Page 37 - 1957-12
P. 37
Pa?. 2 v m m u L SOCIALISMULUI __________ .____________ Nr. 930
Munca sfatului popular DOŢIUAVRAM; Rezultate bune Ou
© © ie -s s tis re
« s fo n r a r a socialistă a agriculturi (Urmare din pag. l-a) şi unele greutăţi în d e p iin iţe
găuri în strat, ciocane de aba- (
Principala sarcină a I.A.R.T. murile pe care circulă maşinile (Urmare din pag. l-a)
taj pneumatice. Calificarea u-{ Sebeş, este transportul materia sînt greu practicabile. Este vor
nui miner {ine azi abia 6, lului lemnos şi anume: lemne
în comuna Sîntandrei, raionul desfăşurat în fiecare an, şi ea a tea Solomon, Emil Stoian, Vic luni. Dotiu Avram, e astăzi < ba de drumul de la Iscroni la le mai bune condiţiuni. S-au
Hunedoara, munca de transfor dus — aşa cum am arătat mai tor Boriţă şi alţii, au dat cele şef de brigadă la mina Lupeni, de foc, buşteni, traverse, doage, Cîmpul lui Neag, apoi cel de la luat şi măsuri de protecţia
mare socialistă a agriculturii a sus — la atragerea a tot mai mai bune exemple în munca de etc. Organizată în cele trei co Cfrneşti-Demsuş-Stei, drumul muncii. Legarea la pămint a tu
început cu ani în urmă. Primii multe familii în întovărăşirile a- lămurire. în sectorul V sud şi dă 70—80 ] de pe Valea Sebeşului şi altele. turor motoarelor electrice, pu
paşi pe calea cooperativizării au gricole. tone cărbune în 24 de ore. ( loane : Simeria-Lupeni-Sebeş, în. Sfaturile populare pe raza căro nerea de apărători la curelele
f^st făcuţi în 1953, cfctd 16 fa Demn de remarcat din activi Cîştigâ în medie 2.400—2.800 ] treprinderea deserveşte cu trans ra se găsesc aceste drumuri, ar de transmisie, instalarea aspira
milii şi-au unit pămînturile, cre- Cea mai intensă muncă însă, tatea comitetului executiv este porturi I.F.E.T.-urile şi ocoalele trebui să depună mai multe e- toarele' de praf, acolo unde a
înd gospodăria agricolă colecti a fost desfăşurată în ultimele atragerea ţăranilor muncitori din lei pe lună. silvice din regiune. Pentru re forturi pentru întreţinerea lor. fost nevoie, dotarea unităţilor
vă „Viaţă nouă“. La puţin timp luni ale acestui an, cînd şi or întovărăşiri de a lămuri pe ve cu 10 dulapuri pentru haine şi
după aceea, în acelaşi an, în sa ganizaţiile de partid din satele cinii lor, înserfindu-se ei înşişi Nu se pomenea in trecut mi- < pararea autocamioanelor, IART Cea mai mare greutate o con 10 dulapuri pentru ţinerea ali
tul Sîntandrei 26 de familii au comunei — în urma plenarei co cu întreaga suprafaţă. Şi ajuto ner care să-şi construiască, posedă un atelier central la stituie însă lipsa de conducători mentelor, asigurarea muncitori
pus baza întovărăşirii agricole mitetului raional de partid Hu rul primit din partea acestor to casă. Azi numai in Lupeni s'mt < Sebeş, două ateliere mai mici la auto calificaţi, corespunzători lor cu haine de protecţie — iată
„Diurnul socialismului". Mai tîr- nedoara, unde s-a discutat des varăşi ca Adam Huieţ, Gheorghe peste 80 de mineri care-şi con- , transporturilor forestiere. Este numai citeva din multele obiec
ziu, ţăranii muncitori di>n satul pre cooperativizarea complectă Sîncrăian Mirca, Ioan Muntea- struiesc case proprii. Printre( Simeria şi Lupeni. Avînd activi drept că pregătirea şi educarea tive trecute in contractul colec
Bîrcea Mare, urmînd exemplul a comunei — şi-au pus ca pro nu Busuioc, a contribuit mult tate dispersată pe teritoriul re lor este greu de realizat, fiind tiv şi realizate la întreprinde
celor din Sîntandrei, au creat blemă principală, transformarea la cooperativizarea agrioulturii. aceştia e şi Doliu Avram. El giunii, cu specificul transportu în permanenţă plecaţi pe teren. rea „1 Mai“.
