Page 38 - 1957-12
P. 38
Wr. 9 3 0 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3
a lt tam bu r. 4*L»JTffATkH --..r- î «oÂme!i^^SSSSKfS^S3SSPSS<E93I3SSBSOSS3SSS3SSSSSSSSSSS8SSSBSBSBtBBBOSSSESSBSESB^'
îm b u n ă tă ţirea m uncii de partid Veşti din ţările de democraţie
sarcină permane ntă - H H p o p u l a r ă = ..
La Brad, a avat loc în ziua de 7 populare pentru intrarea în întovără lizat în discuţiile lor cauzele ce au rea de noi locuinţe pentru muncitori.
decembrie a.c. Conferinţa Comitetu şirile existente sau crearea de nci în determinat rămînerea în urmă a coo
lui raional de partid pentru darea de tovărăşiri agricole. perativizării agriculturii, accentuînd ? Mari sisteme de irigaţie în
seamă şi alegerea noului organ de în mod deosebit asupra faptului că Discuţiile purtate de delegaţi au construcţie
conducere. Darea de seamă, şi mai cu seamă Comitetul raional nu s-a preocupat în
discuţiile purtate în jurul ci, au scos suficientă măsură de întărirea din demonstrat cu tărie creşterea maturi /?. P. Chineză
In faţa a peste 200 de delegaţi şi în evidenţă realizările, au combătut punct de vedere economic şi organi tăţii politice a organizaţiilor de partid,
invitaţi la conferinţă, tov. Gheorghe lipsurile ce au existat în activitatea zatoric a întovărăşirilor existente, pen
Oprea, prim secretar al Comitetului comitetului, făcînd preţioase propuneri tru ca acestea să devină într-adevăr hotărîrea unanimă a comuniştilor de
raional P.M.R., a prezentat darea de pentru îmbunătăţirea muncii de viitor. model în faţa ţărănimii muncitoare
seamă a Comitetului pe timp de un din raion. Aceasta ar fi făcut ca inii a lupta cu fermitate pentru lichidarea Suprafaţa irigată a provinciei culturii in perioada 1956—1967,
an, din care s-a desprins felul cum Interes deosebit de familii de ţărani să-şi îndrepte Sîciuan — cea mai mare pro Ţăranii din provincia culţi*
Comitetul raional de partid a condus pentru îmbunătăţirea paşii pe calea întovărăşirii agricole lipsurilor ce s-'au manifestat în mun Un nou zăcămînt de vincie producătoare de grine a
activitatea politică, economică şi de sau a gospodăriei colective. Chinei — va creşte pînă în vatoare de bumbac Hubei au
stat din cadrul raionului. muncii de partid ca de partid, hotărîrea lor de a face cărbune în Gansu toamna viitoare cu 500.000 ha. terminat construcţiile care vor
¦jSr totul pentru ca organizaţiile de partid permite irigarea unei suprafeţe
In perioada de la conferinţa tre Din discuţiile purtate de cei peste Conferinţa raională a analizat şi In bazinul carbonifer Şiţzui- De la începutul primului plan de 1 0 0 .0 0 0 ha.
cută şi pînă în prezent, Comitetul ra 30 de delegaţi s-a putut desprinde alte cauze care au dus la rămînerea din care fac parte să devină şi mai şan, din nord-estul provinciei cincinal (în anul 1953) supra
ional de partid Brad a obţinut im limpede faptul că aceştia au expri în urmă a cooperativizării agriculturii Gansu, a început construirea faţa irigată a acestei provincii In prezent 2.400.000 de ţărani
portante succese în conducerea şi în mat în cuvîntul lor năzuinţa tuturor din raionul Brad. Dezbaterile ce au puternice, şi mai combative unei moderne mine înclinate cu a crescut cu 100 la sută. In din provincia Hubei sapă pu
drumarea întreprinderilor pentru înde comuniştilor de-a îmbunătăţi munca avut loc, au stabilit că vina cea mai o producţie anuală de 300.000 prezent ea atinge 2,3 milioane ţuri şi canale, construiesc di
plinirea planului de producţie, în coo de partid, de-a obţine în timpul cel mare a Comitetului raional de partid Un luoru bun a fost acela că mem de tone. Intr-un viitor apropiat hectare, ceea ce reprezintă do guri, baraje etc.
