori­ WASHINGTON (Agerpres). Partidului Comunist din Olanda, Comitetul Central face apel la
— Departamentul Apărării al a examinat telegrama Comite­ cea mai mare vigilenţă faţă de
zont", „Cum muncesc maiştrii, Gazetele de perete din între­ S.U.A. a trimis sîmbătă preşe­ tului Central al Partidului Co­ o nouă aventură militară a reac-
dintelui Eisenhower un scurt munist din Indonezia, care adre­ ţiunii olandeze şi cere acţiuni
inginerii şi tehnicienii din sec­ prindere ţin la curent salariaţii raport in legătură cu explozia sează comuniştilor din lumea în­ comune hotărîte pentru a împie­
rachetei „Vanguard". Şeful ser­ treagă, chemarea de a se so'jda- dica o asemenea încercare.
tor in scopul realizării şi depă­ informîndu-i cu regularitate a- viciului de presă al Casei Albe, riza cu lupta poporului indone­
Hagerty, a declarat că acest Comitetul Central al P.C. din
şirii sarcinilor de plan" etc. A- supra rezultatelor obţinute în raport nu va fi dat publicităţii Olanda, — se spune în înche­
deoarece conţine informaţii se­ ierea rezoluţiei, — transmite sa­
ceste conferinţe au fost prelu­ producţie şi asupra metodelor crete asupra „anumitor mate­ zian pentru eliberarea Irianului lutul său de luptă frăţesc Co­
riale sau piese" din care este mitetului Central al Partidului
crate de un colectiv competent mai avansate ce se aplică. Tot­ alcătuită racheta. El a mărturi­ Comunist din Indonezia şi îl a-
sit însă ziariştilor că acest ra­ sigură de solidaritatea comuniş­
între care amintim pe inginerul odată ele popularizează inova­ port „nu cuprinde mult mai de vest de sub jugul imperialis­ tilor olandezi în lupta împotriva
mult" decît amănuntele date pî­ imperialismului olandez.
şef Carol Grif, ing. şef adjunct torii şi raţionalizatorii între­ nă acum publicităţii. mului olandez.

Ioan Popa şi ing, Victor Labun- prinderii, economiile realizate Observatorii americani sînt In legătură cu aceasta C.C. al
pesimişti în ceea ce priveşte
ţev, şeful serviciului tehnic. As­ de ei, etc. In privinţa măririi şansele Statelor Unite de a lan­ P.C. din Olanda a declarat în­
sa în curînd un satelit artifi­
pectul negativ pe care-1 îmbra­ numărului de inovatori, s-a fă­ cial al pămîntului, deoarece pî­ că odată cu toată claritatea că

că această formă educativă e că cut însă prea puţin. Este atît

conferinţele nu s-au desfăşurat lipsa întreprinderii în acest el este pentru transferul ime­

planificat şi că nu figurează în­ sens, care nu are un cabinet Consfătuire A.S.I.T. consacrată progresului tehnic diat şi necondiţionat al Irianu­
în mineritul Văii Jiului
registrate ca planificare si evi­ tehnic aparte cu un responsabil, lui de vest la Republica Indo­
Acum cîteva zile a avut loc Inginerul Kimmelman Sieg-
denţă, nici la comitetul de în­ cit şi a comitetului de între­ nezia. ' M"

treprindere şi nici în altă par­ prindere care nu a popularizat v. !*fjo V *•> >•v , ^

te. Un alt aspect e că aceste extinderea acestei iniţiative pa­ nă în momentul de faţă oame­

conferinţe nu au fost urmate sau triotice. Ca şi în alte cluburi, la filiala A.S.I.T. Petroşani, o fried a prezentat citeva tipuri nii de ştiinţă nu au izbutit să 70 tone au r italian furat de nazişti
precedate de programe artistice. s-au organizat la Gurabarza seri consfătuire cu scopul de a in­ de susţinere metalică pentru a- determine cauzele exploziei de se a flă în S.U.A.
distractive închinate fruntaşilor forma inginerii şi tehnicienii bataje în strate subţiri. De a- la Cap Canaveral. Intrucît nu
Propaganda tehnică în producţie, etc. Ce e drept, a- Văii Jiului despre ultimele rea­ semenea, inginerii şi tehnicienii au fost încă identificate defec­
şi cartea cestea sînt cam rare. lizări în domeniul mineritului şi au fost informaţi despre preo­ ţiunile care au provocat eşecul