întovărăşirea „Drumul belşugu socialistă a agriculturii. De asemenea, un exemplu bun şi-a construit pentru el şi gi-\ rilor forestiere, munca desfăşu Totuşi, pentru a veni în contact
lui". în munca sfatului popular din nere o casă cu două aparta rată de I.A.R.T. este foarte grea cu oamenii pe o cale mai acce Din cele relatate rezultă că,
Sesiunea sfatului popular din Sîntandrei este acela că mem mente, constind din 2 camere,] şi se desfăşoară cu eforturi şi sibilă, colectivul de conducere a conducerile acestor întreprinderi
Familiile înscrise în gospodă luna septembrie, care a avut la brii comitetului executiv, salaria două bucătării şi baie. unele lipsuri. Cu toate acestea, editat o foaie volantă lunară, au depus mult interes pentru
ria colectivă şi întovărăşiri, au ordinea de zi transformarea so ţii sfatului, au fost în permanen care este citită de majoritatea îndeplinirea cu stricteţe a obiec
pornit cu hărnicie la muncă şi cialistă a agriculturii, a însem ţă pe teren, în mijlocul ţărani Minerul Dotiu Avram a pre-\ datorită muncii depuse, pînă la conducătorilor auto. In această tivelor din contractul colectiv.
ajutate de organele de partid şi nat punctul de bază în acţiunea lor muncitori. Este grăitor fap ţuit totdeauna banul ciştigat, 1 noiembrie, conducătorii auto Cea de-a 10-a aniversare a pro
sfatul popular comunal, precum sfatului popular pentru coopera tul că tov. Miluş Sîncrăianu, cu trudă în subteran. Nu şi-a au transportat peste plan 20.862 foaie, sînt evidenţiaţi cei mai clamării Republicii Populare
şi de mecanizatorii de la S.M.T. tivizare. Deputaţii şi comuniştii preşedinte şi Liviu Jurj secre risipit agoniseala in petreceri., tone material lemnos. întreprin Romine, găseşte aceste unităţi,
au trecut peste greutăţile ine care au participat la sesiune, tar, mergînd pe la oamenii cu derea a realizat în această pe buni conducători auto şi criti cu contractele colective îndepli
rente oricărui început. Munca după ce au ascultat informarea care în prealabil agitatorii şi Cu toate acestea n-a reuşit in rioadă însemnate economii, re- nite.
în comun le-a adus în case mai comitetului executiv despre felul deputaţii, au stat de vorbă, în- atijia ani să-şi construiască oi ducînd preţul de cost de la 1,73 caţi cei cu rezultate slabe. A-
mult belşug de cereale. Ţăranii în care se desfăşoară munca de tr-o singură zi au făcut 7 ce casă. Viaţa lui Dotiu Avram' la sută cum era planificat, la
muncitori neînscrişi în întovără transformare socialistă, au ajuns reri de înscriere în întovărăşire. poate servi de pildă tinerilorI 1,58 la sută. Aceste economii şi ceastă foaie volantă poate avea
şiri şi gospodăria colectivă, ur la concluzia că în comuna Sînt ce vin azi în Valea Jiului pen reducerea preţului de cost, au
măreau cu interes munca celor andrei există toate condiţiile Comitetul executiv a folosit în tru a se califica mineri. Ei gă-‘. un mare rol educativ şi de în
care făcuseră un pas înainte. create pentru a se trece la coo munca aceasta şi alte metode. sesc aici o primire caldă, con-'
Fiecare realizare obţinută de co perativizarea complectă. Atunci Astfel a afişat un panou cu ti difii de salarizare şi de cazarei rezultat din depăşirea indicilor dreptare a lipsurilor, dacă co
lectivişti şi întovărăşiţi, le vor s-a hotărit ca pînă la sfirşitul tlul „Cinste celor dinţii ţărani cum nimeni n-a visat in tre tehnici de utilizare şi exploatare
bea de superioritatea muncii în anului acesta, întreaga suprafa muncitori care s-au înscris cu cut. Le stau la dispoziţie bi-\ a maşinilor. Reparaţiile la auto lectivul de redacţie se va stră
comun. Unii dintre ei n-au mai ţă arabilă a comunei să fie coo- toată suprafaţa", unde erau tre blioteci, şcoli de calificare. Da-\ camioane s-au făcut de bună
stat în cumpănă şi au cerut să perativizată. cuţi zilnic noi . înscrişi în înto că vor să înveţe pot deveni in-) calitate şi în termenele planifi dui să-i dea un conţinut şi o
fie primiţi în întovărăşire sau vărăşiri. gineri. Mare parte din tinerii > cate, asigurîndu-se permanent
gospodăria colectivă. Astfel, încă Pe baza planului de măsuri formă cît mai atrăgătoare.
