Page 36 - 1957-12

PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI \'A I
Anul IX Nr. 930
/^teceam ck&i
1 9 4 7 REPUBLICII PCOTTARIî R O M lN E ? ^ 5 7 ! fierbinte de pace şi prietenie j
illllllllilllllllllllli]IIIKffflMM
In cinstea conferinfei
raionale de partid
Minerii petrileni care deţin în-
tîietatea în întrecerea cu celelal­
te exploatări ale Văii Jiului, în
cinstea apropiatei deschideri a
conferinţei raionale de partid, au
declarat ziua de luni, 9 decem-
b.ie, zi de producţie mărită. Co­
lectivul minei a muncit în acea­
stă “zi mai bine ca oricînd. In
fruntea luptei pentru depăşirea
planului la cărbune, s-au situat
brigăzile de mineri conduse de
comunişti. Astfel, în cadrul sec­
torului II, brigăzile conduse de
Pamfil Crainic, Francisc Bar-
tha şi Eronim Buda, au dat în­
tre 30 şi 50 de vagonete cărbune
peste planul zilei.
In ziua de producţie mărită,
1 mina Petrila planul a fost în­
deplinit pe mină în proporţie de
111,4 Ia sută. Cele mai bune
rezultate le au colectivele sec­
toarelor II şi III.
Succese la I. i . 0. sebeş
De Ia înfiinţarea sa, Intreprin.
derea de gospodărire orăşenească
Sebeş, ajutată îndeaproape de
Corhifetul executiv al Sfatului
popular oraş şi mai cu seamă
îndrumată de Comitetul orăşe-
nesc de partid, a reuşit să re-
zolve multe probleme de ordin
gospodăresc, în special în ce
priveşte spaţiul locativ.
Astfel, în planul întreprinde-
rii I.G.O. pe anul 1957, era pre- casele naţionalizate şi expropria-
văzut să se realizeze o suprafa- te, în valoare de peste 130.000
ţă de 200 m.p. de spaţiu loca-
tiv, sarcină depăşită cu mult,
realizîndu-se, pînă în prezent,
464 m.p. Printre lucrările care
au dus la mărirea spaţiului lo­
cativ, amintim construirea unei
case cu două apartamente con­
fortabile pe strada „Jdanov", a-
partamentele din străzile „Ecate-
rina Varga", „Pieţei” şi „Lenin”,
în număr de cinci etc.
Tot pentru mărirea spaţiului
locativ, întreprinderea a făcut o
serie de transformări, creîndu-
J ltin & tA i de, î m i $ i d e a z i
Doţiu Avram e o figură fa­
miliară pentru populaţia Lu-
penilor, printre ortacii lui mai
virstnici sau mai tineri. Are
53 de ani, dintre care 35 i-a
petrecut în subteran. N-a avut
o viaţă uşoară. Faţa lui a că­
pătat o culoare care aminteşte
de cea a şărbunelui, dar ochii
i-au rămas tineri, iar graiul ii
e tot atît de colorat şi cald ca
al unui moţ din părţile Bra­
dului.
Viaţa care a trecut peste el
ca un tăvălug greu, nu l-a în­
covoiat, nu l-a înăcrit. El a a-
juns in pragul acestor zile mai
bune pentru cei ce muncesc, cu
fruntea sus, nu ca un învins
ci ca un învingător.
In 1922 Doţiu Avram avea 18
ani. Atunci a intrat „săpiămi-
naş" la mina Vulcan. E o vor­
bă in popor: „foamea scoate
pe lup din pădure şi pe om a-
j fără din sat". In casa părin­
tească a lui Doţiu Avram, e-
rau 14 fraţi. Cum se ridicau,
îşi luau zborul in viaţă. Fie­ pînă la 450 lei, poate şi mai pe de oparte sefăceau conce-
care cu norocul lui. Doţiu A- mult pe săptămînă. „Abia am dieri, iar pe'de altă parte, se
vram a nimerit la mina Vul­ reuşit intr-un an de zile să-mi făceau angajări de zileri pen-
can unde a muncit un an ca fac un rînduţ de haine" — îmi tru strîngerea materialelor din
„săptâminaş", adică ziler: A- spune Doţiu Avram.