Este greşit a se privi activi­ Este bine venită iniţiativa Co­ despre perspectivele progresului cupările în vederea automati­ primei încercări americane de a ROMA (Agerpres). Ziarul fost transportat de nemţi în
tatea artistică ca o problemă mitetului de partid, a Comite­ tehnic în minele Văii Jiului. zării proceselor de producţie la iansa în spaţiu un satelit, sa­ „Paese Sera" a publicat o se­ Austria şi Germania unde a ./>st
în sine, ruptă şi independentă tului de întreprindere şi a di­ preparaţii şi mine. In încheie­ vanţii şi tehnicienii americani rie de articole care citează date descoperit, iar apoi confiscat de
de producţie, lucru ce se des­ recţiunii în ce priveşte insta­ In cadrul informărilor, ing. rea consfătuirii, tov. ing. Petru nu pot preveni repetarea unui dovedind că imediat după ter­ autorităţile militare americane.
prinde din planul de muncă al larea unei staţii' de radioficare Traian Bîrsan a prezentat ul­ Poman, preşedintele filialei, a asemenea accident. minarea războiului americanii Americanii nu numai că nu au
clubului muncitoresc din Gura şi montarea de difuzoare mai timele tipuri de maşini miniere,
produse în Valea • Jiului, cum cerut inginerilor şi tehnicieni­ Faptul că oamenii de ştiinţă

Barza, în care nu este prevă­ ales la intrările şi ieşirile de sîn t: maşina pentru încărcat lor să depună o muncă mai americani au rămas dezamăgiţi şi-au însuşit 70 tone de aur ita­ făcut cunoscută descoperirea pe
zută colaborarea cu A.S.I.T.-ul, la locurile de muncă. După fie­ în abataje cu sapă şi lopeţi, susţinută pentru introducerea in faţa eşecului din Florida, ne- lian pe care trupele germane îl care o făcuseră, ci dimpotrivă,
Cabinetul tehnic şi cu celelalte care schimb de lucru se trans­ maşina de încărcat cu disc. şi tehnicii noi în minele noastre, fiind nici măcar în stare să-l au asigurat guvernul italian că
forţe cointeresate în populariza­ mite un program local în cadrul diverse tipuri de maşini pentru în vederea creşterii necontenite explice, a făcut o foarte proastă furaseră de la Banca de Stat a nu au găsit acest aur.
căruia se face evidenţierea bri­ încărcat cărbune în vagoane de impresie în cercurile ştiinţifice Italiei.
rea tehnicii avansate de pro­
găzilor şi echipelor de lucru cale ferată normală.
ducţie. a productivităţii muncii. din străinătate. Aurul italian, scrie ziarul, a Relatările ziarului „Paese Se­

Biblioteca clubului numără fruntaşe, se analizează lipsu­ ©6- * - * - + • * - * - « ©9 «-o 8 90-6 • ¦•-©-•-•-•-•"•'O' ra" au provocat o mare Iritare
10.569 de cărţi şi broşuri, din­ rile în producţie din şutul res­
tre care circa 30 la sută sînt pectiv, dîndu-se totodată indi­ Poporul indonezian t în cercurile politice italiene. In
cărţi tehnice. Fondul de cărţi caţii şi recomandări privind teh­ camera deputaţilor guvernul a
este satisfăcător şi ca mărime nica securităţii muncii. Este o nerilor lor din cadrul NATO. °f fost interpelat — ce intenţionea­
şi ca varietate. Alocaţia trimes­ lipsă însă că la staţie nu se A fost convocat de urgenţă i
trială de 1.300 lei, ce o are clu­ transmit periodic şi programe
bul, este folosită integral şi artistice ale formaţiilor de ama- consiliul reprezentanţilor per- ţ

O»-©. imanenţi ai NATO de la Paris t ză să întreprindă în scopul îna­
şi acesta s-a grăbit să expri- ţ poierii acestui aur Italiei. In