perativizarea agriculturii, în asigu mai scurt noi succese în înfăptuirea privind îndrumarea organizaţiilor de brii fostului Comitet raional de partid, se vor construi aici alte trei a- uă treimi din pămîntul arabil
rarea condiţiilor de viaţă şi de cul sarcinilor trasate de partid şi guvern. partid a fost aceea că în munca po semenea mine înclinate în care al acestei provincii. Ţăranii din trei provincii în
turalizare a maselor de oameni ai Din discuţiile purtate a reieşit faptul litică pentru transformarea socialistă au venit cu curaj în faţa conferinţei toate procesele de extracţie şi vecinate — Şansi, Şensi şi
muncii. că delegaţii sînt legaţi de problemele a agriculturii a folosit metode şablon, transportare a cărbunelui vor fi Numeroase alte provincii îşi Gansu — din China de nord şi
de producţie, iar criticile aduse comi care nu ţineau seama de specificul şi au arătat în spirit autocritic lipsu complet mecanizate. elaborează planurile privind China de nord-vest au irigat
Cîteva din realizările tetului raional de partid au fost prin comunii sau satului, că nu au fost construirea unor sisteme de iri recent 30.000 de ha de pămîn-
întreprinderilor... cipiale, menite să ajute noul comitet antrenate toate forţele locale şi că rile şi cauzele acestora. Zăcămîntul de cărbune de la gaţie în anul 1958. O parte din turi odinioară secetoase. In re
în munca de viitor. munca politico-culturală de educaţie Şiţzuişan, descoperit recent, o- aceste lucrări au şi început să giunile muntoase ale acestor
Numeroase întreprinderi din cadrul a ţăranilor muncitori nu a stat în Trăgînd concluziile desfăşurării lu cupă o suprafaţă de peste 500 fie efectuate. provincii sînt în curs lucrări de
raionului Brad, au obţinut în cinstea Cea mai mare parte a delegaţilor km. După datele preliminare, reţinere a apelor şi de comba
Conferinţei raionale de partid însem participanţi la discuţii s-au legat în centrul atenţiei acestora. Numeroşi de crărilor conferinţei, tov. David Lazăr, rezervele lui sînt evaluate la a- Proiectul construcţiilor de iri tere a eroziunii solului.
nate depăşiri de plan. Astfel, între mod deosebit de faptul că în munca legaţi au criticat Comitetul raional de proximativ zece miliarde de gaţii şi al sistemelor pentru con
prinderea minieră Barza a depăşit pla partid pentru faptul că nu a atras în secretar al Comitetului regional de tone. trolul apelor este primul din ce Obiectivele planurilor de iri
nul producţiei industriale. Atelierele cen vechiului organ de partid s-au mani jurul său acele forţe de care de fapt partid, a subliniat principalele sarcini le 12 importante acţiuni pentru
trale au realizat planul în proporţie festat serioase lipsuri în ceea ce pri dispune, şi care puteau să ajute mult Prin această regiune va trece sporirea producţiei agricole pre gaţie pe anul 1958 pentru pro
de 132,38 1a sută, mina Ţebea în pro veşte întărirea vieţii interne de partid în transformarea socialistă a agricul ce stau în faţa noului organ de con linia de cale ferată Baotou-Lan- văzute in cadrul proiectului na
porţie de 109,45 la sută, iar întreprin şi în mod deosebit privind întărirea turii. Dacă în cadrul formelor de în- ţional pentru dezvoltarea agri vinciile Ţziansu, Ţziansi şi Gu-
derea de industrie locala în proporţie compoziţiei sociale a partidului, mun văţămînt de partid de la sate s-ar ducere. Vorbitorul a arătat printre al cijou.
de 120,8 la sută. Rezultate importan ca politică de masă în transformarea fi pus un accent mai mare pe le tele faptul că noul organ va trebui andun au fost revizuite şi spo
te au fost obţinute şi de cooperativele socialistă a agriculturii şi în ceea ce garea teoriei de viaţa satului, dacă (Agerpres)
„Moţul" din Baia de Criş, „Crişana" priveşte conducerea organizaţiilor de căminele culturale şi bibliotecile exis să acorde o mai mare atenţie îmbu rite.