bia după un an a intrat de Munca în mină era din cale vram pînă în 1944. In 1945 a
„ştand", adică permanent, ca afară de grea. Ciocanul de a- intrat în partid,
vagonetar. Şase ani de zile Do­ bataj tiu era • cunoscut pe a-
ţiu a încărcat pămint de la su­ tunci. Se muncea cu metode Ca. de la cer la pămint s-a
prafaţă pentru a umple golu­ primitive. Pentru darea găuri- schimbat viaţa şi munca mine­
rile de unde s-a extras cărbu­ lor se întrebuinţa ciocanul şi rilor de azi faţă de trecut. Azi
nele. Azi, operaţia aceasta se
face propulsînd piatră măruntă
amestecată cu apă, prin proce­
dee hidraulice şi pneumatice.
Grea mai era viaţa de mi­
ner pe vremea aceea! Gu ba- introdus abia prin 1927—1928.
VW .
\V i r a e e p & 'n e a i
p o m ln o -fe m e n it®
Expoziţia filatelică
a ţării noastre I Marţi dimineaţă Alteţa Sa R. P. Romîne, Leontin Sălăjan,
Regală Seif UI Islam Moham- şi de alţi generali şi ofiţeri su­
Cu prilejul celei de-a 10-a med El Badr, prinţul moşte­ periori romîni, a vizitat apoi o
aniversări a proclamării R. P. nitor al Yemenului, însoţit de unitate militară din Capitală.
Romîne va fi deschisă la Mos- persoanele oficiale yemenite şi La amiază, ministrul Forţe­
de general colonel Leontin Să- lor Armate ale R. P. Romîne,
I cova şi in alte oraşe din Uni­ lăjan, ministrul Forţelor Ar­ general colonel Leontin Sălă­
mate ale R. P. Romîne, şi ge­ jan, a oferit un dejun la Casa
unea Sovietică o mare expozi­ neral locotenent I.’ Tutoveanu, . Centrală a Armatei în cinstea
adjunct al ministrului Forţelor înaltului oaspete.
ţie filatelică .a ţării noastre. Armate au făcut o vizită, la A-
cademia Militară Generală din 'k
Expoziţia va- cuprinde nume­
roase panouri cu mărci poşta­
Joi 12 decembrie 1957 4 pagini 20 bani le emise in ultimii ani. Distri­ Bucureşti. La plecare, în Cartea Marţi după - amiază au în-
buite tematic ele vor oglindi
lupta pentru libertate şi socia­ de aur a Academiei Militare ¦'.>t Ia Consiliul de Miniştri,
lism a poporului nostru, mun- j Generale alteţa sa a semnat ur­ convorbirile oficiale romîno-ye-
ca avîntată de construire a so- I mătoarele : „Guvernul romîn a menite. Din partea romînă la
cialismului, dezvoltarea vieţii î
culturale şi artistice, grija fa- j binevoit să-mi dea ocazia să convorbiri iau parte Cliivu Stoi­
fă de mamă şi copil, dorinţa *
vizitez această instituţie. Am ca, preşedintele Consiliului de
admirat în cel mai înalt grad Miniştri, general de armată
a oamenilor muncii din ţara «
tot ceea ce am văzut aici, şi Emil Bodnăraş, vicepreşedinte
mai ales mijloacele moderne de