luptă pentru o cană dreaptă ine „solidaritatea" celorlalte 1 numele grupurilor parlamentare
O realizare a regimului nostru puteri colonialiste membre în t respective asemenea interpelai i
NATO cu Olanda. Presa aflată ţ
în slujba monopolurilor, îolo- î au fost făcute de radicalul Vi-
Problema Irianului de vest, rezoluţie care cere să se între­ dau în lături de la nimic, să seşte în ultimele zile un ton î llabruna, republicanul De Vita,
Spitalul de la Miercurea | teritoriu indonezian stăpînit în- prindă neîntîrziat acţiuni în ve­ împingă Indonezia pe drumul
derea rezolvării problemei Iria­ dezmembrării şi al dezastrului ameninţător în comenta "le ţ socialistul Mancini şi comunis­
(Urmare din pag. l-a) E zi de decembrie. La secţia Ică de colonialiştii olandezi, se nului de vest, situaţia în pre­ naţional, o demonstrează cu consacrate evenimentelor ce se ? tul Rosini.
de naşteri a spitalului, condusă află de multă vreme pe agenda zent fiind considerată ca o pri­ prisosinţă atentatul pus la cale petrec în Indonezia, raţ intenţia |
clădirii, dar cu amenajarea ei de dr. Ilieş, se află cele mai internaţională. Aceasta, deoare­ mejdie pentru pace. împotriva preşedintelui Su­ vădită de a intimida poporul j> ------ OQO------
rămîne să vedeţi ce puteţi face tinere cetăţene din Miercurea. ce Olanda se încăpăţînează să
pe plan local — a fost răspun­ Ingrid sau Mariane (încă nu nu ţină seama de noile condiţii Totuşi, şi după adoptarea a- karno. indonezian. Dar asemenea mă- î Delegaţia egipteană
sul primit. s-a stabilit precis ce nume va create în lume, de condamnarea cestui proiect de rezoluţie Olan­ suri de presiune şi şantaj nu r Ia conferinţa solidarităţi!
purta) are doar o zi şi doarme fermă a colonialismului de că­ da refuză să înceapă tratati­ In faţa acestei intensificări vor folosi la nimic. Poporul \
Odată spitalul amenajat, mi­ liniştită într-un pătuc alb, în­ tre toate popoarele şi de avîn- ve directe cu Indonezia, încâl­ fără precedent a presiunilor co­ indonezian este conştient că \ popoarelor Asiei
nisterul, după cum promisese, a văluită de privirile calde ale tul mişcării indoneziene pentru cind în mod deliberat reco­ lonialiste poporul indonezian şi luptă pentru o cauză dreaptă L şi Africii
trecut la dotarea lui. fericitei mame. In camera de eliberarea Irianului de vest. mandările O.N.U. guvernul său au reacţionat cu şi ştie că se bucură de spriji- |
alături o profesoară de la şcoa­ cea mai mare fermitate. S-a nul popoarelor din Asia şi A- î CAIRO (Agerpres) TASS a-
Via(a îşi urma cursul. Tot mai la elementară e bucuroasă de La actuala sesiune a Adună- Este legitimă şi perfect de trecut la preluarea întreprinde­ nunţă : A fost dată publicită­
mulţi erau aceia care-şi recă- vizita soţului ei, care se uită înţeles explozia de indignare a rilor olandeze din Indonezia. frica şi al tuturor forţelor iu- ţ ţii componenţa delegaţiei egip­
pătau sănătatea, sub îngrijirea cu drag la felita sa ce are abia poporului indonezian faţă de bitoare de pace şi progres, î
colectivului medico-sâniiar. 10 zile de viaţă. De altfel tre­ După ce a fost dat jos stea­
buie spus că fetiţa tinerei pro­ i rii Generale a O.N.U. s-a dez- atitudinea guvernului olandez, gul olandez, pe diferite între­ Asigurînd Indonezia de spri - « tene care va lua parte la apro­
? fesoare, încă de la naştere, era l bătut din nou problema Irianu- jinul ţărilor din Asia şi Africa ţ
un copil bine dezvoltat. Avusese i lui de vest căutîndu-i-se o re­ mai ales dacă ţinem seama şi prinderi industriale şi instituţii piata conferinţă a solidarităţii
Doi muncitori agricoli de la 3,700 kg. de faptul că în ultima vreme ziarul „Times of India" subli \ popoarelor Asiei şi Africii care
Apoldu de Sus fuseseră victi­ zolvare paşnică, în spiritul s-au intensificat acţiunile de bancare, stăpînite pînă acum se va deschide la Cairo la 26
mele unui accident. Aveau ar­ Important, este că la această principiilor Cartei O.N.U. Din subminare ale colonialiştilor de olandezi, oamenii muncii in­ niază într-un editorial necesi- j decembrie. Din delegaţie fac