Brad şi alte întreprinderi. masă şi îndeosebi a U.T.M.-ului. tente din raionul Brad ar fi atras mai
mulţi ţărani în jurul lor, rezultatele nătăţirii stilului de muncă, atît cu a-
Acestea sînt numai cîteva cifre care Luînd cuvîntul pe marginea dării ar fi fost fără îndoială mai bune.
oglindesc grăitor faptul că organiza de seamă, numeroşi delegaţi, printre paratul Comitetului raional, cît şi cu
ţiile de partid au muncit cu simţ de care Ioan Manaţe, Gheorghe Duma, Delegaţii la Conferinţă au făcut pre
răspundere pentru antrenarea oame Ioan Savu şi alţii, au arătat că mun ţioase propuneri pentru noul organ organizaţiile de bază.
nilor muncii la lupta pentru creşte ca de întărire în rîndurile partidului privind lichidarea rămînerii în urmă Vorbitorul a indicat noului Comitet
rea producţiei, a productivităţii mun prin primirea de noi membri şi can a cooperativizării agriculturii.
cii şi reducerea preţului de cost. didaţi de partid a luat o amploare raional să se ocupe mai mult de în
mai mare abia în ultimul timp. Grija faţă de om —
Darea de seamă a scos în evidenţă în centrul atenţiei tărirea vieţii interne de partid, să aibă
Delegatul Ioan Manaţe a arătat că
munca plină de abnegaţie a comuniş deşi compoziţia muncitorească a mem O bună patre din delegaţi au vor o legătură mai permanentă cu masele,
tilor din diferite întreprinderi, care brilor de partid şi a candidaţilor a bit despre felul cum Comitetul ra să lupte cu mai multă perseverenţă
au depus efort susţinut, pentru în crescut în ultimul timp, totuşi, nu ional de partid s-a ocupat de grija
deplinirea planului de producţie sco- mărul elementelor muncitoreşti este faţă de om, subliniind faptul că în pentru educaţia comunistă a oameni Fabrici construite cu ajutorul
ţîndu-se în evidenţă tovarăşi ca Ni- mic faţă de posibilităţile existente. această privinţă mai sînt încă unele U. R. S. S.
colae Sturza, Constantin Corinda, Ni- neajunsuri. lor muncii şi să acorde cea mai mare
colae Lazăr şi alţi tovarăşi. „Se putea realiza mult mai mult în
această direcţie, dacă fiecare membru Tovarăşul Nicolae Stanciu, arătînd atenţie întăririi disciplinei de partid. R.P.D. Coreeană
Rezultate frumoase au fost obţinute din Comitetul raional de partid, ar în cuvîntul său felul defectuos în ca
şi în alte domenii de activitate din fi ajutat organizaţiile de bază în mod re se face transportul minerilor de la Vorbitorul a subliniat faptul că noul
raion cum ar fi de pildă munca sin concret pentru buna desfăşurare a locurile de muncă şi pînă acasă, a
dicală, activitatea A.S.I.T. a cabine muncii de primire în partid. Nu mai spus: „nu odată maşinile vin fără organ trebuie să controleze felul cum
telor tehnice etc . vorbim de faptul că la noi în raion prelate şi nu odată minerii stau în
mai există un număr mare de can frig, aşteptînd chiar o oră pînă so este folosit fondul întreprinderii şi să Recent a fost dată in exploa La începutul anului curent în
...Ş i din agricultură didaţi la care le-a expirat de mult sesc maşinile". Un alt caz care tre tare la Phenian o mare fabrică R. P. D. Coreeană au fost date
stagiul de candidatură" — a spus buie să dea de gîndit Comitetului ra acorde cea mai mare atenţie mobili Industria de mobilă construită cu ajutorul în exploatare o fabrică de con
Raionul Brad are şi alte ramuri printre altele vorbitorul. ional de partid a fost şi acela a com piscicola Uniunii Sovietice. serve de peşte şi secţia de zinc
destul de importante, printre care a- portării medicilor faţă de muncitori. zării maselor la rezolvarea problemelor a uzinei metalurgice din Nam-
gricultura şi zootehnia. Şi în această O problemă interesantă în această In această direcţie tov. Petru Mogo In prezent în oraşele Cihon- Fabrica ocupă o suprafaţă de pho — ambele construite cu a-
direcţie Comitetul raional de partid direcţie, a fost ridicată şi de delega şan, deşi a arătat în cuvîntul său că de producţie. El şi-a exprimat în cijin, Seciju, Sinîiciju se desfă i00.000 m pătraţi. Ea va pro jutorul U.R.S.S.
a obţinut unele succese. tul Gheorghe Duma. El a arătat în medicii din raionul Brad „îşi fac pe şoară in ritm rapid construcţia duce peste 140.000 piese de mo
cuvîntul său că la întreprinderea Bar deplin datoria", unii delegaţi ca tov. crederea că noul organ va fi la înăl de fabrici pentru prelucrarea bilă pe an.