llllllllllllllllllllllllllllllllllllillllllllll î noastră. Alte panouri vor pre- t învăţămînt. Vreau să exprim al Consiliului de Miniştri şi
mulţumirile mele cele mai căl­ alte persoane. Din partea yeme-
| zenta mărci poştale romi- î duroase ministrului Forţelor Ar­ nită iau parte Alteţa Sa Regală
mate .ale Romîniei care a ţinut Seif UI Islam Mohammed El
Sate! Simeria Veche 104.060 lei economi1.i1. t neşti premiate la diverse con- J să ne însoţească în această vi­ Badr, prinţul moştenitor al Ye­
complect colectivizat - cursuri şi expoziţii internatio- . zită. Mulţumesc personalului a- menului, vicepreşedinte al Con­
cestei instituţii de învăţămînt siliului de Miniştri, ministrul
IN CURSUL ZILEI DE 11 DECEMBRIE 1957, ŢĂRANII } nale care au avut loc in ulti- J pentru primirea extrem de prie­ Afacerilor Externe şi ministrul
MUNCITORI DIN SATUL SIMERIA VECHE, RAIONUL tenească făcută şi transmit tu­ Apărării, Cădi Mohammed Ab-
HUNEDOARA, AU TRĂIT UN EVENIMENT DEOSEBIT DE la Depoul C.F.R. ' mii ani. Standuri speciale vor ţ turor celor de aici cele mai bu­ dullah Al Amri, ministru de
IMPORTANT DIN VIAŢA LOR. PRIN CERERILE DE ÎN­ înfăţişa vizitatorilor expoziţiei ne urări de succes şi prosperi­ stat al Yemenului şi persoanele
SCRIERE IN GOSPODĂRIA COLECTIVĂ DEPUSE DE VIO­
RICA GOJDU SI RAVECA IAR, ÎNTREGUL SAT A FOST Petroşani literatură şi presă filatelică din tate" . care-i însoţesc. Convorbirea s-a
COMPLECT COLECTIVIZAT. ţara noastră, accesorii filate­
t i CA URMARE A MUNCII POLITICE DEPUSE DE CO-
<< MUNISTII DIN GOSPODĂRIA COLECTIVĂ, DE CONSILIUL Antrenaţi în întrecerea socia­ lice produse in ţara noastră şi Prinţul moştenitor al Yeme­ desfăşurat într-o atmosferă de
$( DE CONDUCERE AL ACESTEIA, PRECUM SI DE UN MA- listă, muncitorii ceferişti din altele.
RAAEGIT/TTN*AUAmTMOAĂRnRTI DrD\rEE> CTLOAALEITC.7C~T».ITI.VLTI.ŞTOSIITM,,\,CEtmRITTIAAŞISPTIDESOTFCGA'ART'T'UUrTTPLELPDEOADPDIUET­ Petroşani înscriu noi succese nului, însoţit de suita sa, de prietenie şi deplină înţelegere
LAR ORĂŞENESC ÎN DECURS DE NUMAI 16 ZILE S-AU în muncă. în* luna noiembrie, Tot în luna aceasta, ţara
ÎNSCRIS ÎN GOSPODĂRIA COLECTIVA ÎNCĂ 70 FAMILII, ei au realizat economii la com­ noastră a fost invitată să par­ ministrul Forţelor Armate ale reciprocă.
COLECTIVIZINDU-SE ASTFEL ÎNTREAGA SUPRAFAŢĂ DE ticipe la tradiţionala expoziţie
450 HA. TEREN DE PE RAZA SATULUI. GOSPODĂRIA internaţională filatelică „Ex-
AGRICOLĂ COLECTIVĂ „OGORUL NOU' 1 DIN SIMERIA bustibil convenţional în valoare phibe" de la Bruxelles, care va
VECHE NUMĂRĂ ÎN PREZENT 127 FAMILII.