din al doilea an gospodăria co întocmit în sesiune, fiecare de
lectivă şi-a mărit numărul pînă putat a primit sarcina de a se F1LARET CH1RUTA
la 23 familii. In întovărăşiri de ocupa în circumscripţia sa de
asemenea intrau an de an noi fa lămurirea ţăranilor muncitori ca din bazinul Văii Jiului au in- ( parcul activ în circulaţie, cu un
milii. întovărăşirea din Sîntan să intre cu tot pămîntul în în ţeles acest lucru. Tot mai n număr sporit de maşini. Atelie
drei, de pildă, din 1953 pînă în tovărăşiri. >o o q o o o o o o o o o o o <x >o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o
1956, şi-a mărit numărul la 134
de familii. Cadrele didactice din comună mulţi dintre ei trec in rîndul L rele s-au preocupat pentru a e-
de asemenea au fost atrase să fruntaşilor şi al inovatorilor. \ vita orice risipă de materiale la
desfăşoare o muncă culturală Măsurile luate din timp —
prin programe artistice axate pe Numele lor apar in coloanele reparaţii. Aşa s-a reuşit ca în preîntîmpinăgreutăţile
¦Această muncă organizată a ziarelor, scriitorii şi artiştii ziua de 14 noiembrie, muncitorii în producţie
sfatului popular, a comitetului plastici se inspiră clin viaţa de la I.A.R.T. să lucreze în con
executiv, a colectivelor de agi
lor, căci astăzi, spre deosebire tul zilei de 10 decembrie.
tatori şi a comuniştilor din co \ de trecut, munca în mină nu •
mună a fost încununată de suc 7 mai e considerată o ruşine, ci 1 Totuşi, întreprinderea mai în-
ces. Aşa cum s-a comunicat > o cinste, iar minerul preţuit ca l tîmpină anumite greutăţi în Pentru sezonul de iarnă, co Pentru înlăturarea unor cauze
defăşurarea normală a muncii. lectivul întreprinderii „Simion primare, s-a prevăzut în planul
prin ziar, în ziua de 5 decembrie ) un cetăţean de seamă. Bărnuţiu" din Sebeş, a luat o de măsuri, curăţirea cu regula
Printre acestea, se numără proa serie de măsuri suplimentare de ritate a coşurilor.
comuna Sîntandrei a fost com V ^ v y v ’, ordin gospodăresc, menite să
plect cooperativizată. De acum, sta aprovizionare cu combustibil
Şi, totuşi vechile mentalităţi cooperativizarea agriculturii să comitetului executiv îi revine Printre construcţiile ridica şi faptul că anvelopele pentru preîntîmpine greutăţile ce s-ar In continuarea prevederilor
te de gospodăria colectivă
stăruiau cu încăpăţînare în min folosească în cercurile de citit sarcina de a sprijini întărirea şi „Griviţa Roşie", din satul cauciucuri sînt necorespunzătoa ivi în această perioadă şi care pentru preîntîmpinarea greutăţi
tea oamenilor. Dar pînă la ur materiale pe aceeaşi temă. Spini, raionul Orăştie se a- re la drumurile de pădure. Pie ar periclita procesul de produc lor pricinuite de anotimpul de
mă ajutaţi de întovărăşiţii şi co dezvoltarea economică a întovă flă şi magazia de cereale (în sele de schimb sînt insuficiente ţie. iarnă, s-au organizat echipe ca
lectiviştii mai dinainte înscrişi, Prin gazeta de perete, prin clişeu) cu o capacitate de în raport cu uzura cauzată de re să cureţe zăpada din jurul
de comuniştii şi deputaţii din conferinţe, sesiunea a hotărît să răşirilor şi a gospodăriei colec specificul transporturilor. Dru Astfel, pentru a se menţine clădirilor şi de pe acoperişuri,
comună, pînă şi cei mai îndîr- se popularizeze roadele muncii iluminatul natural al secţiilor
în comun, iar salariaţii sfatului, tive.
R. BUDIN
jiţi au curmat îndoielile care îi în frunte cu membrii comitetu zece vagoane. de fabricaţie s-au reparat toate procurîndu-se în acest scop lo-
ţineau pe loc, păşind cu toţii, cu lui executiv, cadrele didactice şi I lV i geamurile. De asemenea, uşile peţi, tîrnăcoape şi tărgi. Pentru
tot pămîntul pe calea muncii în deputaţii, să desfăşoare perma interioare şi exterioare au fost a se asigura normala funcţiona
comun. nent muncă de lămurire cu fie reparate şi prevăzute cu clanţe re a transporturilor, s-au pro
care locuitor. şi încuietori noi ; acoperişurile curat cantităţile necesare de fu
Despre munca sfatului popu au fost complectate în locurile raje pentru hrana cailor. S-a
lar, a comitetului executiv, care Toate aceste hotărîri ale sesi mai slabe. S-au verificat insta revizuit şi reparat materialul de
a contribuit din plin la rezulta unii, care au fost puse în prac
tul amintit — cooperativizarea tică, au avut urmări fructuoa
întregii comune — vom vorbi se. Dar, cea mai eficace hotă- laţiile electrice, asigurîndu-se o protecţie — îmbrăcăminte şi în
mai pe larg in acest articol. rîre prevăzută în planul de mă funcţionare normală a lor. La călţăminte — pentru a se obţine
suri a fost constituirea de colec fel s-a procedat şi cu instala un maximum de randament la
De la înfiinţarea gospodăriei tive, pe sate, din deputaţi şi ca ţiile de încălzire. locul de muncă şi, concomitent,
şi întovărăşirilor, comitetul exe dre didactice, cu sarcini concre creşterea productivităţii muncii.
cutiv, îndrumat de organizaţia te, care să desfăşoare o intensă O atenţie deosebită s-a acor
de bază, s-a ocupat îndeaproape muncă de lămurire. Munca co dat măsurilor pentru combate Pentru realizarea tuturor a-
de întărirea economică a lor, lectivelor formate, se analiza din rea incendiilor, procurindu-se in cestor obiective a fost respectat
sprijinindu-le în special în pro două în două săptămâni, iar în acest scop scule şi hidranţi. cu stricteţe planul de măsuri
curarea materialelor de care a- ultimul timp în fiecare zi, în şe S-au complectat extinctoarele privind pregătirile în vederea
veau nevoie. Organizarea muncii dinţe operative. Aceste colective necesare înlăturării pericolului iernii, avîndu-se în vedere tota
pentru mărirea producţiei la ha, de deputaţi, împreună cu agita de incendiu. S-a efectuat cu re litatea posibilităţilor interne şi
a stat în centrul preocupării co torii organizaţiilor de bază au gularitate instruirea pompierilor externe, care ar asigura atinge
mitetului executiv. Apoi, pe baza dus la complecta cooperativizare voluntari din întreprindere, în rea permanentă şi la termen a
rezultatelor obţinute de colecti a comunei Sîntandrei. vederea însuşirii cunoştinţelor scopului propus — îndeplinirea
vişti şi întovărăşiţi, sfatul popu necesare unei intervenţii rapide şi depăşirea planului.
lar, prin deputaţii săi a dus o Deputaţii Minai Huieţ Ciucâ şi eficace în caz de incendiu.
permanentă muncă de lămurire şi Vaieria Roman (întovărăşiţi), VICTOR PETA
în rîndul ţăranilor muncitori in comuniştii Ioan Sălăjan (secre
dividuali. Această muncă s-a tarul comitetului de partid) Te-
Căile de creştere a productivităţii muncii ca de pildă în zootehnie. Astfel, in In gospodăriile agricole colective or de starea lui calitativă şi de măsurile
troducerea mulsului electric măreşte pro ganizarea justă a muncii se reflectă şi luate pentru sporirea fertilităţii lui.
n sectorul socialist ai agriculturii din fara noastră ductivitatea muncii mulgătoarelor de în modul de cooperare a brigăzilor de Creşterea productivităţii muncii în în
5 ori. Totodată, noul sistem a per cîmp cu brigăzile de tractoare S.M.T., treprinderile agricole socialiste depin
Dezvoltarea sectorului socialist al a- tea identifica cu nivelul recoltelor la înzestrarea S.M.f.-urilor cu noi ma muncă în diferite procese de produc mis o respectare mai bună a reguli cooperare care întăreşte rolul staţiuni de deci, în afară de factorii enumeraţi,
griculturii determină noi condiţii de hectar. şini şi unelte perfecţionate şi utilizarea ţie agricolă sînt determinate de folo lor de igienă la recoltarea şi manipu lor de maşini şi tractoare în producţia şi de folosirea procedeelor tehnice îna
creştere a productivităţii muncii, ca complectă a capacităţii de producţie a sirea agregatelor cu mai multe ma larea laptelui proaspăt. obştească a gospodăriilor colective şi intate de lucrare şi cultivare a solului.
urmare a folosirii tuturor avantajelor Recolta la hectar oglindeşte în ulti parcului de maşini şi tractoare deter şini care sporesc randamentul zilnic determină ridicarea nivelului general Dintre aceste măsuri o importanţă deo
pe care tc prezintă marea producţie a- mă instanţă forma productivă a muncii mină o creştere a productivităţii mun- al tractoarelor şi utilizează întreaga Un alt factor important în creşterea al productivităţii muncii. sebită o prezintă introducerea asola-
oricolă socialistă. agricole şi nivelul general al producti <rii in gospodăriile agricole colective, capacitate molrică a acestora. productivităţii muncii în agricultură îl mentelor raţionale multianuale, în con
vităţii muncii atins de fiecare gospo în întovărăşiri şi asociaţii simple de constituie organizarea justă a muncii. Concomitent cu justa organizare a diţiile organizării ştiinţifice a teritoriu-,
Problema creşterii productivităţii mun dărie agricolă de stat sau gospodărie servite. Prin folosirea în producţia a- Nivelul productivităţii muncii pe di- Consumul raţional de muncă în dife muncii, cointeresarea materială a par lui întreprinderilor agricole socialiste,
cii în agricultură trebuie să fie le agricolă colectivă, dar ea nu reflectă gricolă a unor maşini noi, perfecţio lerite ramuri de producţie ne arată ritele ramuri de producţie este posi ticipanţilor in procesul muncii exercită folosirea pe scară largă a îngrăşămin
gată în primul rind de dezvoltarea in cu exactitate consumul de muncă vie nate, forţa productivă a muncii creş şi mai clar care sînt efectele mecani bil numai în condiţiile organizării şi o influenţă însemnată asupra nivelu telor naturale şi chimice, aplicarea unui
dustriei grele. Faptul că industria grea şi materializată pe unitatea de pro te necontenit, ceea ce arc ca urmare zării asupra ridicării productivităţii întăririi brigăzilor permanente de pro lui productivităţii muncii. complex de lucrări agrotehnice şi zoo
aprovizionează agricultura cu tnijloa- ducţie. atît executarea unui volum sporit de muncii. Datorită faptului că în ramu ducţie specializate, care reprezintă for tehnice care să corespundă condiţiilor
celc tehnice de muncă, face ca avîn- lucrări în(r-un termen mai scurt, cît ra culturii plantelor de cîmp şi în spe ma de bază a organizării muncii în Experienţa a arătat că dacă nu se concrete ale fiecărei gospodării. Acea
tul puternic at forţelor de producţie Aceasta înseamnă că în afară de ne şi cheltuirea unui număr de zile dc cial în grupa culturilor cerealiere me gospodăriile agricole de stat, staţiuni ţine seama în suficientă măsură de sta face necesară aplicarea diferenţia
din agricultura ţării noastre, extinde- cesitatea obţinerii unor recolte sporite muncă mai redus. Aşa, de pildă, dacă canizarea a fost extinsă în principa le de maşini şi tractoare şi gospodă cerinţele legii repartiţiei după muncă, tă a agrotehnicii înaintate care să
lea mecanizării proceselor de produc din an în an, fiecare gospodărie agri pentru recoltatul unui hectar cu ce lele procese de producţie, nivelul pro riile agricole colective. se frînează creşterea forţei productive determine, în fiecare zonă de produc
ţie şi deci creşterea productivităţii mun colă socialistă trebuie să economisea reale sînt necesare 10 zile/om cînd lu ductivităţii muncii este mult mai ridi a muncii agricole. Folosirea în gos ţie, recolte maxime pe unitatea de
cii depindă nemijlocit de dezvol scă pe toate căile cheltuielile de mun crarea se efectuează cu secera, pen cat decît în celelalte ramuri de pro Organizarea brigăzilor permanente podăriile agricole colective a formelor suprafaţă. Creşterea producţiei pe uni
tarea acestei ramuri conducătoare a că în procesul de producţie. tru aceeaşi lucrare în cazul cînd se uti ducţie agricolă. Totuşi şi în cultura de producţie face posibilă diviziunea stimulative de retribuire a muncii, ca tatea de suprafaţă, în condiţiile econo
economiei naţionale. lizează combina sînt necesare doar 0,18 plantelor de cîmp sînt încă slab meca în cadrul întreprinderii a muncii şi de pildă, adăogirea sau scăderea dc misirii volumului total de muncă pe
Care sînt căile principale pentru zile/om. nizate lucrările de recoltat, în special specializarea ei pe ramuri de produc zJle-muncă în raport cu producţia obţi unitatea de produse, determină un ni
Creşterea productivităţii muncii în creşterea productivităţii muncii în sec la cultura porumbului, care prezintă din ţie. Specializarea muncii în gospodă nută de brigăzi, îmbunătăţirea siste vel în continuă creştere a producti
agricultură este legată de asemenea de torul socialist al agriculturii, factorii Un exemplu concludent asupra mo acest punct de vedere o rezervă în riile agricole de stat şi gospodăriile mului de salarizare a muncitorilor din vităţii muncii.
folosirea raţională a pămîntului. prin hotărîtori ai reducerii cheltuielilor de dului în care mecanizarea măreşte pro semnată de creştere a productivităţii colective crează condiţii pentru ridica staţiunile de maşini şi tractoare şi gos
cipalul mijloc de producţie în agricul muncă pe unitate de producţie ? ductivitatea muncii îngospodăria co muncii. In momentul de faţă nivelul de rea calificării lucrătorilor şi deci pen podăriile agricole de stat, au determi Introducerea şi aplicarea metodelor
tură. Folosirea raţională a pămintu- lectivă îl dă consumul de forjă de mecanizare este de asemenea scăzut în tru sporirea productivităţii muncii lor. nat o sporire a interesului lucrătorilor agrotehnice şi zootehnice pot deter
lui presupune, pe de o parte, repartiza In gospodăriile agricole de stat, în muncă în cultura griului, în compara ramurile creşterii animalelor, care ne De asemenea organizarea brigăzilor în rezultatele muncii lor, o creştere a mina o oarecare creştere a producti
rea justă a producţiei pe teritoriul a- gospodăriile colective, în întovărăşiri ţie cu cheltuiala de forţă de muncă în cesită un volum mare de muncă. De permanente face posibilă extinderea productivităţii muncii. vităţii muncii şi în sectorul micii pro
oricol al ţării şi specializarea ei ra şi asociaţii simple de producţie, prin gospodăriile individuale unde muncile aceea şi productivitatea muncii în zoo muncii în acord individual şi pe grupe ducţii de mărfuri, în gospodăriile in
ţională pe baza dezvoltării multilate cipala cale pentru creşterea continuă agricole nu au fost mecanizate. In timp tehnie este mai scăzută decît în cultura mic5 şi stabilirea unor norme juste Calificarea muncitorilor şi a cadre dividuale ale ţărănimii muncitoare, ceea
rale a gospodăriilor agricole socialiste, a productivităţii muncii este mecaniza ce gospodăriile individuale cheltuiesc plantelor de cîmp. în raport cu productivitatea orară şi lor de conducere din gospodăriile a- ce permite acesteia să contribuie in
iar pe de altă parte, aplicarea sistemu rea proceselor de producţie, lărgirea 19 zile/om la unhectar sau 2,3 zi zilnică. gricole socialiste influenţează de ase condiţiile actuale la sporirea volumu
lui raţional de agricultură cu toate bazei tehnice în agricultură. le/om pentru obţinerea unui chintal de Productivitatea muncii mai poate menea asupra creşîerii productivităţii lui de producţie-marfă. Condiţia fun
' erîgile sale lehnice şi organizatorice. boabe. în gospodăria colectivă a fost creşte de asemenea prin extinderea e- Permanentizarea brigăzilor de pro muncii. Nivelul pregătirii profesionale damentală pentru creşterea productivi
Folosirea raţională a pămîntului şi a Tehnica nouă este pusă la îndemî- nevoie în ultimii ani numai de 12 lectrificării unor procese de producţie ducţie lichidează lipsa de răspundere permite mînuirea mai calificată a teh tăţii muncii la nivelul celorlalte ramuri
proprietăţii lui principale — fertilitatea na ţărănimii muncitoare din gospodă zile/om la un hectar sau 0,9 zile/om care cer un volum important de mun în utilizarea terenurilor gospodăriei, în ale producţiei materiale din economia
— trebuie să determine o reducere sis- riile agricole colective, întovărăşiri, a- pentru un chintal de boabe. Aceasta în că omenească. Este ştiut că electrifica folosirea mijloacelor de muncă cu ca nicii şi ridicarea corespunzătoare a nor ţării noastre o constituie transforma
sociaţii simple, ca şi a ţărănimii mun seamnă că mecanizarea lucrărilor a- rea producţiei agricole determină nu re se înzestrează fiecare unitate de rea socialistă a agriculturii, care, a-
emafică a cheltuielilor ce muncă pe citoare cu gospodării individuale, prin gricole a dublat productivitatea mun numai o reducere a consumului de muncă. In gospodăriile agricole colec melor de lucru. In afară de aceasta, sigurînd o dezvoltare largă a forţelor
unitatea de produs prin sporirea recol intermediul staţiunilor de maşini şi cii. muncă pe unitate de produs, ci re tive, întărirea brigăzilor permanente de de producţie din agricultură, crează
telor la hectar şi a productivităţii pe tractoare care fac posibilă folosirea ei prezintă în acelaşi timp unul din fac producţie duce la întărirea disciplinei calificarea cadrelor de lucrători permi condiţiile pentru obţinerea maximului
cap de animal. Aceasta nu înseam ci! mai productivă şi realizează în a- Reduceri însemnate în cheltuielile de torii de ridicare a calităţii produselor, în muncă, la participarea tuturor co te prelungirea duratei de funcţionare a de produse cu minim de cheltuieli de
nă că productivitatea muncii s-ar pu celaşi timp o sporire însemnată a lectiviştilor în producţia obştească, de- maşinilor care se răsfrînge nemijlocit
productivităţii muncii în raport cu terminînd pe această cale creşterea pro şi asupra productivităţii muncii. muncă.
munca manuală sau cu unelte simple. ductivităţii muncii.
In agricultură procesul muncii şi al
creării produselor agricole este legat
în mod nemijlocit de însuşirile solului,