suri de gradul III şi erau puţine secţie în ultimii ani. naşterile ! anul 1954, de cînd problema împotriva unităţii şi Indepen­ donezieni au înălţat steagul in­ parte 47 de persoane reprezen­
şanse de a scăpa cu viaţă. Dar au decurs in cele mai bune con- ! Irianului de vest a fost înscri- denţei Indoneziei. Aceste ac­ donezian. Conferinţa pentru re­ tatea imperioasă a alungării co- •
doctorii O. Breazu, B. Bircâ, diţiuni. construcţia naţională a Indo­
felcera Sofia Bolesch, surorile lonialiştilor olandezi de pe te- ?
Marin Almen, E. Fleca şi cei­ Dacă veţi merge în oricare
lalţi. din colectiv n-au precupe­ altă secţie veţi găsi totul in or­ ritoriul indonezian. jj
ţit nimic. Prin atenuarea şocu­ dine, veţi găsi oameni plini de
lui nervos, prin alinarea dure­ încredere intr-o apropiată însă­ ! să pe ordinea de zi a Adună­ ţiuni au culminat cu încerca­ neziei, care şi-a încheiat re­ „Consolidarea democraţiei în L tând diferite cercuri ale opiniei
rilor, prin aplicarea tratamen­ nătoşire, căldură, multă cură­ rii Generale a O.N.U., blocul rea nereuşită de atentat împo­ cent lucrările la Djakarta a ce­ Indonezia, scrie „Times of în- î
tului terapeutic adecvat, prin ţenie, multă îngrijire din partea puterilor colonialiste care spri- triva preşedintelui Sukarno. rut ruperea relaţiilor economice dia" este esenţială pentru stabi­ pubh'ce ''¦'np, dintre care 12
zile şi nopţi de veghe, inimosul personalului medico-sanilar. în­ Se ştie că preşedintele Sukar­ cu Olanda şi confiscarea tu­
colectiv a redat vieţii doi oa­ trebaţi.-I pe tînărul mecanic Ber- ! jină Olanda a reuşit, prin pre- no este exponentul şi iniţiato­ turor întreprinderilor olandeze lirea păcii în Asia de sud-est, - femei. Din delegaţie fac parte
meni. socotiţi ca şi pierduţi. hard Ferischer, pe bătrinul co­ I siuni şi manevre să împiedice rul transformărilor democratice din Indonezia. Luînd cuvîntul iar colonialismului olandez nu I deputaţi ai Adunării Naţionale,
lectivist Toma Kloss şi nu vor :: adoptarea vreunei hotărîri con- din Indonezia, că el s-a situat la postul de radio Djakarta,
Intr-o zi de decembrie spune nu. Aici se face totul pen­ ! forme cu aspiraţiile legitime ale în fruntea luptei de eliberare Sudibjo, ministrul Informaţiilor trebuie să i se permită să ră- cunoscuţi activişti pe tărîm ob­
tru ca omul — acest preţios ca­ ! poporului indonezian. An de an naţională a poporului indone­ al Indoneziei a declarat că în
Miercurea e îmbrăcată in­ pital — să se poată întoarce cît I a fost amînată soluţionarea zian. Fără doar şi poate, în lupta pentru eliberarea Irianu­ mînă un factor de tulburări în I ştesc, reprezentanţi ai Comitetu­
tr-un splendid decor de iarnă. mai grabnic la munca sa de zi ! pozitivă a acestei probleme. A- spatele atentatorilor se află cer­ lui de vest „Indonezia nu s-a
cu zi. " cum însă, Ia actuala sesiune, curile colonialiste care vor să oprit şi nu se va opri la mij­ această regiune". Putem fi si- ; lui naţional al partizanilor ră­
! dezbaterile nu s-au mai desfă- provoace cu orice preţ în In­ locul drumului".
! şurat aşa cum ar fi vrut colo- guri că poporul indonezian nu ; cii, oameni de ştiinţă, cultură şi
! nialiştii olandezi şi sprijinito- donezia haos, dezordine şi chiar Colonialiştii olandezi, alar­ va permite nici colonialismului ;
maţi de desfăşurarea evenimen­ olandez şi nici altor colonia- ; artă, scriitori, ziarişti, conducă-1
;; rii lor. Cu majoritate de vo- război civil. Cît de mult ar telor au cerut sprijinul parte-
lişti, amatori să le ia locul, să I tori ai organizaţiilor sindicale,
turi a fost adoptat proiectul de dori colonialiştii care nu se tulbure pacea în Asia de sud- I
de femei şi tineret. Delegaţia

est şi să atenteze nepedepsiţi I este condusă de Anvar Sadaf,

la integritatea şi suveranitatea 1 vicepreşedintele Adunării Naţio­

< rezoluţie propus de Indonezia statului indonezian. nale a Egiptului, secretar gene­

* c e ? ! : a t « C 3 O» fr-l-f-« I 0 I ©¦ 0-0 ( s %0 C -Q- « - G 0 C C t 3 ; o t 0 H î î t - c O C r-t C 3 2 59-04*C i 2î S-l t t-t « Cî J ‘ ( î t »1 38-0 > ral al „Congresului musulman'*»
; şi de alte 18 state, proiect de