de 104.060 lei. avea loc intre 8 şi 25 decem­
ATRAGEREA FAMILIILOR IN GOSPODĂRIA COLEC­
TIVĂ A FOST DETERMINATĂ SI DE REZULTATELE Printre cele mai bune brigăzi brie. La această mare expozi­
FRUMOASE OBŢINUTE DE ACEASTA ÎN SCURTUL TIMP locomotivă se numără_ ce..l.e ţie, ce se desfăşoară anul a-
DE LA INAUGURARE. ÎN AFARĂ DE FAPTUL CĂ S-A
REPARTIZAT COLECTIVIŞTI LOR CÎTE 5 LEI LA ZI-MUN- conduse de mecanicii Ioan Tuţă, cesta pe tema „Mărcile poşta­
Mihai Comşa şi Ladislau Gos- le din ţările de democraţie
tian. S-au evidenţiat de aseme­ populară", R. P. Romină va
nea şi lucrătorii din depou. Ast­ prezenta emisiuni de mărci
fel, brigăzile conduse de îon poştale, plicuri „prima zi",
Arhip, Petre Potinteu, Iosif Jig- „Cărţile maxime", şi ştampilele
mond au obţinut depăşiri de
speciale filatelice apărute in­
tre anii 1945—1957, precunmi sşi t
plan cuprinse între 40 şi 80 la t literatură ?i presă filatelică, j
CĂ, EI AU RECOLTAT ÎN ACEST AN CÎTE 1.800 I<G. Luna culturii
GRÎU, 1.860 KG. OVĂZ, 2.200 KG. ORZ SI PESTE 5.000
KG. PORUMB LA HECTAR. NU ESTE DECI DE MIRARE Săptămîna muzicii din cadrul „Lu­ folclorul romînesc. Orchestrele şi an­
CĂ PROCESUL DE COLECTIVIZARE COMPLECTĂ A SA­ nii culturii" prilejuieşte şi în regiunea samblurile de amatori ale ‘cluburilor
TULUI SIMERIA VECHE, A AVUT LOC LA NUMAI 1 AN Hunedoara numeroase manifestări. Cu muncitoreşti de la uzinele „Victoria"-
SI 8 LUNI DE LA INAUGUR AREA GOSPODĂRIEI COLEC­
TIVE. prilejul deschiderii săptămînii muzicii, Călan, combinatul siderurgic Hune­
DE-ACUM ÎNAINTE, LU- în ziua de 7 decembrie au avut loc doara, întreprinderea de construcţii si­
CRÎNDU-SE ÎN COMUN ÎN­ în şcolile medii, profesionale şi de 7 derurgice Hunedoara şi Trustul 4 con­
se apartamente corespunzătoare TREAGA SUPRAFAŢĂ DE TE- ani serbări ale elevilor şi profesorilor. strucţii Hunedoara, fluieraşii de la Rafinăria din Oneşti este o în treprindere tînără. Insă colectivul a-
prin construcţii de ziduri şi pa- REN A SATULUI, REZULTA­ Jina şi Şugag, ale căror melodii lo­ cesteia este fruntaş în muncă.
ravane despărţitoare. De aseme- TELE OBŢINUTE VOR SPORI Profesori de muzică au vorbit cu cale ciobăneşti sînt apreciate în în.
nea, s-au construit camere de acest prilej despre dezvoltarea muzi­ treaga ţară, precum şi numeroase alte IN CLIŞEU: Noua instalaţie D.A.V. (distilare atmosferică vacuum).
alimente şl alte transformări în — DOAR TN SAT SIMT OA­ cii şi dansului în cei 10 ani de re­ formaţii muzicale din regiune au pre­
suprafaţă totală de 189 m.p. MENI HARNICI ŞI BUNI GO­ publică. In zilele de 7 şi 8 decembrie gătit un bogat program de cîntece pe
peste 320 formaţii muzicale de ama­ care îl vor prezenta în săptămîna mu­
Pe lîngă aceste lucrări de SPODARI — IAR ODATĂ CU tori şi solişti instrumentişti au pre­ zicii în mai multe localităţi din re­
mărirea spaţiului locativ, între- giune. Numeroşi dirijori şi solişti din
piinderea a executat, începînd ACEASTA, VIAŢA COLECTI­ zentat lâ tasfele ‘de' cultură şi "cămile­ regiune organizează în aceste zile în-
de la 1 aprilie pînă acum, re- tîlniri cu formaţiile muzicale de ama­
paraţii curente de întreţinere la VIŞTILOR VA DEVENI' MAI le culturale programe de muzică din tori în vederea îndrumării lor.
ÎMBELŞUGATĂ.