Delegaţii la conferinţă au ascultat za, munca de primire în partid lasă Nicolae Stanciu, Cornel Bulea şi alţii, produselor pescuitului marin,
cu mult interes metodele de muncă mult de dorit şi că Comitetul raio au arătat felul cum muncitorii care ţimea sarcinilor trasate de partid şi întreprinderile vor ti înzestrate
folosite de Comitetul de partid în nal U.T.M. nu eliberează la timp re au nevoie de consultaţii, sînt tără cu utilaj modern.
direcţia cooperativizării agriculturii, comandările necesare utemiştilor pen gănaţi de pe o zi pe alta. guvern.
precum şi rezultatele obţinute în a- tru a putea fi primiţi în partid. A- După darea în exploatare a
ceastă deficienţă putea fi lichidată dacă Delegaţii la conferinţă au analizat C. CH1ŢIGOI acestor fabrici Coreea va produ
ceastă direcţie. Din darea de seamă Comitetul raional de partid controla şi felul cum s-au ocupat organiza ce pentru export peste 40 tipuri
a reieşit că în prezent în raionul mai îndeaproape munca organizaţiilor ţiile de partid de protecţia muncii, S. UDREA de produse ale industriei de
Brad există un număr de 37 întovă de bază în ceea ce priveşte munca de de aprovizionarea magazinelor cu pescuit marin.
primire în partid şi felul cum orga produse de tot felul, de condiţiile so- Cei mas fineri O nouă fabrică ele imprimat
răşiri agricole, care cuprind peste 1.600 nizaţiile de tineret se preocupă de şi vopsit
familii de ţărani muncitori şi că alte eliberarea recomandărilor. cial-materiale şi îndeosebi de construi-
300 de cereri sînt înaintate sfaturilor depunători Ia CEC Oamenii muncii nord coreeni drul combinatului textil din
Alţi delegaţi, printre care Cornel au repurtat o nouă victorie in Phenian. Fabrica se întinde pe
Tiu, Petru Mogoşan şi alţii, au ana- Hotărîrea Consiliului de Mi producţie in ajunul celei de-a o suprafaţă de 36.000 metri pă
niştri privind organizarea „Săp 40-a aniversări a Marii Revo traţi şi este înzestrată cu cel
tămânii Economiei" a prevăzut luţii Socialiste din Octombrie. mai modern utilaj sovietic, ce
o serie de măsuri, printre care La 5 noiembrie a fost dată in ex ea ce va permite imprimarea şi
şi stimularea celor ce se vor ploatare a fabrică de finisaj, im vopsirea a 45 milioane metri de
naşte în prima zi din „Săptă primat şi vopsit ţesături din ca- ţesături anual,
mâna Economiei11 (23 noiembrie
1957). Potrivit acestei măsuri, R . P . Polonă Bazine de mi nereuri de fier
descoper ite recent
la sucursala C.E.C. din oraşul
Hunedoara, s-au prezentat pă
rinţi ai căror copii s-au născut —— u M iu a m u a :»: x na — c a — — a— n m —
la 23 noiembrie, primind cîte un
libret de economii cu o depu Peste 65.000 de tractoare Orăşelul Lenczyca din voie folosinţă locuinţe bine amena
nere iniţială, conform hotărîrii. pe ogoarele ţării vodatul Lodz îşi schimbă rapid
înfăţişarea, transformindu-se in jate.
Astfel că, cei mai tineri de In R. P. Polonă a fost crea tr-o importantă bază a indus Se extrag minereuri de fier
punători la C.E.C. în raionul triei metalurgice a R. P. Po
Hunedoara sîn t: Marioara Po tă o puternică bază a construc lone. In urmă cu doi ani aici şi în regiunea Czestoehowa din
pa, din comuna Ghelar, Florin au fost descoperite zăcăminte voievodatul Katowice. In ulti
Ioan Duţă, din Hunedoara, Ioa ţiei de maşini agricole : au fost de minereuri de fier, iar ceva mii ani, în bazinul Czestocho-
na Tănase, din Hunedoara şi mai tîrziu a început construirea wa au fost construite cîteva mi
Dorin Stanca, din comuna Cin- construite o serie de uzine con minelor de fier. Prima mină a ne care livrează minereu de fier
cişi. structoare de tractoare, combi şi tost dată in exploatare. Ea combinatului metalurgic „Bo-
ne cerealiere, maşini de sădit este înzestrată cu cea mai mo leslaw Bierut11 din Czestoehowa.
Dacă pe aceste librete părin cartofi, semănătoare şi alte ma dernă tehnică. In prezent în acest bazin se
ţii vor continua să depună cîte şini si utilaje agricole. construiesc opt. mine mari.
o sumă la fiecare chenzină sau In prezent la Lenczyca se des
salariu, noul născut va simţi un La periferiile Varşoviei au lu Producţia de minereu de fier
ajutor frumos din partea părin at fiinţă secţiile de producţie ale făşoară lucrările de utilare a creşte continuu in Polonia. In
ţilor cînd va avea o etate mai uzinei de tractoare „URSUS“. anii planului de şase ani al
mare şi cînd va avea nevoie de Zilnic uzina expediază produse patru mine. Toi odată, creşte Poloniei extracţia de minereu a
mai multe lucruri. Dacă se vor în diferite regiuni ale ţării. La crescut de trei ori, -iar in anii
această uzină au fost construite noul orăşel muncitoresc în care actualului cincinal ea va creşte
depune, spre exemplu, cu regu peste 50.000 de tractoare avind
marca „URSUS“. Recent, a numeroşi mineri au primii în de peste două ori.
fost terminat prototipul unui
laritate timp de 5 ani cîte 25 nou tractor pe roţi, care este A intrat în funcţiune cea mai
superior prin calităţile sale ve mare fabrică de sodă
lei la fiecare chenzină sau sa chiului tip de tractoare
„URSUS“. Uzina face pregă
lariu, se va ajunge la un sold tiri pentru producţia in serie a
unui tractor uşor pentru legu-
Comitetul raional ie p ârlii ira fl de lei 3.398,15, ceea ce ar în micultură, cu o putere de 8 — 10 La 4 noiembrie a intrat in cialişti sovietici.
C.P. Anul viitor uzina va pro funcţiune cea mai mare fabrică
semna că la o etate de 20 de de sodă din Polonia, în locali Producţia anuală de sodă a
duce 1.500 de tractoare dc acest tatea Janikovo din voievodatul
Conferinţa a ales ca mem 15. Dolga Maria, laborantă ani copilul va avea un sold fru Poloniei, care pînă în prezent
bri în Comitetul raional de par 16. Drăghinda îoan, învăţător tip. Bydgoszcz. era de 7 kg pe cap de locuitor,
tid pe următorii tovarăşi : 17. Duma Gheorghe, miner 35. Neamfu Nicolae, ţăran înto mos. OPRIŢA FLOREAN Peste 70 la sută din instala va creşte la 19 kg odată cu pu
18. Dunca Florea, miner vărăşit nerea în funcţiune a noii între
1. Baicu Florian, muncitor 19. Fărău ioan, miner corespondent ţiile fabricii de la Janikovo au prinderi. Fabrica de la Janikovo
2 . Baienco Victoria, învăţătoare 2 0 . Gherman Gătita, miner 36. Oprea Gheorghe, maistru fost furnizate de Uniunea So va da anual peste 300.000 de