Colectiviştii îm part veniturile
lei. De asemenea colectivul în- De cîteva zile gospodăriile posibilitatea să se repartizeze cî- € « contractele colective în d e p lin ite
treprinderii I.G.O. Sebeş a reu- colective din regiunea noastră te 6 kg grîu, 10 kg porumb, 4 kg
şit, în acelaşi timp, să înlocu- cartofi, 4 kg furaje, precum şi
iască sobele de tablă cu sobe au început să împartă colecti- însemnbaotreceacfat ntiftlăoţ!i,redae. sobarrienlzuai,; Acum, cînd ne aflăm la sfir- planului anual, încă la data de cum e şi normal, la tov. Geza
de teracotă în 21 de apartamen­ şit de an, se poate constata pre­
te. . ... ., ., , diferite zarzavaturi şi altele, cis felul cum conducerile între­ 23 noiembrie. . Gardo, de la secţia cutii. Am
Vi5t,lor veniturile de sfirş.t de Colectiviştii Nicolae Avram şi prinderilor, fabricilor, uzinelor,
Lucrările efectuate pînă în au realizat sarcinile oglindite
prezent de întreprinderea de an. Printre acestea se află şi Ion Seiceanu, care au lucrat în în contractul colectiv. Pentru a Unul dintre cele mai impor- notat cîteva obiective: termi-
gospodărire orăşenească, dove­ cadrul gospodăriei numai cu so­ afla acest lucru este de ajuns
desc grija pe care o are Comite­ gospodăria colectivă din Cistei, ţiile efectuînd aproape 600 zile- să consulţi obiectivele contrac­ tante obiective trecute in con- narea secţiei 'de specialităţi, in-
tul orăşenesc de partid şi Sfatul muncă, au dus acasă fiecare tului colectiv şi apoi să verifici tractul colectiv, a fost mărirea - .
popular a! oraşului Sebeş, faţă raionul Alba. realitatea practică. Pentru un „Ă •„
de îmbunătăţirea condiţiilor de peste .3.500 kg grîu şi aproape asemenea scop am stat de vor­
viaţă ale locuitorilor oraşului. Un vagon de porumb, peste 2.000 bă zilele trecute cu tov. Andrei capacităţii cuptoarelor 1 si 5. , , „ . . ., ,
Conducerea a făcut mai mult. de Untlirâ- executarea unei bote
Ca rezultat al muncii depuse,
colectiviştii din Cistei au reuşit A mărit capacitatea a încă trei pentru eliminarea aburilor, in-
să obţină şi în acest an recolte cuptoare. Această acţiune a a- stalarca de chiuvete cu apă cal-
mari de cereale (peste 5.000 kg vut o mare importanţă în ce dă si r7ce si oglinzi la vestia-
porumb la ha). Acest lucru a dat priveşte creşterea producţiei şi re> insta[area und macarale ae.
obţinerea de economii. Dacă in . ,
kg cartofi şi mari cantităţi de Toroh, preşedintele Comitetului trecut puteau fi încărcate intr-un nene la secfia.de cutii etc. Ma-
brînză, lină, borceag, furaje şi de întreprindere de la fabrica joritatea obiectivelor erau inde-
altele. De remarcat că aceşti co­ de teracotă Deva, cu tov. Geza singur cuptor 3.200—3.500 uni- plinite. Dar tov. Geza nu s-a
lectivişti au primit ca retribuţie Gardo, preşedintele comitetului mulţumit numai cu simplul
suplimentară, pentru faptul că de întreprindere l.A.P.T. şi cu tăţi, după mărire, se pot incăr- ţapf de a citi pe hirtie. Cum fa-
au realizat recolte mai mari de- tov. Vasile Solinskţj, inginer şef brica nu e prea mare, in puţin
cît cele planificate (peste 5.000 la întreprinderea „1 Mai". ca 4.200—4.500 unităţi, arderea .. , •
kg porumb la ha, faţă de 2.800 imP a ar^-a^ obiectivele trans-
DOJ1U AVRAM kg şi peste 2 1 .0 0 0 kg cartofi, Fiecare obiectiv realizat făcîndu-se cii aceeaşi cantitate formate in fapte. Şi apoi, ca o-
faţă de 15.000 kg), peste 3.000 mul mulţumit, a adăugat: „fap­
kg porumb şi 1.800 kg cartofi. Contractul colectiv al fabricii de combustibil. _ fele vorbesc".