3. Benea Petru, muncitor 21. Harda Emanoil, tîniplar miner
4. Botici Nicolae, maistru miner 22. Herbei Traian, ţăran întovă vietică. Documentaţia tehnică a tone de sodă calcinată.
5. Botici Sabin, maistru miner 37. Poenar Remus, muncitor
6 . Ciocan Anastasiu, maistru răşit 38. Podelean Remus, lăcătuş tost tăcută de asemenea de spe
23. Fancu Aurelia, muncitoare 39. Savu Ioan, maistru miner
miner 24. Ilieş Nicolae, ţăran întovă 40. Popa Ioan lui Vasile, ingi /?. Cehoslovacă
7. Ciocan Maria, strungar răşit ner Producţia de energie electrică
8 . Circo °ozalia, muncitoare 25. Lup Maria, muncitoare 41. Prundaru Victor, miner
26. Lup Viorel, strungar 42. Rădulea Ilie, turnător In cei 10 ani de după război, hidrocentrale pe rîul Vah din
9. Cîmpeanu Petru, miner 27. Macarie Nicolae, miner 43. Şerban Cornel, maistru mi Slovacia. Alte centrale electrice
40. Cîrciumaru Ştefan, monta- 28. Maciu Azarie, lăcătuş producţia de energie electrică pe se modernizează intr-un ritm
29. Manaţie Ioan, miner ner cap de locuitor a crescut în Ce rapid. Se introduce automatiza
tor 30. Măie.ran Ioan, inginer 44. Stanciu Nicolae, maistru mi. hoslovacia de patru ori. In pre rea şi mecanizarea proceselor
11. Dărăbanţ !oan, maistru mi 31. Mihoc Florea, lăcătuş zent, Cehoslovacia ocupă al 12- grele de muncă ; se construiesc
32. Mîţ Miron, ţăran întovărăşit ner lea loc in Europa in ce priveş cazane de abur cu o producti
ner 33. Alogoşan Petru, medic 45. Ştefan Ştefan, funcţionar te producţia de electricitate pe vitate sporită. In anii planului
34. Nagy Carol, muncitor cap de locuitor. Cea mai mare cincinal actual — adică pînă la
12. Deac Ioan, tractorist 46. Tesler Ladislau, tehnician parte din energia electrică — linele anului 1960 — producţia
13. Demeter Samoiiă, zidar 35 la sută din întreaga produc de energie electrică urmează să
47. Toma Ioan, inginer ţie — este furnizată de termo crească cu 68 la sulă, adică pî
44. Devian Alexandru, mecanic centrale. In ultimii ani se acor nă la 25.500 milioane kWh. Se
auto 48. Toma Gheorghe, miner dă o mare atenţie construcţiei construiesc mari termocentrale
de hidrocentrale. In 1937 in
49. Văduva Ileana Elisabefa, Cehoslovacia existau numai 5 la Tisova, Komorany, Porici,
hidrocentrale, cu o producţie de
funcţionară. peste 10.000 de kW. Toate ba Pardubice şi alte două în Slo
rajele pe cursurile de apă con
PvS e m b r i s u p 1 e a ii struite înainte de război au ză vacia. Va fi construită de ase
găzuit lacuri de acumulare cu
1. Corinda Constantin, miner vărăşită 8 . Rişcuţa EnuT^n, învăţător o capacitate totală de 270 mi menea prima centrală atomo-
2. Cremenaş Teofil, inginer 5. Demian Loghin, lăcătuş 9. Rusu Ioan, miner lioane metri cubi de apă. In
3. Deleanu Doina, casnică 6 . Groza Romulus, mecanic primii 10 ani de după război electrică din Cehoslovacia.
4. Dan Lucreţia, ţărancă înto- 7. Ilonca îoan, mecanic ÎO. Tosca Nicolae, ţăran munci în Cehoslovacia au tost cons
tor truite 30 de baraje pentru Industria constructoare de
lacuri de acumulare cu o capa
Biroul comifcleSui raional ic pariu citate de aproape 1.350 mili maşini din Cehoslovacia a pro
oane metri cubi de apă. Alte ba
In prima sa plenară, comite 1. Oprea Gheorghe, prim secre 4. Rădulea llie raje sînt în curs de construcţie, dus o turbină Kaplan cu o ca
tul raional de partid şi-a ales bi tar printre care un întreg sistem de pacitate de 95 megawaţi pentru
roul format din următorii tova 5. Toma Gheorghe
răşi : 2. Podelean Remus, secretar 6 . Dolga Maria hidrocentrala de la Orlik, o tur
3. A4anaţie Ioan, secretar 7. Deac îoan
bină mică unică in felul ei in
M e m b r i s u p Ie a n 1 'jli
i Mii lume. Ea va Ii expusă în anul
1. Botici Sabin 2 . Baicu Florian
'"A V i l 1958 la expoziţia internaţională
Comisia ic revizie
in clişeu: Privire generală asîipra hidrocentralei „Ghiorghi Dimilrov" de la Bruxelles.
1. Marcu Octavian, electrician 3. Olteanu Nicolae, contabil 5. Zălniţ Nicolae, electrician din Republica Populară Bulgaria.
2. Miroslav Sorin, funcţionar 4. Tomuş Maria, funcţionară