de teracotă Deva nu conţine Montarea rafturilor şi ame-
prea multe obiective. S-a cons­ najarea atelierului de confec- Cîteva din cele multe
nii ce-i ciştiga săptăminal, în Cărbunele se scotea la supra- tatat însă că propunerile mun­ ţionare de pe lîngă cuptorul 5,
urmă cu 35 de ani, Doţiu abia faţă cu roaba. Trei oameni sco-
putea să-şi cumpere o cămaşă teau din abataj cite 120 roabe procurarea de grătare de lemn
sau o pălărie. Astăzi un miner cărbune in 24 de ore. Pentru
cea mai mică abatere postul ta toate chiuvetele de apă, au
fost alte obiective din contract,
îndeplinite.
minerului era suprimat. Se In curînd gospodăria va mai citorilor au fost cele mai esen­ Vorbesc faptele întreprinderea „1 Mai", după
vorbea numai cu ordine, aspru împărţi colectiviştilor şi cîte 4 -5 ţiale, că ele au contribuit în La l.A.P.T. dosarul cu con­ cum se ştie, are multe secţii,
şi scurt. Nu executai, zburai. tractul colectiv se găsea, după deci şi un contract colectiv mai
De sănătatea oamenilor nu se lei la zi-muncă. mare măsură la îndeplinirea mare. Am deschis la capitolul
preocupa nimeni. Nu se fă­ .-9- r „condiţii sociale de trai". La
cea ca astăzi instructaj cu oa­ •-*•- •#-* ’S •-O-* »L•- O— &- •»> -8- loc de frunte era trecut con­
menii. Nu se pomenea de nor­
me tehnice, de securitatea struirea şi punerea în funcţiune
muncii. Accidentele şi explo­ a unui bloc cu 8 apartamente
ziile se ţineau lanţ. pentru muncitori. Acest bloc
este gata construit pe strada
In 1930 mina Vulcan s-a în­ Horia nr. 37. Urmează ca in
chis şi 3.500 oameni au fost
aruncaţi-în stradă. Doţiu A-
vram nu avea unde să se du­ curînd să fie dat în folosinţa
că. Acasă mai erau 13 guri de muncitorilor.
hrănit. Atunci, a făcut ce a fă­ In afară de aceasta, s-a asi­
cut şi s-a angajat la aceeaşi gurat funcţionarea şi întreţine­
mină tot ca „ziuaş", cu 80 de rea dormitoarelor comune în ce-
nou angajat în mină, cîştigă lei• pesăptămină. LaVulcan,
V. ALBU
(Continuare îri pag. II-a)
mină. Aşa a dus-o Doţiu A- Proces Literar %
Astăzi, 12 decembrie a.c. o-
rele 18, în sala festivă a Şcolii
k
medii nr. 2 din Deva, va avea
loc procesul literar „Rătăcirile
sfreclelul. Galeriile erau seu- minele sint in mare parte me- La fabrica „Ceramica" din Baru Mare se duce o activitate spornică în producţie. In fiecare zi aici lui Solomon" de Siito Andras.
fundate in întuneric. Pentru a canizate. Minerii au la dispo- se fabrică mii de cărămizi refractare. Cea mai bună echipă d e , presatoare la presa cu fricţiune s-a dovedit a fi Procesul literar va fi prezentat
se orienta în mină şi a munci, ziţie crăţere, maşini de bătut de un grup de studenţi de la
minerul avea doar lampa lui Facultatea de filologie a Uni­
de miner. Lumina electrică s-a I. BALAN
------------------------ .
(Continuare în pag. 2-a) echipa condusă de Paraschiva Senza eoni, care şi-a depăşit norma în luna noiembrie cu 19 la sută. versităţii „C. I. Parhon“ din
IN CLIŞEU: Echipa tov. Paraschiva Senzaconi, în plină activitate'. Bucureşti: